365 matches
-
prezent cu desinența -s, iar, în al doilea, la participiu trecut și precedat de auxiliar. Persoana verbală este marcată prin pronu-mele personal, forma verbului rămînînd neschimbată. Timpurile verbale sînt marcate, uneori, ca în toate limbile germanice, de schimbarea morfemelor interioare, vocalice sau consonantice (ablaut). Cele mai vechi texte în suedeză sînt inscripții runice din secolul al IX-lea și al X-lea, iar scrierile cu alfabet latin încep în secolul al XIV-lea, în veacul următor dezvoltîndu-se o literatură bogată și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
încît nu au statut caracterizator, reprezentînd mai degra-bă excepții decît regula generală. Situația este deci exact invers în limbile germanice, unde caracterul redus al alternanțelor din engleză și din neerlandeză sînt excepții de la regula generală, căci alternanțele fonetice, de obicei vocalice, caracterizează această familie de limbi. De aceea, există termeni speciali pentru a denumi alternanțele fonetice (cu caracter regulat) care vizează norma și funcționarea limbilor respective. Prin ablaut se înțelege o alternanță vocalică între vocale diferite (germ. binden, band, gebunden "a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de la regula generală, căci alternanțele fonetice, de obicei vocalice, caracterizează această familie de limbi. De aceea, există termeni speciali pentru a denumi alternanțele fonetice (cu caracter regulat) care vizează norma și funcționarea limbilor respective. Prin ablaut se înțelege o alternanță vocalică între vocale diferite (germ. binden, band, gebunden "a lega"; norv. å gi, gav, gitt "a da") sau între cantități diferite ale aceleiași vocale (engl. this [ðis], these [ði:z] "acesta, aceștia"), ce se manifestă la formele aceluiași cuvînt (engl. man
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceștia"), ce se manifestă la formele aceluiași cuvînt (engl. man [män], men [men] "om, bărbat/oameni, bărbați") sau la cuvintele din aceeași familie (germ. sprechen [΄(prexən] "a vorbi", Sprache [΄(praxə] "lim-bă, limbaj", Spruch [(pru:x] "sentință, maximă"). Tot o alternanță vocalică se indică și prin termenul umlaut, dar, de data aceasta, modificarea din rădăcina cuvîn-tului se datorează influenței unei vocale următoare: germ. das Buch [bux] "carte", die Bücher [΄büxər] "cărți"; dan.. stad [stað], städer [΄stä:ð(] "oraș, orașe"). Întrucît vocala modificată
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
gramatica celei mai conservatoare dintre limbile germanice importante atestă faptul că ele își au originea în germanica comună. Verbele de conjugare tare se numesc verbe tari și, urmînd terminologia germanilor, ceilalți germanici consideră verbele din limbile lor care au alternanțe vocalice (ablaut) ca fiind verbe tari, căci, de fapt, situațiile din toate limbile germanice reprezintă continuări ale acelorași fenomene din germanica comună. De altfel, și alte fenomene care vizează gramatica germană trebuie avute în vedere de gramatica istorică și descriptivă a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
urcă spre uranian și face un salt lung ce parcurge lumea prin repetarea vocalei a în cei trei termeni: sare, răsare, cal. Odată găsită veriga slăbită a vieții, săritura se repetă pentru a asigura regenerarea materiei și aici contribuie alternanța vocalică crescătoare și descrescătoare: crâng - uscăt - crâng - uscătfrunza - dat. Sacadarea se reia prin repetarea similară a cuvintelor din fiecare secvență: săre - crâng - înverzit, săre - piătră - seăcă, sărepod - arămă. Esențial apare faptul că după a patra înfăptuire a gestului magic, în urma căruia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Diferența rezidă doar în creșterea tonalității de la a la i, și de la u la o, prin cuvintele crâng uscat - crâng înverzit, frunza - odrăslit. Linia ascendentă a evenimentelor coboară apoi în celelalte două secvențe, de asemenea similare între ele ca alternanță vocalică. Această creștere și revenire în contingent poate fi apropiată de mișcarea soarelui pe care îl întruchipează eroul. Sugestia directă dată de lexemele răsare și aramă, în colinda aceasta, este întărită de predominarea vocalei deschise a, ce sporește fonetic senzația de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
