1,062 matches
-
distrat odată când am stat lângă una și am început să ne scărpinăm ! Vulpile nu-și strâng provizii în vizuini ca bursuceii. Nu m-am mișcat din loc. Voiam să văd ce mai fac. După câteva momente au ieșit din vizuină unul după altul și s-au îndreptat fugind în direcția unde se afla, la marginea pădurii, lanul de porumb al brigadierului. Nu pot să cred că doi bursucei pot să fie atât de ingenioși încât să se facă unul sanie
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
de porumb, iar celălalt îl trage de ceafă ca pe o săniuță. Eu cred că mulți oameni pot învăța atâtea în privința hărniciei și ingeniozității de la ei! Dar, în goana mare se întoarce Negrici, îi sperie și ei fug în adâncul vizuinii, de unde zadarnic încearcă acesta să-i scoată, lătrând și scheunând de necaz că nu reușește nimic. Ce poate să însemne pădurea! Atât de multe lucruri necunoscute și minunate tăinuiește! O viață misterioasă pentru mulți dintre noi. Departe de lumea ascunsă
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
sub frunze, sub rădăcini, pe ramuri, în văzduh, în tufișuri... În apropierea mea, sub pământ, la doi pași, stăteau două suflețele minunate ale Firii, speriate de ciufulitul de Negrici ! Îmi place să mi-i închipui, la iarnă, stând în adâncul vizuinii, în căldura pământului, ronțăind cu măsură din bobițele de porumb și amintindu-și (poate!?) ce-au pățit astă-toamnă când cărară porumb și se speriară de un câine hai-hui prin pădurea deasă. De mine nu vor ști niciodată. Când o să mă
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
de la noi în sinonime furtunoase Zădărnicind orice sentiment de uitată actorie. ....................... E trist că inima îmi plânge După soare, căldură și nisip În timp ce starea asta se răsfrânge Neputând-o învinge sub niciun chip. Devin agorafob când vine-o iarnă Iar vizuina mea devine închisoare Ce la singurătatea vieții mă condamnă. Deschid timid în sufragerie barul Și torn alcoolul ieftin în paharul meu ciobit Încerc și reușesc să-mi înec pe loc amarul Mă simt mai bine, mai vesel, dar totuși înrobit
AI UITAT CE-AI ASCUNS ÎN ASTĂ IARNĂ ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363712_a_365041]
-
dimineți? de patimă stăpânului pe vaste bogații? dar asta-mi fuse soarta de aprigă fivină? ori visul și năravul din neam <<dedus >> demult? mi-a dat puteri și foamea, de-al zărilor tumult? ori marginile lumii pentru un loc de vizuina? ...................................................... o spaimă viforaște în pacea asta lungă: paianjen mut pe pleoapa imperiului apus - visez etern un urlet, prin Cerul nesupus, ecoul lui, ca dorul, și-n Hades să se scurgă. Referință Bibliografica: ELOGIU URLETULUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
ELOGIU URLETULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364618_a_365947]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > CERUL, CA O FURIE ALBĂ... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 248 din 05 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Prin vizuina clipei trec funii de cristal de calpe adorații mai spânzură o rană veniți să-ntârziem în rondul mineral delir amar de tainic al frunzelor de toamnă Cerul, ca o furie oarbă în sufletul tău pur miroase-a sănii arse prin
CERUL, CA O FURIE ALBĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364648_a_365977]
-
Duhul Sfânt. Și avem încredere că prin Duhul Lui această ungere va rămâne proaspătă în noi. AMIN! În data de 16 aprilie - am avut o conferință având drept scop încurajarea femeilor lucaratoare din orașul nostru și totodată transmiterea ungerii și vizuinii primite în Africa. Tema conferinței a fost: Trăim în cele mai glorioase zile ale Bisericii. Ce trebuie să facem pentru că Dumnezeu să ne folosească la maxim În perioada lunilor de iarnă, pe lângă consilierile din cadrul cabinetului de consiliere, am continuat muncă
IMPREUNA LUCRATORI CU IMPARATUL IMPARATILOR – FAMILIA SEMAN LIGIA SI TIBI de LIGIA ŞI TIBERIU SEMAN în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348635_a_349964]
-
în colțul gurii pe care-l purtam fiecare ca pe Steaua Republicii Vasile crescuse mare elitrele îi străluceau printre paturile de fier și umplea toată încăperea trei zile și trei nopți am muncit să-i fac un locaș confortabil o vizuină puțin decadentă într-o crăpătură din zid acum nu mai se ducea din pat în pat cumva interacționa cu durerile noastre le pipăia le mustra și le făcea albastre deja durerile noastre nu-i mai ajungeau deși noi ne străduiam
de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347624_a_348953]
-
