490 matches
-
îi binecuvânta prin prezența Sfintelor Moaște. Cu mare slavă, cu psalmi și cu cântări duhovnicești au fost duse Sfintele Moaște la biserica mare, de unde, potrivit cronicelor vremii, dădeau tămăduri sufletești și trupești celor ce se închinau acolo cu inimă curată. Vitregiile vremii, mânia și jaful străinilor nu au lipsit nici de pe pământul Moldovei. Astfel că în vremea năvălirilor străine era obiceiul ca odoarele mănăstirilor să 65 fie ascunse, spre păstrare, fie la Episcopia Romanului, fie la Mitropolia Iașilor. Pe la 1740 era
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
a dezvolta mândria de neam. Membrii echipajului Șoimii Școala Generală Nr. 13, Piatra Neamț 11 iulie 1967 Mănăstirea Secu, vechi locaș de cultură, păstrătoare a credinței, este așezată într-un minunat loc al naturii. Istoricul mănăstirii arată trecutul ei glorios peste vitregia vremurilor, peste furia nesăbuită a barbarilor și păgubitorilor care în loc să păstreze, urau aceste locuri, au ars și au jefuit. Dar credința nestrămutată a celor care au supraviețuit acelor mari furtuni, puterea de muncă și dragostea de frumos ne-au dat
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
de la Iași, în timp ce eu merg să mă odihnesc. Vineri, 20 august 2010. Au trecut exact 27 de ani de la decesul soției, cea care a fost îngerul păzitor al vieții mele și m-a ridicat ori de câte ori a fost să cad, datorită vitregiei vremurilor și a unor oameni pe care i-am incomodat cu prezența mea. Cu atitudine reținută, nici eu și nici Mariana nu vorbim despre tragedia suferită, dar suntem cu gândul îndreptat cu pioșenie față de scumpa noastră dispărută! Vremea e frumoasă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
să se implice - fără ură și părtinire. Recunosc că, în încercarea ce fac, scot în evidență pe cât posibil esența celor spuse de autoare cu respectul desăvârșit pentru adevărul-adevărat la care se adaugă sentimentul de recunoștință față de România care, cu toată vitregia vremurilor și în ciuda unor măsuri restrictive antievreiești, a fost o mamă bună pentru evrei, iar autoarea se dovedește a fi o adevărată și autentică Româncă. Amănuntele nenumărate și adevărata lor semnificație vor reuși să fie relevate de înșiși cititorii acestei
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
s-ar fi consemnat șters, anonim, asemeni milioanelor de copii dotați din familiile modeste. 3) A treia mare minune a fost aceea că, fiind din capul locului o generație de sacrificiu în cel de Al Doilea Război Mondial, cu toată vitregia vremurilor crâncene, de încleștare prin care am trecut și neagreat de unii oameni care aveau dreptul de a hotărî moartea sau viața mea, după experiențe dramatice de război și în ciuda „neprietenilor”, am avut rarul și marele noroc să rămân în
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
relatau. În felul acesta multe din sfaturile și îndemnurile lor mi-au fost cu priință în viața pe care am dus-o, ferindu-mă astfel de unele greșeli regretabile pe care le-aș fi făcut uneori din neștiință. Cu toată vitregia vremurilor și a unor oameni „negri în cerul gurii”, aproape că nu știu cum am atins vârsta zisă a patriarhilor... Mă bucur că mi-am păstrat verticalitatea coloanei vertebrale, nefăcând compromisuri și păstrând atitudinea de cinste și dreptate, de respect pentru cei
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
semnalată diseminarea ideilor și colaborărilor „revoluționare” în „revistele mari cu directive tradiționale” și - după război - chiar „în plinul unor doctrine de extremă-dreapta”. O „cauză specifică” țării noastre în pătrunderea „tendințelor anarhice” e considerată „lipsa unei tradiții culturale puternice”, explicabilă prin „vitregia împrejurărilor istorice”; această lipsă a „tradiției ca resort inhibitiv” ar fi fost suplinită însă prin „rezistența nativă excepțională a structurii psihice” autohtone. De aceea, „ce nu poate face vechimea literaturii, va face desigur tinerețea ei viguroasă”: adică... eliminarea literaturii anarhice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și cum își păstrează cumpătul în dezmințirea continuă a întîmplărilor? Apelând însă la Dumnezeu sau la scârbă, te descurci cu ușurință în devenire... Oscilația între teologie și cinism este singura soluție la-ndemîna sufletelor rănite. Acele nopți crude, lungi, de o vitregie surdă, cu furtuni înecate în apele moarte ale gândurilor - pe care le înduri din setea curioasă de a ști cum vei răspunde întrebării mute: "oare mă voi omorî până în zori?" Materia s-a îmbibat de durere. Când cugetul ți-a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
