1,673 matches
-
pe direcții de producție și delimitarea arealelor de cultură a viței de vie, s-a făcut prin lucrarea "Raionarea viticulturii" în anul 1959, lucrare ce a fost îmbunătățită în permanență, continuând până în anii din urmă. Pentru dezvoltarea în continuare a viticulturii pe baze științifice s-a impus ca o necesitate extinderea rețelei de cercetare, la nivelul principalelor regiuni viticole: Blaj (1946), Murfatlar (1948), Iași (1957), Miniș (1957), Valea Călugărească (1967), Ștefănești-Argeș (1957) și ulterior Bujoru (1977). Această acțiune a condus la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
constituie "Ampelografia RPR" și ulterior "Ampelografia RSR" în opt volume. În această operă se regăsesc încorporate rezultatele activității științifice din stațiunile de cercetare, din universități cu profil viticol, dar și a specialiștilor din unitățile de producție. O retrospectivă a dezvoltării viticulturii în perioada anilor 1950-1960, arată că a fost una fructuoasă sub aspectul complexității și a numărului de publicații viticole în general și a celor cu conținut ampelografic în special. Activitatea ampelografică s-a intensificat atât ca număr de publicații, dar
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
clonală a soiurilor vechi, valoroase, reprezentative pentru sortimentele tradiționale ale podgoriilor românești. Astfel, au fost obținute la Stațiunea de Cercetări Horticole Cluj soiuri pentru struguri de masă (Timpuriu de Cluj, Napoca, Splendid, Someșan, Transilvania), la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași soiuri pentru struguri de masă și vin (Aromat de Iași, Ozana, Alidor, Arcaș, Unirea, Raluca, Paula și Gelu), la Drăgășani soiurile Azur, Călina, Alutus, Negru de Drăgășani, Novac, Vilarom, la Greaca soiurile Tamina, Donaris, Xenia, Greaca, la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Șirian, la Murfatlar soiurile Columna, Mamaia, Cristina, la Odobești soiurile Miorița, Balada, Milcov, la Pietroasa soiurile Otilia, Centenar de Pietroasa, Timpuriu de Pietroasa, Istrița, Alb Aromat, la Stațiunea Blaj soiurile Amurg, Blasius, Selena, Astra, la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească (ICDVV Valea Călugărească) soiurile Negru aromat, Olivia, iar la Universitatea din Craiova soiurile Haiduc și Pandur. De asemenea, au fost create și soiuri cu rezistență biologică sporită, utilizându-se hibridarea sexuată interspecifică între soiurile vinifera și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
rezistență biologică sporită, utilizându-se hibridarea sexuată interspecifică între soiurile vinifera și hibrizii rezistenți din categoria Seyve-Villard. Acestea sunt: Valeria, Purpuriu, Rosina ( ICDVV Valea Călugărească), Andrevit, Admira, Vlad (Stațiunea de Cercetări Horticole Cluj), Brumăriu, Radames, Rubin (Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj) și soiul Argesis la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Ștefănești în prezent Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ștefănești-Argeș. Au fost create trei soiuri de viță portaltoi, Precoce, Ruvis și Drăgășani 70, la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
hibrizii rezistenți din categoria Seyve-Villard. Acestea sunt: Valeria, Purpuriu, Rosina ( ICDVV Valea Călugărească), Andrevit, Admira, Vlad (Stațiunea de Cercetări Horticole Cluj), Brumăriu, Radames, Rubin (Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj) și soiul Argesis la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Ștefănești în prezent Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ștefănești-Argeș. Au fost create trei soiuri de viță portaltoi, Precoce, Ruvis și Drăgășani 70, la Staținile de Cercetări Miniș, Iași, Valea Călugărească și Drăgășani. Prin selecție clonală
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
capacitatea butașilor lemnificați de portaltoi de a forma rădăcini adventive (numărul mediu) la baza acestora, în condiții de pepinieră, după procesul de forțare la temperaturi de 25 - 30°C. 2.5.4. ALȚI DESCRIPTORI AMPELOGRAFICI Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, în vederea completării Listei descriptorilor ampelografici, propune și alți descriptori, care nu au fost introduși pînă la această dată, oficial în listă. 1. Descriptori pentru caracterele morfologice. 1.1. Rozeta. Observațiile se fac după dezmugurit, la apariția
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
rozetei poate fi: verde, albă, gălbuie, roz sau violacee, cu diferite nuanțe. 1.1.2. Perozitatea rozetei. Starea de perozitate este dată de prezența perilor, forma acestora (lungi, scurți) și densitatea lor. 1.2. Strugurele. Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească propune pentru strugure încă trei descriptori: forma, gradul de ramificare și gradul de aripare al strugurelui. 1.2.1. Forma strugurelui. Observațiile se fac la maturitate, la toți strugurii de pe 10 lăstari, iar în raport de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Uniunii Europene prin Regulamentul nr. 1467 din 20 iunie 1994. Intenția acestei acțiuni a fost aceea de a controla lucrările realizate de statele membre și de a facilita satisfacerea nevoilor comunitare, conform Politicii Agricole Comune și Convenței Diversității Biologice. Pentru viticultură, a fost inițiat un proiect european numit GENRES CT 96 nr. 81 intitulat "Rețeaua Europeană pentru Conservarea și Caracterizarea Resurselor genetice viticole" ce s-a desfășurat în perioada 1997 - 2002 la care au participat 19 parteneri din 14 țări viticole
