294 matches
-
cerul de bătăi de joc a sorții... Ce păcat că mor vitejii... și urât miroase morții... [SCENA] IV VODĂ, VISTERUL VODĂ Iată vărul meu prea dulce... Bun sosit la Curte, vere, La Hotin ai fost se vede două zile, vistiere. [VISTIERUL] Mînile M[ăriei] Tale le sărut pentru-ntrebare, Dar am fost bolnav acasă... [VODĂ] Da, da! Este-o boală mare Când bărbatul se tot [duce] și îți lasă casa goală Și când n-ai de dânsul frică și nici grijă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Tale le sărut pentru-ntrebare, Dar am fost bolnav acasă... [VODĂ] Da, da! Este-o boală mare Când bărbatul se tot [duce] și îți lasă casa goală Și când n-ai de dânsul frică și nici grijă... Ce mai boală! [VISTIERUL] Ei, M[ăria] Ta-nțelege totdeauna și degrabă Daca sluga e bolnavă sau de are altă treabă... Dar ce flori mai, sunt aicea... Ce podobnică primire! [VODĂ] Pentru tine le fac toate, vere... parcă calci a mire. [VISTIERUL] Bunătatea voastră
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai boală! [VISTIERUL] Ei, M[ăria] Ta-nțelege totdeauna și degrabă Daca sluga e bolnavă sau de are altă treabă... Dar ce flori mai, sunt aicea... Ce podobnică primire! [VODĂ] Pentru tine le fac toate, vere... parcă calci a mire. [VISTIERUL] Bunătatea voastră, Doamne! Dar așa de prost nu sunt, Mai culeg și eu [o] floare care cade la pământ Sau pe care-o fac să cadă, mai cu bine, mai cu răul, [Î]l împing și la o parte daca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din senin, deodată, de-o muiere să prind frică, Să mă-nsor pe nealese, cu te miri ce, mai nimică, O! aceasta nu se-ntîmplă... [VODĂ] Foarte bine, înțelept! Dar, vistere, ce-i cu Gruie de la Vrancea? Spune drept. {EminescuOpVIII 223} [VISTIERUL] (c-un aer viclean) Gruie? [Î]l tăiară turcii la Hotin!. [VODĂ] Minune mare, A venit târziu, se vede, cartea noastră de iertare, Ai trimis-o, vistiere, fără nici o îndoială? [VISTIERUL] Doamne, am trimis-o! Daca nu eram cuprins de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i cu Gruie de la Vrancea? Spune drept. {EminescuOpVIII 223} [VISTIERUL] (c-un aer viclean) Gruie? [Î]l tăiară turcii la Hotin!. [VODĂ] Minune mare, A venit târziu, se vede, cartea noastră de iertare, Ai trimis-o, vistiere, fără nici o îndoială? [VISTIERUL] Doamne, am trimis-o! Daca nu eram cuprins de boală Mă duceam eu însumi, însă... [VODĂ] Nu-i nimica, bine, bine. Tot nu era Gruie-acela vre un om cum se cuvine, Orice pas făceam în țară [î]l simțeam că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de ochii lumii numai, ca să scap de vorbe doară. Și ca lumea să nu zică că făcui vro nedreptate, O să-l spînzure-n câmpie și afară de cetate Ca dușman împărăției cei turcești și dușman mie: Trebuie stârpiți cu toții râvnitorii de domnie. [VISTIERUL] Daca-așa vă fuse gândul și așa găsiți cu cale Poate că și eu făcut-am pe pofta Măriei Tale... O! scrisoarea ceea, Doamne, a fost bună pentru multe, Bună-ntîi ca și mulțimea cea neroadă s-o asculte, Bun-apoi ca
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
LĂPUȘNEANU (apart) (clătinînd din cap ) Este el... Ei, vere, vere, e o mare mișelie, Dar îmi place... Tu, tu singur poate că îmi sameni mie Pentru sufletul lui însă poți să pui să fac-o rugă.... Ia așa... mai calea-vale... [VISTIERUL] Prea supusa voastră slugă Au și plâns chiar la prohodul acelui viteaz prea mare. [LĂPUȘNEANU] Vere, așa-mi placi tu mie... că ți-aș da o sărutare, Dar lasă... Lăpușneanu sărutând... ar rîde-o lume. Ce sunt oamenii, măi vere,... să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
