363 matches
-
Joseph Kosuth, "Art after Philosophy", partea I, în Studio International, 178:915 (octombrie, 1969), pp. 134-137. 160 Kristine Styles, art. cit., în Kristine Styles și Peter Selz (editori), op. cit., p. 810. 161 Catherine Millet, "Interview with Art-Language", apărut în Art Vivant, 25 (1971), tradus de Maya Rabasa în Alexander Alberro și Blake Stimson (editori), Conceptual Art: A Critical Anthology, MIT Press, Cambridge, Massachusetts, Londra, England, 2000, pp. 262-265. 162 Alexander Alberro, "Reconsidering Conceptual Art, 1966-1977", în Alexander Alberro și Blake Stimson
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și ciocolată pentru amicii din țară am băut cafele în ultima seară la o cârciumă patru soliști și doi chitariști au cântat doar pentru noi din lipsă de mușterii și crezându-ne amanți pește și fado două doamne trecute dar vivante un fante cu ghiuluri și mustăcioară un mascul cu gâtul gros și cu voce de privighetoare apoi patroana apoi tipii cu chitările toți s-au pus pe cântat ca să ne găurească inimile și să scoată sufletul din noi ă...ț
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
le bon temps. Mais il avait suffi de la fraîcheur d'un petit vin familier rigolo populo pour qu'un 14 juillet tout neuf, improvisé, guilleret, remonte du pavé, à cheval sur des accordéons, frémissant de tous ses grelots. Ce saint vivant, ignoré des calendriers officiels, était plus célébré, honoré que ceux, desséchés, fossiles, qui y figuraient dans l'indifférence générale. Saint Beaujolais Nouveau, Saint de Paix, éclipsait Saint de Paix, éclipsait Saint Albert, peu après l'"Armistice 1918". On le priait
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
New York, 2001. Granger, Sylviane și Fanny Meunier (eds.), Phraseology. An Interdisciplinary Perspective, John Benjamins, Amsterdam/ Philadelphia, 2008. Gréciano, Gertrud, Signification et dénotation en allemand. La sémantique des expressions idiomatiques, Klincksieck, Paris, 1983. Gréciano, Gertrud, "L'irreductibilité de l'expression idiomatique vivante à sa paraphrase: indice de la pluralité de ses dimensions sémantiques et de l'appel à une étude pragmatique de son contenu", în Georges Kleiber (ed.), Recherches en pragma-sémantique, Klincksieck, Paris, 1984, pp. 107-122. Gréciano, Gertrud (ed.), Micro- et
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a fost efectuată nici în funcție de originea lor etnică, nici după limbile "istorice" pe care aceștia le studiază, ci în funcție de tradițiile conceptual-metodologice cărora li s-au afiliat lingviștii respectivi. 65 Ibidem, p. 162. 66 Idem, "L'irreductibilité de l'expression idiomatique vivante à sa paraphrase: indice de la pluralité de ses dimensions sémantiques et de l'appel à une étude pragmatique de son contenu", în Georges Kleiber (ed.), Recherches en pragma-sémantique, Klincksieck, Paris, 1984, pp. 107-122. 67 Idem, Signification et dénotation
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
images sont développées à la suite des interactions je - monde sans limites, la perception visuelle ou audible, mais ils se construisent basés sur un univers social, culturel, cognitif, éducatif. De la convergence de leurs imaginaires individuelles se développe un complexe ontique vivant, indépendant de la volonté individuelle. La dyade individu - société devient dans ce contexte la triade individu - société - imaginaire ou chaque entité est étroitement liée avec les autres (symbiose), mais aucune entité ne peut pas radicalement déterminer l'autre. Dans cette relation
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
incognoscibil... Realul depășește speculațiile dialectice ale rațiunii presupus autonome, fiind transcendent în esență și îmbrăcând dogmatică a revelației". 4 A se vedea de asemenea articolul lui Joseph Pieper, "De l'élément négatif dans la philosophie de Saint Thomas", în Dieu vivant, 20, p. 43: "Potrivit Sfântului Toma este inerent esenței lucrurilor ca ființe create faptul că cunoașterea lor nu poate fi epuizată de un intelect finit, deoarece cauza acestei abilitări de a cunoaște (luminozitatea, vizibilitatea) are în același timp cu necesitate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
limbajului, într-un sistem de concepte. Cu alte cuvinte, "[n]ous tendons instinctivement a solidifier nos impressions, pour leș exprimer par le langage" [solidificam impresiile noastre pentru a le exprimă apoi prin limbaj]4. În felul acesta, "leur primitive et vivante individualite" [individualitatea primitivă și vie a lucrurilor], substituita printr-o multiplicitate de detalii impersonale, generale, ne scăpa 5. În schimb, continuă Bergson, percepția artistului este activă. Ea sporește precizia, clarifica și intensifica datele percepției comune, printr-un energic proces de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