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
nervurilor, adâncimea sinusurilor etc. Primul care atrage atenția asupra relației care există între unghiurile pe care le formează nervurile principale între ele și forma limbului este profesorul Herman Goethe (1876) de la Școala superioară de agricultură din Viena, la Congresul de viticultură de la Marburg. Louis Ravaz (1902) preia această idee și dezvoltă ampelometria frunzei la rang de metodă de recunoaștere a soiurilor, folosind-o în lucrarea sa "Les vignes américaines", la caracterizarea speciilor de vițe portaltoi. O contribuție deosebită la dezvoltarea ampelometriei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Marburg. Louis Ravaz (1902) preia această idee și dezvoltă ampelometria frunzei la rang de metodă de recunoaștere a soiurilor, folosind-o în lucrarea sa "Les vignes américaines", la caracterizarea speciilor de vițe portaltoi. O contribuție deosebită la dezvoltarea ampelometriei în viticultură au avut-o: H. Moog (1938) exprimând notația caracterelor morfologice în formule matematice, preconizând asfel folosirea "metodei șirului de variație"; M.A: Rodrigues (1955) care propune metoda filometrică și carpometria pentru descrierea soiurilor de viță de vie, bazându-se pe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
diferențierea soiurilor de viță de vie se iau în considerare valorile medii ale unui număr de 30 de variabile care sunt indicate în “Lista minimă a descriptorilor necesari caracterizării ampelografice a soiurilor de viță de vie” propusă de Institutul de Viticultură de la Geilweilerhof din Germania (anul 1991). Acestea se referă la lungimea nervurilor principale (N1, N2, N3, N4); distanța dintre baza sinusurilor laterale și punctul pețiolar (UO); deschiderea sinusurilor laterale (SS, SI) și a sinusului pețiolar (SP); lungimea (ALT) și lățimea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
provine din încrucișarea soiurilor Cabernet franc x Sauvignon franc; soiul Blauburgunder din Portugieser bleu x Blansfrankisch; soiul Neuburger din Sylvaner x Veltliner rouge; soiul Zweigelt din încrucișarea soiurilor Blanfrankich x Saint Laurent. În studiile efectuate la Institututul de Cercetare pentru Viticultură și Oenologie din Pecs (Ungaria) s-a folosit amprentarea microsatelitară a 101 genotipuri de Vitis vinifera (din care 97 erau autohtone, iar 4 internaționale) pe 6 loci microsatelitici. Din numărul total de soiuri s-au obținut amprente microsatelite doar la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și romani se înrăutățesc. Nu putem trece mai departe fără a vedea care era situația din Italia. În Italia de nord domina proprietatea mijlocie de pământ iar în sud marea proprietate. În nord, se cultiva cereale, un rol important avea viticultura și cultivarea crângurilor de măslini. O altă trăsătură a vieții economice era dezvoltarea meșteșugurilor: țesăturile de lână și in, obiecte din metale și ceramică erau cunoscute în întreaga Italie. În partea sudică a Peninsulei, rolul dominant îl avea creșterea animalelor
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
Este elev al Școlii de la Trei Ierarhi și-i are ca profesori între alții pe Eftimie Murgu și Gheorghe Asachi. Face studiile superioare la Academia Mihăileană, pe care le continua timp de patru ani în Franța, fiind preocupat de agricultură, viticultura, sericicultura, botanica, chimie și economie politica. Reîntors în Moldova cu o pregătire temeinică și multilaterala, pune bazele primelor cursuri de agronomie în învățământul superior românesc la Academia Mihăileană (1842). În perioada 1848-1857, va fi, sub protecția lui Ion Ghica, director
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
la elaborarea, îmbunătățirea, revizuirea și avizarea standardelor de stat și a altor reglementări în domeniul producerii vinurilor, produselor pe bază de must și vin, precum și a celorlalte băuturi alcoolice. 3.13. Are relații de colaborare cu Institutul de cercetări pentru viticultura și vinificație Valea Călugăreasca, Institutul de cercetări alimentare, Laboratorul Larex, instituțiile de învățămînt superior de profil și alte organisme din domeniul său de activitate. 3.14. Participa la organizarea acțiunii pentru acordarea titlului de "degustător autorizat de vinuri". 3.15
HOTĂRÎRE nr. 602 din 2 septembrie 1991 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Oficiului pentru controlul calităţii vinului şi băuturilor alcoolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107974_a_109303]
-
sucuri, sticle și borcane; 6. Societățile comerciale "Semrom"- - stocuri de semințe:cereale, plante Ș.A., "Unisem" -Ș.A., societățile tehnice, plante furajere, legumi- comerciale agricole cu profil �� noase, legume și fructe; vegetal (cultură mare, legumicul- - material săditor viticol, pomicol tură, horticultura, viticultura) și hameicol; 7. Societăți comerciale de vinifica- - vin, șampanie, malț pentru bere; ție și producerea berii 8. Societăți comerciale pentru produ- - stocuri de secara+triticale, orz, cerea nutrețurilor combinate ovăz, porumb, mazăre boabe și al- tele, ingrediente ce intră în
HOTĂRÎRE nr. 589 din 25 septembrie 1992 privind acordarea de credite pentru constituirea stocurilor de produse agricole şi agroalimentare la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei în anul 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108836_a_110165]