De asemenea, aceasta include teme care reflectă capacitatea de corelare a didacticii specialității cu cerințele psihopedagogice specifice vârstei copiilor, teme care vizează activitatea extracuriculară și activitățile de consiliere și orientare. I. LIMBA SLOVACĂ 1. Elemente de fonetică și fonologie. Sistemul vocalic, consonantic. 2. Morfologie. Părțile de vorbire flexibile și neflexibile. 3. Probleme de punctuație și ortografie. II. LITERATURA SLOVACĂ 1. Lirica romantică: A. Sladkovic: Marina, J. Botto: Smrt' Janosikova, S. Chalupka: Mor ho!, J. Kral: Zakliata panna vo Vahu a divny
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
didactic. Acestea sunt: comunicativitatea, empatia, învățarea, conducerea - analiza, diagnoza, prognoză și proiectare, organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea și decizia, comunicarea fluentă, expresivă, coerentă, cunoașterea elevului. II. LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ A. Probleme de limbă 1. Elemente de fonetică și fonologie. Sistemul vocalic, consonantic. Elemente suprasegmentale. 2. Morfologia. Părțile de vorbire flexibile și neflexibile. Definiția, clasificarea, categoriile gramaticale, paradigma. 3. Sintaxa. Sintaxa propoziției și a frazei. Părțile de propoziție. 4. Probleme de punctuație și ortografie. B. Probleme de literatură 1. Importanța liricii pentru
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
Educatori LIMBA BULGARĂ A. LIMBA BULGARĂ I. Gramatică istorică a limbii bulgare - Originea și dezvoltarea limbii bulgare. - Locul limbii bulgare în familia limbilor slave. Limba bulgară și celelalte limbi balcanice. ÎI. Fonetica și fonologie - Particularități fonetice ale limbii bulgare. - Sistemul vocalic. Alternante vocalice. - Sistemul consonantic. Consoane surde și sonore. Palatalizarea consoanelor velare. III. Morfologia - Obiectul morfologiei. Părțile de vorbire. - Substantivul - gen, număr, articulare. - Adjectivul - gen, număr, articulare, grade de comparație. - Pronumele. Categorii de pronume. - Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Articularea. - Verbul. Aspectul
ORDIN nr. 5.612 din 14 noiembrie 2006 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura bulgara - educatoare şi invatatori, Limba şi literatura maghiara materna - educatoare, invatatori şi profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184463_a_185792]
-
BULGARĂ A. LIMBA BULGARĂ I. Gramatică istorică a limbii bulgare - Originea și dezvoltarea limbii bulgare. - Locul limbii bulgare în familia limbilor slave. Limba bulgară și celelalte limbi balcanice. ÎI. Fonetica și fonologie - Particularități fonetice ale limbii bulgare. - Sistemul vocalic. Alternante vocalice. - Sistemul consonantic. Consoane surde și sonore. Palatalizarea consoanelor velare. III. Morfologia - Obiectul morfologiei. Părțile de vorbire. - Substantivul - gen, număr, articulare. - Adjectivul - gen, număr, articulare, grade de comparație. - Pronumele. Categorii de pronume. - Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Articularea. - Verbul. Aspectul verbal. Moduri
ORDIN nr. 5.612 din 14 noiembrie 2006 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura bulgara - educatoare şi invatatori, Limba şi literatura maghiara materna - educatoare, invatatori şi profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184463_a_185792]
-
și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară, sistematică în realizarea activităților didactice. I. Competențe evaluate: 1. Limbă și literatură Domenii de competență II. Conținuturi Teme de limbă 1. Sistemul fonologic al limbii latine a. vocalismul: clasificarea vocalelor, apofonia vocalică; modificări cantitative și calitative; diftongii; b. accentul; regulile de accentuare; c. pronunția. 2. Structura morfologică a limbii latine a. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; flexiunea substantivului, adjectivului și a numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea pronominală; clasificare; c. morfologia
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