prin care am trecut au fost astfel, fiindcă n-am fost destul de tari și de capabili să le înfrîngem. Dacă în noi ar fi fost o pornire de a ne individualiza și de a ne afirma categoric, am fi învins vitregia vremurilor de mult, așa cum au făcut toate popoarele "mari" - ca destin, iar nu ca număr. Un popor contează prin număr; dar mult mai mult, prin forța lui agresivă. Problema populației devine tragică dacă descreșterea indică o deficiență biologică. De aceea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
vorba de triburile semite ale evreilor emigrate din Egipt de mai multe generații și trăind în robie la marginile imperiului. Exclus el însuși, Moise le arată acelor excluși conținutul religiei sale, complotează cu ei încheind un legămînt pentru a părăsi vitregia Egiptului în căutarea unui ținut al vieții libere. Și împreună iau calea pribegiei. Pe scurt, Moise a reușit acolo unde faraonul dăduse greș. Neîndoios, evreii proiectează asupra acestui prinț străin și asupra straniei lui religii aspirația de a-și recăpăta
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
l-a înzestrat natura. Astfel, a fost întotdeauna la școală fruntaș, nelăsându-se depășit de colegii săi la învățătură, elevi sau, mai târziu, studenți. A învățat temeinic și cu ardoare, cum cu îndârjire a ținut coarnele plugului ori a înfruntat vitregiile întregii sale vieți. Recolta nu a întârziat să apară și fiul unor țărani din părțile Covurluiului a devenit "domn" la oraș și nu orice domn, ci un "domn al Dreptului", dascăl la Facultatea de Drept din București și unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acesta: "Tînărul Gavrilcea, mândru ca un brad din această țară de sub munți, stă în boxa lui liniștit, îmbrăcat într-un frumos costum național. Publicul din sală îl soarbe din ochi, văzând în el nădejdea acestui neam prea mult umilit de vitregia partidelor politice. "Acuzatul" (?!) are frumusețea aspră a voinicului, nu efeminarea dulceagă a generațiilor culcate în puf. Fața lui bătută de soare evocă secerișurile și vânturile drumurilor de țară, vocea lui e bărbătească și hotărâtă ca a flăcăilor încercați în lupta
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
edificator prin funcționalitatea lui umoristică. În ceea ce privește Făt-Frumos cu Moț-în Frunte, cel deal treilea ,,basm nuvelistic’’, aderența la fantastic se produce aici numai în virtutea unui progres de fermecătoare ambiguizare a leit motivului magic explorat de autor. ,,Ursita’’ face dreptate acolo unde vitregia legilor naturii a ,,însemnat’’ pe om cu defecte imposibil de înlăturat (urâțenia fizică și puținătatea minții, în cazul de față). ,,Arma secretă’’ a ,,ursitei’’ este, firește, iubirea. Zice autorul însuși în final: Doamne, bine trebuie să fi petrecut câți au
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
biserica Santa Maria Novella „fără vreo pricină anume, ci doar din întâmplare”149, „după ce se așezară în cerc și suspinară o vreme, lăsând deoparte rugile pe care le înălțau la ceruri, începură să vorbească între ele multe și mărunte despre vitregia acelor vremuri.”150 Așezarea în cerc presupune un adevărat ritual, o inițiere pentru care se pregătesc cele șapte participante, numărul simbolizând perfecțiunea. Rugăciunile abandonate sugerează o rupere de elementul sacru și o orientare spre profan; în fața morții, personajele boccaccești nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
biserica Santa Maria Novella „fără vreo pricină anume, ci doar din întâmplare”149, „după ce se așezară în cerc și suspinară o vreme, lăsând deoparte rugile pe care le înălțau la ceruri, începură să vorbească între ele multe și mărunte despre vitregia acelor vremuri.”150 Așezarea în cerc presupune un adevărat ritual, o inițiere pentru care se pregătesc cele șapte participante, numărul simbolizând perfecțiunea. Rugăciunile abandonate sugerează o rupere de elementul sacru și o orientare spre profan; în fața morții, personajele boccaccești nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
romane, în urma războaielor din 101/102 și 105/106 a fost posibilă și acapararea tezaurului dacilor care consta din aproximativ 165.000 kg. aur (lingouri, monede, bijuterii etc.) și circa 330.000 kg. de argint. În lucrarea „România în vâltoarea vitregiilor ist oriceʺ din „Analele de istorieʺ nr. 3/1978, M. Mușat susține, pe bază de documente, că „de la încheierea primului tratat între Țara Românească și Imperiul Otoman, în timpul domn iei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418) și până în 1877, tributul plătit
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