insolubile. În ce chip vei realiza imanentul, in ce chip vei înlătura "placatul"?37 "În ce chip vei înlătura "placatul?" Formulă barbiana nu doar evocă subtil celebra definiție bergsoniana a comicului din Le rare (1900): "Du mécanique plaqué sur du vivant"38, dar ne invită să împărtășim și modul, specific lui Henri Bergson, de a înțelege și interpreta rolul limbajului în formarea viziunii noastre asupra lumii. "Placatul" barbian corespunde repetitivului, aspect definitor în concepția bergsoniana, pentru cunoașterea științifică a realității. Înlăturarea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
est se méprendre étrangement sur le rôle de l'imagination poétique que de croire qu'elle compose șes héros avec des morceaux empruntés à droite et à gauche autour d'elle, comme pour coudre un habit d'Arlequin. Rien de vivant ne sortirait de là. La vie ne se recompose pas. Elle se laisse regarder simplement. L'imagination poétique ne peut être qu'une vision plus complète de la réalité [s.n.]. Și leș personnages que crée le poète nous donnent l'impression
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
tous artistes, car notre âme vibrerait alors continuellement à l'unisson de la nature. Nos yeux, aidés de notre mémoire, découperaient dans l'espace et fixeraient dans le temps des tableaux inimitables. Notre regard saisirait au passage, sculptés dans le marbre vivant du corps humain, des fragments de statue aussi beaux que ceux de la statuaire antique. Nous entendrions chanter au fond de nos âmes, comme une musique quelquefois gaie, plus souvent plaintive, toujours originale, la mélodie ininterrompue de notre vie intérieure. Tout
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în Versuri și proza, 1984. p. 212. 82 Henri Bergson, "L'évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 617: "La lumière immanente à la zone d'actions possibles ou d'activité virtuelle qui entoure l'action effectivement accomplie par l'être vivant". În altă parte (p. 645), Bergson vorbește despre "le noyau lumineux que nous appelons intelligence". Sursă trebuie să fie Platon, Republica. 83 Barbu, Ion, "Legendă și somnul în poezia lui Blaga" (1929), în Versuri și proza, p. 171. 84 Ibidem
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
sau "raze de lumină". 26 Henri Bergson, "L'Évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 617: "La conscience est la lumière immanente à la zone d'actions possibles ou d'activité virtuelle qui entoure l'action effectivement accomplie par l'être vivant. Elle signifie hésitation ou choix". 27 Ion Barbu, în Versuri și proza, 1984, p. 19. 28 Henri Focillon, La vies des formes, p. 28. 29 Edgar Allan Poe, "Review of Undine: A Miniature Românce by Baron de la Motte Fouqué, September
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cu un maxim de idei vizionare" [s.n.]. 25 Ion Barbu, "Paul B. Marian: De vorbă cu Ion Barbu", în Versuri și proza, 1984, p. 142. Spre desoebire de Bergson, care vede în asta un handicap serios: La pensée la plus vivante se glacera dans la formule qui l'exprime. Le moț se retourne contre l'idée. La lettre tue l'esprit". "L'Evolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 92. 26 Charles Baudelaire, Petites Poèmes en Prose (Le Spleen de Paris), Le
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
acea vreme "doar o însemnătate anecdotica". După cum se știe, în 1887 A. Darmesteter își începea cartea La vie des mots cu o faimoasa frază: "S'il est une vérité banale aujourd'hui, c'est que leș langues șont des organismes vivant dont la vie, pour être d'ordre purement intellectuel, n'en est pas moins réelle et peut se comparer à celle des organismes du règne végétal ou du règne animal" (Darmesteter, 1887/1946, p. 3). Modul acesta "naturalist" de a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
an anecdotal importance" at that time. Aș known, A. Darmesteter, în 1887, would start his book La vie des mots with the famous sentence: "S'il est une vérité banale aujourd'hui, c'est que leș langues șont des organismes vivant dont la vie, pour être d'ordre purement intellectuel, n'en est pas moins réelle et peut se comparer à celle des organismes du règne végétal ou du règne animal." (Darmesteter 1887/1946: 3). This "naturalistic" way of looking at
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
modernă și concretă. Acest stagiu mi-a asigurat o mai bună comunicare verbală și nonverbală, mi-a sporit încrederea în sine, m-a ajutat în crearea de prietenii cu oameni aparținând altor culturi. Mi-am îmbogățit cultura generală în muzeul vivant, Paris. Organizarea instituțională, viața culturală, raporturile din societate m-au ajutat la întoarcerea în țară să compar și să-mi îmbunătățesc sistemul de valori. Munca în echipă cu profesori venind din medii sociale, culturale și economice diverse a reprezentat un