de înregistrare a progresului elevilor; - construirea unui climat educativ de cooperare, interactive și stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor didactice; - reflecția asupra prestației didactice proprii și autoevaluarea. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ A. Limba franceză: 1. Fonetică și fonologie Decupajul lanțului vorbirii; joncțiuni vocalice și consonantice (l'enchaînement, la liaison). 2. Morfologie a. Grupul nominal: ● predeterminanții nominali; formarea femininului și a pluralului substantivului; ● adjectivul calificativ: acordul cu substantivul; formarea femininului și a pluralului; locul adjectivului în cadrul grupului nominal; gradele de comparație; ● pronumele: pronumele personal
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ Elemente de construcție a comunicării 1. Fonetică și ortografie: Regulile de pronunție; grupuri consonantice și vocalice; accentul; eliziunea și troncamento; despărțirea în silabe; punctuația. 2. Elemente de lexicologie: formarea cuvintelor, derivarea cu sufixe și prefixe, compunerea. Relații semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia; sinonimia, antonimia. 3. Morfologia: - Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin și a
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
de evoluție. Limba arhaică și limba clasică. Limba comună. Începuturile diglosiei. Greaca bizantină. Stratificarea lingvistică: limba cultă și cea demotică. Interacțiuni lingvistice. Greaca modernă. Conflictul dintre limba pură și limba populară. Alfabetul. Scrierea, pronunția, punctuația. Fonetica. Sistemul fonetic. Fenomene fonetice vocalice și consonantice. Regulile generale de accentuare. Morfologia. Categoriile gramaticale ale numelui. Articolul. Substantivul. Adjectivul. Pronumele. Numeralul. Verbul. Părțile de vorbire neflexibile: adverbul, prepozițiile, conjuncțiile, interjecțiile. Sintaxa. Elemente de sintaxă a cazurilor. Elemente de sintaxă a frazei. Lexicul. Derivare. Compunere. Probleme
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
corectitudinii, exprimării libere; ● Valorificarea valențelor formative ale cunoștințelor în activitățile școlare și extrașcolare; Demonstrarea creativității în utilizarea multifuncțională a resurselor materiale existente. C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ 1. LIMBA RROMANI a) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Alfabetul oficial al limbii rromani. b) Vocabular ... ● Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime); Modalități de îmbogățire a lexicului limbii rromani comune: 1. mijloacele interne de îmbogățire (derivarea - cu sufixe
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale; ● Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale; Trecerea, în dialectul rromilor căldărari, a vocalei -i- în varianta fonetică -i-, respectiv, trecerea lui -e-
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice. b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani. Transformări (accidente, alterări) fonetice: afereza, anaptixa (epenteza), apocopa, asimilarea, asurzirea (afonizarea), contragerea, dobândirea atipică a aspirației, eliziunea, haplologia, metateza, pierderea aspirației, proteza, sincopa ș.a. Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale. Trecerea grupurilor
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
strategiilor didactice la conținuturi; - proiectarea și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ Elemente de construcție a comunicării 1) Fonetică și fonologie Sistemul vocalic și consonantic al limbii spaniole. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). 2) Morfologie Substantiv, articol, pronume, adjectiv, numeral, verb, adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție. Categorii nominale: gen, număr, determinare. Categorii verbale: modul, timpul, diateza, aspectul. Perifraze verbale. 3) Sintaxa propoziției Propoziția simplă
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