drace! Mai rămâne încă una ca de tot să te dezmînii: Spînzură-l în ochii lumii, lasă să-l mănânce cânii. [LĂPUȘNEANU] Aide, veniți mai aproape. - Ei femeie, ai sfîrșit? Țe înșeli crezând pe Vodă mulțumindu-se cu-atît. Îmi chemați pe vistierul... Vino-ncoace, vistiere: Oare sunt adevărate câte spune-acea muiere? Nu-mi răspunde... toate, toate sunt adevărate, știu, Ai vrut să mă scapi de-un dușman, mulțumit trebui să fiu... Ce-ai făcut [tu] pentru mine nu e faptă rea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
228} [LĂPUȘNEANU] Cine oare te întreabă? Mergi, vlădică, de-i cunună și fă slujba mai în grabă, Nu mai voi să port în minte astă pricină urâtă... VIST[IERUL Daca n-avem altă cale, să ne cununăm, iubită! EA Ucigașe!... [VISTIERUL] Ce vrei? Vodă îți dă tot, moșii... pe mine, Cam de voie de nevoie, dar așa găsi de bine... [(apart)] Mulțumescu-ți, Doamne sfinte, cu atâta că scăpai. LĂP[UȘNEANU] Iscălește, vistiere, cartea ceea... [VISTIERUL] (apart) Haide-hai, Mi-ai durat-o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să ne cununăm, iubită! EA Ucigașe!... [VISTIERUL] Ce vrei? Vodă îți dă tot, moșii... pe mine, Cam de voie de nevoie, dar așa găsi de bine... [(apart)] Mulțumescu-ți, Doamne sfinte, cu atâta că scăpai. LĂP[UȘNEANU] Iscălește, vistiere, cartea ceea... [VISTIERUL] (apart) Haide-hai, Mi-ai durat-o, Lăpușnene, lasă că ți-o țiu eu minte. [LĂPUȘNEANU] Și acum la cununie, mergi vlădică înainte... [BRAN] Ce mai judecată, vere! Chiar turcească fuse asta... Ai ucis pe-un om în codru... mergi acasă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Voind să serbez o nuntă cum n-a fost în lume una Căci călău-i nunul mare, iară moartea este nuna. Ia-l... nu cred să fie-n lume vre o fiar-atît de mare Ca să-ntreacă-a vinei sale [...] defăimare... [VISTIERUL] O, degeaba [...] ura [...]-n piept, Crud ești da, o Lăpușnene, dar în suflet tu ești drept... [BOGDANA] Mi-ai dat cinstea mea furată... și acum îmi dai viață... BRAN Este aspru ca furtuna... judecata-i e măreață... (către Irimie) De
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
plătit și vreau să rup legământul... Ridică încă o dată privirea grea spre ușă, implorând un răspuns. — Dar legătura blestemată s-o fi rupt? mai întrebă ea în șoaptă. Și scrie cronicarul: „Au pierit atunci Gheorma vel banul, Drăghici fiul Papei vistierul de la Greci nepotul lui Mihai Vodă Viteazul, Gheorghe Carida, Papa Brâncoveanul, Cristea fiul lui Socol, Udrea slugerul Doicescu, Preda Beca de la Maia, Sava Șufarul, Dumitrașcu Frejureanu, Dumitru Comisul, Mihai Ciohodaru și patru căpitani: Gâdea, Băncilă, Iancu și Ivan. Și s-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Bălașa și Smărăndița, ocupau deja careta a doua. În caleașca a treia veneau ginerele măriei sale, căminarul Iordache Crețulescu, cu doamna Safta și, împreună cu ei domnița Ancuța și beizadelele Constantin și Radu. Ancuța, în iarnă, la lăsatul secului fusese pețită de vistierul Iordache Ruset din Moldova pentru feciorul lui, Nicolae. De atunci, deși avea doar doisprezece ani, se simțea foarte importantă. Când vodă se urcă în careta lui, rămase surprins de prezența lui Ștefan. — Să trăiești, măria ta, sărut mâna taică. Vodă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