mai se ducea din pat în pat cumva interacționa cu durerile noastre le pipăia le mustra și le făcea albastre deja durerile noastre nu-i mai ajungeau deși noi ne străduiam să suferim mai mult mai intens tot degeaba din vizuina lui nu știu cum a început să se hrănească și din alte saloane deja nu ne mai băga în seama dar să hrănea cu durerea noastră când m-am externat la despărțire abia a mișcat antena dreaptă șuie beteagă din născare și
de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347624_a_348953]
-
plâns până când autobuzul a ajuns la Constanța. Azi după aproape un an m-am internat din nou și primul meu gând a fost la Vasile cineva mi-a zis că a murit fara să-și dea seama dintr-o datată vizuina devenise prea mică și din lupta asta surdă dintre Vasile și zid din amintirea gândacului a mai rămas decât o gâlmă în perete și câteva picături de durere prelinse pe mochetă Referință Bibliografică: Gândacul Vasile - din ciclul Spital 2 - / Petre
de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347624_a_348953]
-
aștepta, luă pușca, trase un foc și vulpea se prăvăli în frunziș, unde-și dădu suflarea. Vânătorul se grăbi să-și ridice trofeul, admirând calitatea și mărimea blăniței, punând-o pe spinare și plecând voios spre casă. Rămas singur în vizuina din adâncul pădurii, unde-l lăsase maică-sa să stea cuminte, puiul de vulpe, auzind acea împușcătură teribilă, sări de spaimă, dar mai apoi își veni în fire, căci liniștea se așternu din nou asupra pădurii, mai mult de atât
POVESTEA PUIULUI DE VULPE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347663_a_348992]
-
de atât nu se auzi nimic din cele întâmplate. Doar că vulpea nu mai venea, în zadar o aștepta să-i aducă hrană și lapte, iar spaima și foamea îl chinuiau. Când nu mai îndură singurătatea și foamea, ieși din vizuină și porni prin pădure. Negăsind nici pe-acolo ceva care să-i potolească urâcioasa foame, îndrăzni să iasă în poiană, pornind-o spre sat. Așadar, sărmanul de el trecea pe ulița satului, cu pași mărunți, când mai repezi, când poticniți
POVESTEA PUIULUI DE VULPE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347663_a_348992]
-
mai blând. Doar, când și când, cădeau de pe brazi bucăți mari de zăpadă stârnite de furiile vântului ce îndoia vârfurile copacilor. Nea Mihai umbla printre brazi, molizi și fagi, rotind privirile în toate părțile. Știa pentru ce venise - să caute vizuini de jder, trădate de urmele lăbuțelor lăsate prin zăpadă, care duceau drept spre bârlogul lor. Dar, ochii lui de gospodar căutau și niște trunchiuri uscate de fag, în speranța că acum, după ce căzu zăpada, va fi timpul cel mai potrivit
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
să prinzi un jder? Urcă-te în brazi înalți după jder, în miez de iarnă, dacă poți! Luase de acasă un sac cu care știa să prindă un jder de îndată ce i s-ar fi ivit ocazia. Punea sacul la gura vizuinii, sperând să se pricopsească cu jivina în sac, care, cum ar fi de așteptat, n-ar sta nicicum cuminte în sac, ar fi dat naștere la o bătălie în toată regulă. Umblă mult prin pădure, cu zăpada de pe cetini scuturându
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
poalele bradului. Se prinse vânjos de creanga cea mai de jos a vigurosului copac, apucă următoarele ramuri, și, cu sacul pe umeri, urcă pas cu pas spre scorbură. Când ajunse în dreptul ei, desfăcu sacul la gură, îl potrivi la gura vizuinii, legă sacul cu sfoară de niște ramuri, să nu cadă. Apoi rupse un ciot de lemn și începu să bată viguros în trunchiul răsunător al bradului. Jderii din scorbură, care până atunci se simțiră, poate, în siguranță în adâncul scorburii
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
bradului. Jderii din scorbură, care până atunci se simțiră, poate, în siguranță în adâncul scorburii, acum auzind bătăile ritmice în copacul lor, le-a venit a frică, deodată au simțit că nu sunt în siguranță. Atunci încercară să fugă din vizuină și au nimerit drept în sac. Atât i-a trebuit omului, a strâns repede gura sacului în care se zbăteau cumplit două dihănii. Apoi a încercat să dezlege de zor sforile care țineau gura sacului legată de copac. Nu se
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
copite de cai, //ascultam cuvinte încărunțite”... Resimțind severitatea ireveribilă a întoarcerii, sufletul autoarei „descompus de singurătate” suspină tacit, iar în privirile mirate „creșteau năucitoare” spaimele... Caracteristica fundamentală , în ipostaza regăsirii de sine, de integralitate în spațiul ideatic, estetic al unei vizuini artistice... este sensibilitatea, disponibilitatea de a prezenta opera în formare. Astfel, aceasta (poeta) își extinde spațiul de manifestare prin varietatea formelor stilistice folosite, prin viziunea esențial nouă, asumată și exprimată ca atare. „Aripi grele de păsări moarte // izbesc veșmântul arămiu