etc.) ale limbii ucrainene contemporane; Analiza practică lexicală și semantică a cuvântului. b) Frazeologie: Frazeologismele. Tipuri de frazeologisme după originea lor. Folosirea frazeologismelor în literatura beletristică. Funcția lor stilistică. ... c) Fonetică și fonologie: ... ● Obiectul foneticii. Raportul foneticii cu fonologia. Fonemele vocalice ale limbii ucrainene contemporane. Trăsăturile lor articulatorii și acustice. Schimbarea în fluxul vorbirii. Asimilarea, disimilarea (diferite tipuri), simplificarea în grupurile consonantice. Alternanța fonemelor în limba ucraineană contemporană. Alternanța fonemelor și alternanța variantelor (combinatorii și poziționale). Alternanța vocalelor în procesul formării
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
funcțională (invitația, felicitarea, *cartea poștală). ● Scrierea după imaginație. Redactarea unor scurte texte pe teme familiare (după plan de idei, ilustrații sau întrebări). Ortografie Scrierea cuvintelor care conțin î și â; scrierea cu î în interiorul cuvintelor. ● Scrierea cuvintelor ce conțin grupuri vocalice (fără terminologie). ● Scrierea cuvintelor: într-o, într-un, dintr-o, dintr-un, printr-o, printr-un. Punctuație ● Semne de punctuație: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, două puncte înaintea dialogului (*două puncte înaintea unei enumerări). 3. Elemente de
ANEXĂ din 4 octombrie 2011 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 5.528/2011 privind aprobarea programelor şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază în cadrul programului "A doua şansă" - învăţământ primar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară, sistematică în realizarea activităților didactice. I. Competențe evaluate: 1. Limbă și literatură Domenii de competență II. Conținuturi Teme de limbă 1. Sistemul fonologic al limbii latine a. vocalismul: clasificarea vocalelor, apofonia vocalică; modificări cantitative și calitative; diftongii; b. accentul; regulile de accentuare; c. pronunția. 2. Structura morfologică a limbii latine a. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; flexiunea substantivului, adjectivului și a numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea pronominală; clasificare; c. morfologia
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
de înregistrare a progresului elevilor; - construirea unui climat educativ de cooperare, interactive și stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor didactice; - reflecția asupra prestației didactice proprii și autoevaluarea. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ A. Limba franceză: 1. Fonetică și fonologie Decupajul lanțului vorbirii; joncțiuni vocalice și consonantice (l'enchaînement, la liaison). 2. Morfologie a. Grupul nominal: ● predeterminanții nominali; formarea femininului și a pluralului substantivului; ● adjectivul calificativ: acordul cu substantivul; formarea femininului și a pluralului; locul adjectivului în cadrul grupului nominal; gradele de comparație; ● pronumele: pronumele personal
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ Elemente de construcție a comunicării 1. Fonetică și ortografie: Regulile de pronunție; grupuri consonantice și vocalice; accentul; eliziunea și troncamento; despărțirea în silabe; punctuația. 2. Elemente de lexicologie: formarea cuvintelor, derivarea cu sufixe și prefixe, compunerea. Relații semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia; sinonimia, antonimia. 3. Morfologia: - Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin și a
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
de evoluție. Limba arhaică și limba clasică. Limba comună. Începuturile diglosiei. Greaca bizantină. Stratificarea lingvistică: limba cultă și cea demotică. Interacțiuni lingvistice. Greaca modernă. Conflictul dintre limba pură și limba populară. Alfabetul. Scrierea, pronunția, punctuația. Fonetica. Sistemul fonetic. Fenomene fonetice vocalice și consonantice. Regulile generale de accentuare. Morfologia. Categoriile gramaticale ale numelui. Articolul. Substantivul. Adjectivul. Pronumele. Numeralul. Verbul. Părțile de vorbire neflexibile: adverbul, prepozițiile, conjuncțiile, interjecțiile. Sintaxa. Elemente de sintaxă a cazurilor. Elemente de sintaxă a frazei. Lexicul. Derivare. Compunere. Probleme
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]