declarat deschis că scrisorile pe care le-a trimis Brâncoveanu în țară și în Ardeal toate au ajuns mai întâi în cancelaria marelui vizir. Mirajul aurului brâncovenesc l-a adus de curând din Valahia direct în închisoare la Ediculé pe vistierul fostului domn și rudă a doamnei Marica, boierul Ianache Văcărescu. Adunând hârtiile, preafericitul Hrisant uitase de ceasul prânzului, uitase și de necazul său cu percheziția, prinsese din vorbele ienicerilor care făcuseră descinderea amănunte despre torturile la care erau supuși Brâncoveanu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
12. Înălțați un steag împotriva zidurilor Babilonului! Întăriți-i străjile, puneți caraule, întindeți curse! Căci Domnul a luat o hotărîre, și aduce la îndeplinire ce a rostit împotriva locuitorilor Babilonului." 13. "Tu, care locuiești lîngă ape mari, și care ai vistierii nemărginite, ți-a venit sfîrșitul, și lăcomia ta a ajuns la capăt!" 14. Domnul oștirilor a jurat pe Sine însuși: Da, te voi umple de oameni ca de niște lăcuste, și vor scoate strigăte de război împotriva ta." 15. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Hlincea? Parcă și mie îmi umbla prin minte același lucru. Și, ca să nu lungim vorba, să spunem că această mănăstire este ctitoria din 1574 a Mariei, fiica voievodului Petru Șchiopu, împreună cu soțul ei, Zottu Tzigara, fost mare spătar și mare vistier. La terminarea ei, mănăstirea a devenit - cum se întâmpla cu toate mănăstirile vremii - metoh al mănăstirii Dionisiate din sfântul Munte. Rezultatul? Îl aflăm de la Maria - fiica lui Petru Șchiopu voievod, care la 18 decembrie 1616 (7125) scria: „Când au vrut
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
din Mărginenii Prahovei, care au ocupat treptat, toată întinderea până la hotarul cu Transilvania de o parte și de alta a râului Prahova. Primul dintre boierii amintiți mai sus a fost Udriște. După moartea acestuia moșia a revenit urmașului său, vel vistierul Stoica (mort și el pe la 1465ă. Fiul său vornicul Drăghici a moștenit averea din Breaza până în jurul anului 1498, când izvoarele istorice îl amintesc pe fiul său cel mic, Neagoe Drăghici, drept stăpân peste aceste locuri. Cele afirmate mai sus
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
specifice zoneiă. Se cunosc din fericire, toți stăpânii de odinioară ai moșiei satului Breaza. Amintirea lor aici poate demonstra continuitatea vieții economico-sociale, cultural-tradiționale la Breaza. Pentru secolul al XVI-lea sunt de amintit, Stoican, mort după 1510, spătarul Draghici, vel vistierul Udriște, care a murit în 1548, apoi fiii acestuia, banul Udriște și Drăghici spătar. Moșia Breaza a fost stăpânită și de Elena din Mărgineni, soția lui Radu Șerban, domnul Țării Românești în perioada 1602-1611, ulterior de Elena din Sărata, fiica
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
1797-1799) a cumpărat moșia aceasta, anulând cu brutalitate drepturile localnicilor. În anul 1799, moșia Breaza, care mai cuprindea și satele Ocina, Fricoasa și Talea, a fost stăpânită pe rând de serdarul Nicolae Salgiu, de fiul său Constantin Salgiu, de vel vistierul Scarlat Grigore Ghica. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Breaza a trecut printr-o perioadă mai puțin fastă. Astfel, în anul 1836 moșia a fost vândută la mezat pentru neplata datoriilor. În noile condiții vel vistierul Scarlat Grigore