Caleidoscop by Anca Aparaschivei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93246]
-
și profunde. “Privirea constituie legătura vie dintre persoană și lume, dintre eu și ceilalți. Fiecare aruncătură de ochi spre scriitor pune sub semnul Întrebării statutul realității (și al realismului literar), precum și acela al comunicării (și al comunității umane).” (L´Œil vivant) Astfel, Starobinski vede În privire, “mai puțin facultatea de a culege imagini, cât pe aceea de a stabili relații”. Starobinski xplică alegerea privirii ca mediator Între conștiință și obiect prin chiar etimologia cuvântului fr. regard “a cărui rădăcină nu desemnează
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
noi probleme, a refuza oferta ce vine din percepția imediată, a crea ceva nou, a elabora noi relații, a te interoga asupra valului comun care Îi cuprinde pe toți, a elabora personal noi proiecte sau a face parte din colectivități vivante care pun realul În chestiune. Dar, mai ales, a reflecta, a te Îndoi. Poate face asta individul-masă, victimă a persuasiunii dirijate, produs al consensului? (27.11.2010) Mulțimi, mase, credințe Când vorbim de mulțimi, vorbim de credințe, mituri, religie, ideologie
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
germană..." a exclamat el zâmbind, această glumă făcându-i clar o plăcere teribilă. Iată omul pe care unii au dorit să-l transforme într-un mincinos precum și instigatorul războiului mondial. Domnul Asquith Cu totul altul este domnul Asquith. Jovial, bon vivant*, admirator al sexului frumos, mai ales al acelor reprezentante ale lui care sunt tinere și drăguțe, el iubește societatea veselă, dar și bucătăria de calitate. Aceste trăsături sunt totodată împărtășite de fermecătoarea și grațioasa sa soție**. Avocat de renume, dispunând
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
culturel et linguistique grec qui l'emporte, autant par sa situation dans le temps que par son importance, car il a fondé une série de traits culturels et de civilisation qui ont assuré aux Européens un ascendant sur les peuples vivant sur d'autres continents. Dans l'intervalle qui sépare les époques où se sont manifesté les foyers de l'antiquité et de la modernité (approximativement entre le IVe et le XIIIe siècle), il est survenu le facteur le plus important qui
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Villari și Oreste Tomasini au realizat numeroase cercetări de arhivă. Ulterior, manuscrisele private au fost examinate de respectați specialiști în grafia lui Machiavelli, precum: Roberto Ridolfi, Franco Gaeta, Mario Martelli și îndeosebi maeștrii de talia lui Georgio Inglese sau Corrado Vivanți. William Connell prcizează, de asemenea, ca originalul scrisorii trimise de Machiavelli lui Vettori în 10 decembrie nu s-a păstrat și că aproape toate edițiile moderne au folosit doar o copie a scrisorii publicată de Giuliano de' Rici (1543-1606), nepotul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cei interesați de evoluția gândirii secretarului florentin. Profesorul William Connell se înscrie astfel în rândul marilor cercetători care au contribuit la punerea în valoare a documentelor din arhivele italiene, alături de excepționali specialiști în gândirea lui Machiavelli precum Georgio Inglese, Corrado Vivanți, Mario Martelli, Enzo Maria Baldini. Ne bucurăm să prezentăm acest volum pentru prima oara în România. Gh. Lencan Stoica Capitolul I Machiavelli despre creștere ca scop (telos) al statului* Unul dintre scopurile majore binecunoscute ale cercetării Renașterii în ultimele decenii
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Letteratura, Romă, 1956-1996, vol. I, pp. 553-583. Leisi, Ernst, "On the Trail of Old Nick", în Andreas Fischer (ed.), The History and the Dialecsts of English: Festschrift for Eduard Kolb, Carl Winter, Heidelberg, 1989, pp. 53-57. Machiavelli, Opere, ed. Corrado Vivanți, vol. 2, Einaudi, Torino, 1999, pp. 790-791. Machiavelli, Bernardo, Libro di ricordi, Cesare Olschki (ed.), Le Monnier, Florența, 1954. Machiavelli and His Friends: Their Personal Correspondence, trans. și ed. James B. Atkinson și David Sices, Northern Illinois University Press, DeKalb
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dell'arci-diocesi fiorentina, Mazzoni, Florența, 1847. Tommasini, Oreste, La vită e gli scritti di Niccolò Machiavelli, vol. 2, Loescher, Romă, 1883-1911, I. Verde, Armando F., Lo Studio Fiorentino, 1473-1503. Ricerche e documenti, 6 volume, (Florența e Pistoia: 1973-2010), III: 2. Vivanți, Corrado, "Intorno a Machiavelli", în Incontri con la storia. Politică, cultura e società nell'Europa modernă, Miguel Gotor și Gabriele Pedullà (ed.), Formello, Edizioni SEAM, 2001. Capitolul IV Exilul imaginat al lui Machiavelli: o nouă lumină asupra faimoasei scrisori către
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]