-
și Producție Pomicola Voinesti Voinesti Dîmbovița 48. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicola Vrancea Focșani Vrancea 49. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicola Băneasa București - 50. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicola Zalău Zalău Sălaj 51. Institutul de Cercetări pentru Viticultura și Valea Vinificație Valea Călugăreasca Călugăreasca Prahova 52. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicola Blaj Blaj Albă 53. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicola Minis Ghioroc Arad 54. Stațiunea de Cercetare și Producție Vitivinicola Ștefănești Ștefănești Argeș 55. Stațiunea de
HOTĂRÂRE nr. 785 din 11 decembrie 1992 privind organizarea şi functionarea Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108935_a_110264]
-
Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie stabilesc norme de întocmire a Cadastrului viticol, ținând seama de prevederile generale ale Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 . ... Secțiunea a 2-a Producerea materialului săditor viticol Articolul 6 (1) În viticultura se admite folosirea următoarelor categorii de material săditor: ... a) vite altoite; ... b) vite nealtoite din soiuri roditoare; ... c) vite portaltoi. ... (2) Vitele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol, iar cele nealtoite, numai pe nisipuri. ... (3) Pentru producerea
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
Înscrierea pe etichete a indicațiilor, însemnurilor sau ilustrației, susceptibile de a crea confuzii asupra originii, naturii sau categoriei produsului este interzisă. ... Capitolul 3 Îndrumarea și coordonarea realizării producției vitivinicole Articolul 32 În vederea îndeplinirii atribuțiilor legate de orientarea activităților în domeniul viticulturii și vinificației, precum și pentru îndrumarea și controlul tehnic de specialitate în realizarea producției vitivinicole, se înființează și funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentației: a) Inspecția de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol; ... b) Oficiul Național al Viei și Vinului (O.
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
O.N.V.V.) este organism specializat, cu caracter tehnico-științific, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentației, având personalitate juridică și următorul obiect de activitate: a) fundamentarea, pe bază de studii și analize, a strategiei pe care România o dezvolta în domeniul viticulturii și vinificației și participarea la stabilirea cadrului metodologic de desfășurare a activității din acest sector, în concordanta cu interesele economiei naționale și ale producătorilor, precum și cu reglementările internaționale; ... b) avizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole, zonarea soiurilor de viță
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
cu avizul Ministerului Finanțelor, Ministerului Industriei și Comerțului, Ministerului Sănătății, Institutului Roman de Standardizare și al Oficiului pentru Protecția Consumatorilor. Regulamentul se aproba prin hotărâre a Guvernului. Articolul 45 În vederea cunoașterii evoluției patrimoniului viticol și stabilirii de măsuri pentru orientarea viticulturii, Ministerul Agriculturii și Alimentației este autorizat sa organizeze recensământul patrimoniului viticol la intervale de 10 ani. Articolul 46 Se exceptează de la prevederile art. 10, 11, 13, 20 și 21 suprafețele de vii și loturile de struguri, precum și băuturile folosite în
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
inferioară, pe fond de aur, o carte deschisă, naturală. Scutul este timbrat de o coroană murala, de argint, formată din cinci turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - poartă relevă valoarea creației folclorice; - strugurii, ponderea pe care a avut-o în trecut viticultura; - sabia, participarea locuitorilor la lupta de apărare; - balanța, atributul organului administrativ orășenesc; - cartea deschisă amintește importanțele instituții culturale existente în această urbe (Bibliotecă Bethlen, construită în anul 1662, si Muzeul de Stiinte Naturale, în anul 1796). Anexă 2 STEMA MUNICIPIULUI
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
La baza scutului, pe fond roșu, două săbii de argint, încrucișate, cu vârful în sus. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din cinci turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - butucii de vită de vie fac aluzie la viticultura tradițională; - sevronul, crucile și săbiile evocă lupta de apărare, în special evenimentele ce au avut loc în zona în timpul Revoluției de la 1821. Anexă 16 STEMA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anexă 16a) DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului BUCUREȘTI Descrierea stemei
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
Articolul 1 Se aprobă Normele specifice de protecție a muncii pentru cultura mare, viticultura, pomicultura, legumicultura, plante tehnice și utilizarea substanțelor toxice în activitățile din agricultura. Articolul 2 Normele prevăzute la art. 1 intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României. Începând cu
ORDIN nr. 288 din 16 mai 1997 privind aprobarea Normelor specifice de protecţie a muncii pentru cultura mare, viticultura, pomicultura, legumicultura, plante tehnice şi utilizarea substanţelor toxice în activităţile din agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118390_a_119719]