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de vel vistierul Scarlat Grigore Ghica. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Breaza a trecut printr-o perioadă mai puțin fastă. Astfel, în anul 1836 moșia a fost vândută la mezat pentru neplata datoriilor. În noile condiții vel vistierul Scarlat Grigore Ghica a cumpărat satele Breaza de Sus și Breaza de Jos cu suma de 18000 taleri de la acesta. Satele Breaza au trecut în stăpânirea doamnei Zoe Bibescu Brâncoveanu. Paralel cu evoluția moșiei Breaza la sfârșitul secolului al XVIII
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
1792, august 25). Ureche împrumutase banii pentru partea sa de cumpărătură de la aga Săndulachi Sturdza, vărul primar al lui Scarlat, și, pesemne, neputîndu-i întoarce, îi cedează Hlipicenii și partea sa din Todireni, la 20 octombrie 1795. Săndulachi, în urmă mare vistier și logofăt, împreună cu soția sa, Ecaterina, sunt ctitorii bisericii de zid din sat, ridicată, foarte probabil, în anul 1800. După moartea lui Săndulachi, stăpîn la Hlipiceni este marele logofăt Costache Sturdza. El, însă, la 20 septembrie 1852, vinde Todirenii cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
1792, august 25). Ureche împrumutase banii pentru partea sa de cumpărătură de la aga Săndulachi Sturdza, vărul primar al lui Scarlat, și, pesemne, neputîndu-i întoarce, îi cedează Hlipicenii și partea sa din Todireni, la 20 octombrie 1795. Săndulachi, în urmă mare vistier și logofăt, împreună cu soția sa, Ecaterina, sunt ctitorii bisericii de zid din sat, ridicată, foarte probabil, în anul 1800. După moartea lui Săndulachi, stăpîn la Hlipiceni este marele logofăt Costache Sturdza. El, însă, la 20 septembrie 1852, vinde Todirenii cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
până spre miezul nopții. La 4 și jumătate catapeteasma își lepăda așternuturile peste somnambulii pământului. Binecuvântat este Dumnezeul nostru acum și pururi și-n vecii vecilor, amin! Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care pretutindeni ești și pe toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vină și te sălășluiește între noi și ne curățește pe noi de toată întuneciunea și mânuiește, Bunule, sufletele noastre. Amin! (Psalmul 50, Ceasurile, Utrenia, Liturghia.) Ca la comandă, cete de îngeri se culegeau de pe unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
obștești și aprecia, după datele procurate de la doctorul Ilasciuk - care opina că molima fusese adusă la Iași din târgul Ștefănești -, numărul contaminaților, de la începutul epidemiei, la 4 764, dintre care 2 554 au sucombat; printre decedați îi menționa pe marele vistier Săndulachi Sturdza și fiul, marele hatman Gheorghe Ghica, doctorul Fornete și multe soții de boieri 43. Din nefericire, epidemia bântuia cu furie și la Iași, mortalitatea fiind în creștere. Astfel, la 3l mai/12 iunie, consulul Lagan se adresa ministrului
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
indicate următoarele cifre: din 5 248 de bolnavi au murit 2 719, 2 381 s-au însănătoșit, iar 148 au rămas bolnavi. Printre decedați sunt înșirate câteva nume de cinovnici ruși, dar și de mari boieri, ca, de pildă, marele vistier Aleco Balș și vornicul Dimitrie Beldiman; printre bolnavi sunt amintiți doi ofițeri ruși, vornicul Drăghici și alți boieri de rang mai mic47. În anexa a II-a este înfățișată statistic evoluția epidemiei de holeră în ținuturile din Moldova între 2
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]