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > LA GUERRE Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 2099 din 29 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului au luat-o razna fiicele memoriei când se întorc ca vulpile în vizuini când se ascund în tine ca mii și mii de cadre de film mut. cu gesturi de copil înfricoșat îmi faci fără oprire semn să-ntorc privirea spre filmul iernii care vine și ca să mă-nțelegi așa de mult aș
LA GUERRE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365322_a_366651]
-
Articolele Autorului 16 Iulie 2012 Sus în Munții cei de piatră, De argint și aur mult, Plânge fluierul pe vatră, Eu stau locului și-ascult. Lacrimi binecuvântate Curg din ochii lui blajini, Vântul prin păduri nu bate, Stă ascuns în vizuini. Iancu e plecat departe Cu scrisoare la Împărat, Doru-i Dor fără de moarte Arde-n cântec supărat. Recitiți-i Testamentul Scris cu sânge, moții mei, Ce-i trecutul și prezentul, Viitorul nostru, ce-i? Rânduielile nu-s bune , Țara geme sub
CÂNTEC PENTRU FLUIERUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366785_a_368114]
-
cultivându-i-se, mai bine zis, acum, din nefericire, extrem de puternic acest sentiment distructiv al uitării, așa cum nu a experimentat-o, cred, niciodată în lunga sa istorie legată de planeta Pământ -, însingurându-se pe zi ce trece în propria-i vizuină a morții sinistre. „Minciuna este religia robilor și a stăpînilor ... Adevărul a credința omului liber!”, ne transmite ca mesaj Maxim Gorki prin același complex personaj al său, Satin. Stau și eu și mă întreb, în condițiile foarte grele de trai
MOARTEA VINE PRINTRE NĂMEŢI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346677_a_348006]
-
se va stinge niciodată. Nedrept, și absurd, însă, i se suprimă dreptul elementar pe care nu numai oamenii îl au, ci lumea vie, în totalitatea ei - nicio ființă nu poate exista în exterioritatea unui minim spațiu propriu sub soare. În vizuini, în imensitatea apei și a cerului, până în miezul pământului orice ființă vie are un lăcaș al ei...! Este inuman, crâncen, aberant ca o personalitate a României să fie aruncată pe drumuri, să nu aibă o casă a sa, la anii
TEMISTOCLE POPA. ODISEEA COMPOZITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345514_a_346843]
-
Se laudă că are trei licențe: Cultură, Fizică și Sport. • Banii sunt mai fricoși ca iepurii (zicere bancară). În tinerețe, frumusețea este un accident al naturii. La bătrânețe este o operă de artă (Lin Yu Tang). • Vulpea nu fură aproape de vizuina ei... • Oamenii vor să zboare, păsările vor să meargă. Nu-i nimic de ciugulit acolo sus, • Ura îngrașă sau slăbește... Dar nu te lasă indiferent. Dacă iei un purgativ puternic, nu-l vei putea păstra mult timp. • Ea era frumoasă
ZICERI (161/162) HOROSCOP & ZILE DIFICILE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352116_a_353445]
-
de sărbătoare în ziua când nu mă spăl pe picioare - nu cred în umbră de nuc ispititoare, nici în oră risipită-n nisip, viitoare - și nu mă întrec în zbor după fluturi, cu albină, mai bine împart cu ursul, iarna, vizuina - nu cred în pasul umbrei, pește vreun mal, nici în dorul voinicului adormit sub cal - nici nu mă-ntorc să beau apă, din același izvor, mai bine aștept, să mă ploua, alt nor. Referință Bibliografica: ELOGIU PRIMENIRII / Ion Mârzac : Confluente
ELOGIU PRIMENIRII de ION MARZAC în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356072_a_357401]
-
nu înseamnă să stai gură-cascată privind cerul în plină noapte ca s-o găseși, fiindcă și așa nu ai cum s-o aduci la tine-n casă, dacă nu pui zilnic în sacul avuției alții bani strălucitori. Scoate vânatul din vizuină și adu-l în bataia puștii, dar e periculos să apeși tu pe trăgaci. Pune-lpe altul, și nu vei cădea în belea, vei scăpa basma curată... Nu te încrede în ceea ce primești gratis. Orice dar are scopul să te facă
DIN AUZITE ŞI TRĂITE (VREI SĂ AI SUCCES ÎN VIAŢĂ?) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355257_a_356586]
-
coada, Când apare. . .,,Lupu suru”. . Lupu suru-i nărăvaș, Cu mustața lui țepoasă, Tace ca un iepuraș, Veverița, furioasă, Îl tot mână să adune, Ce-i nevoie la John - R, Dacă nu . . .îndată-l spune, ,,Leului” cu părul rar, ,, Regele”, ce ,,vizuine”, Douăzeci și șapte are Și se simte foarte bine, Fără ciorapi în picioare. Și-uite-așa, cu Floricica, Cu Luis și cu Rodica, Până vine Maricica, Trudim(glumin)toată ziulica, Fără lacrimi pe obraz, Mai facem Haz de Necaz, Mai pândim când
HAZ DE NECAZ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355063_a_356392]