o sărute, risca să nu găsească loc liber pe obrazul ei plăpând și chinuit de dorințe, însă el nu ținea cont de aceste mici neajunsuri. O săruta așa, o săruta cu pasiune; risca dar merita. Ea era conștientă de aceste vitregii ale naturii, însă se supunea sorții, consumându-se, probabil, în interiorul ei. Nu orice teluric era convins că sub aceste coșuri avea ascunsă o piele de catifea, o inimă de aur, o voință proprie persoanelor foarte puternice și ceea ce era mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de luptă. Acuși se vor năpusti asupra celorlalți. Se urăsc unii pe alții. Tot e mai bine în lumea lui. Eschimoșii, oricât de oropsiți or fi, nu se bat între ei, ci din contra, își unesc forțele ca să poată învinge vitregiile naturii și să obțină hrana necesară. Ceea ce-l uimi la culme pe Bidaru și îl făcu să nu priceapă nimic, era cel de al treilea grup de oameni care semănau cu el; la fel de numeros, cam cât toate triburile de locuitori
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Gurile Dunării, pentru a se continua prin tărâmurile nord pontice până în stepele central asiatice. Această rută, care conecta Asia Mijlocie de Balcani, nu a reprezentat decât o cale de refugiu. Numeroase triburi au folosit-o încercând să scape din fața feluritelor vitregii: populații mai puternice sau chiar capriciile naturii care i-au alungat din arealul de origine. În pribegia lor, acești nefericiți căutau medii naturale cât mai apropiate de locul de obârșie unde să se poată adapta rapid. Pe meleagurile noastre se
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
singurului haplogrup european reprezentat de vânătorii culegători care, mai târziu, și-au însușit practicile agriculturii (Hg I). Migrația trebuie să o înțelegem ca fiind, în principiu, gestul firesc al unor populații dislocate de instinctul supraviețuirii în fața vicisitudinilor naturii și a vitregiilor istoriei. De pildă, în tragica soartă a armenilor, refugiați pe pământurile noastre, regăsim întotdeauna licărul speranței de a rezista prigoanei imperiilor nemiloase (bizantin și otoman), nimicirii hoardelor năvălitoare (tătare și mongole) și chiar distrugerii cutremurelor înfricoșătoare. Așa cum potopul nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Cică demult, de foarte de demult, undeva prin mijlocul Eurasiei, în așa numitul complex Bactra Margiana Asia Centrală, a fost un tată (Hg R1) care a avut doi fii (R1a și R1b) proveniți, să zicem, din mame diferite (dar înrudite). Înfruntând vitregiile naturii, cei doi frați s-au pus a umbla prin lume. Au moștenit spiritul de aventură de la bunicul lor (Hg R, originar din nordul Asiei și îndeletnicit cu vânarea mamuților)103. Unul dintre ei (Hg R1b) a fost mai precoce
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
au dat îndeosebi un rost militar (Hg R1b și R1a). Ca și în cazul comunităților matriarhale, totul devine explicabil dacă ne uităm cu atenție spre vârsta fragedă a prunciei și chiar a copilăriei lor. Nevoite să înfrunte, încă de la naștere, vitregiile naturii, aceste triburi au avut o proeminentă componentă patriarhală, pe fondul căreia s-au manifestat pornirile lor războinice. Nu în mod întâmplător, populațiile belicoase (indo europene și turanice, aparținând Hg R1b, R1a și Q)139, care ne-au invadat pământurile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din Gadara și alți câțiva filosofi epicurieni (Demetrius Lacon, Carneiscos, Polistrat) beneficiază în acea zi de o șansă extraordinară: operele lor scrise s-au păstrat sub un strat de lavă gros de vreo douăzeci de metri, imobilizate, dar protejate de vitregiile timpului, deci disponibile pentru secolele viitoare. Pentru aceasta va fi nevoie ca oamenii să descopere, aproape o mie șapte sute de ani mai târziu - în 1753 -, că Herculanum și Pompei au fost salvate prin distrugere. Cadavrele de oameni zac alături de gândurile
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
1-2/2001. Nenciu, Gheorghe, „O mărturisire”, Îndrumător pastoral Reîntregirea, vol. XXI, Reîntregirea, Alba Iulia, 2005. Pandrea, Petre, Călugărul alb, cuvânt Înainte de Victoria Dragu-Dimitriu, ediție Îngrijită de Nadia Marcu-Pandrea, Vremea, București, 2003. Patapievici, H.-R., „Adevărul despre Înaltele fețe bisericești și vitregia timpurilor”, Dilema veche, nr. 55/4-10 februarie 2005. Păcurariu, Mircea, Dicționarul teologilor români, ediția a II-a, revăzută și Întregită, Editura Enciclopedică, București, 2002. Păiușan, Cristina, Ciuceanu, Radu (ed.), Biserica Ortodoxă Română sub regimul comunist 1945-1958, vol. I, Institutul Național
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
povesti”. În arhitectură, perspectiva atemporală este simbolizată prin „înlănțuirea fără sfârșit a spiralelor” din stâlpii porților, din turnurile Mănăstirii Argeș sau din Coloana infinitului. 3. Neamul Viața în colectiv a fost pentru român forma care l-a ajutat să reziste vitregiilor istoriei („Unde-i unul nu-i putere, la nevoi și la durere,/ Unde-s doi puterea crește și dușmanul nu sporește”); munca împreună a compensat automulțumirea cu puțin și lenea (căci „au pus mână de la mână”, s-au „ajutat unul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]