KorAP: Find »[drukola/base=voievod & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...412 >

10,282 matches

Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405

PRINȚIȘOR: Da, bunicule! „Imperatorul” a acaparat toate instituțiile. CONTELE DRACULA: De ce nu-l dați jos? Doar este democrație! PRINȚIȘOR: Poporul te imploră zi și noapte: „Unde ești tu Țepeș, Doamne!?” Deja ies la manifestații în stradă cu portretul tău de voievod. CONTELE DRACULA : Ohooo!... Își mai aduc aminte de mine! PRINȚIȘOR: Au fost revolte, dar au fost înăbușite de forțele de ordine care au intervenit cu furtunurile cu apă, bastoane, lacrimogene și chiar gloanțe de cauciuc. CONTELE DRACULA: (face o grimasă

REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_vi_sc_ion_nalbitoru_1392481975.html [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
v-a venit mintea la cap! Dar vă cred! Astea-s ale tinereții valuri! Voi ați hoinărit pe planetă, iar eu m-am îngrijit de proliferarea neamului pe aceste meleaguri! La urma urmei eu sunt adevăratul urmaș pământean al marelui voievod Vlad Țepeș! Deasupra ținutului de vis din Carpați se desfășoară cerul înstelat. Deodată acesta este traversat de o caleașcă de aur cu două perechi de cai albi... SFÂRȘIT Referință Bibliografică: REGATUL LUI DRACULA (VI) (Scenariu film) / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare

REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_vi_sc_ion_nalbitoru_1392481975.html [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486

limba română. După venirea la putere a comunismului în România a căzut în dizgrație, nu înainte ca școala rucăreană să-i cunoască calitățile și contribuția sa neprețuită ca om și educator. După ce a funcționat o vreme profesor la liceul "Marele Voievod Mihai" din București cere, și i se aprobă în 1946, transferul la Gimnaziul unic din Rucăr, școală nou înființată. Chiar dacă a lucrat la școala din Rucăr doar doi ani (până în 1948) fiind director al ei între 1945-1947, autorii monografiei îi

ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxiii_.html [Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486]
Corola-blog/BlogPost/366206_a_367535

destin” - Octavian Paler; „Prefer să mor în mocirlă într-o Românie Mare decât să mor în paradisul unei Românii mici” - Mareșalul Ion Antonescu. Exemplu de mândrie de patrie și de modestie ne-a redat Eminescu în „Scrisoarea a III-a”: voievodul român Mircea cel Bătrân - personajul real al acestei creații - este mândru nu pentru că este voievod, ci pentru că este domnitorul Țării Românești. El dă dovadă de modestie, după cum descrie poetul: „un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port”. Deși știa

VREMEA ORGOLIILOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vremea_orgoliilor_vavila_popovici_1339601471.html [Corola-blog/BlogPost/366206_a_367535]
în paradisul unei Românii mici” - Mareșalul Ion Antonescu. Exemplu de mândrie de patrie și de modestie ne-a redat Eminescu în „Scrisoarea a III-a”: voievodul român Mircea cel Bătrân - personajul real al acestei creații - este mândru nu pentru că este voievod, ci pentru că este domnitorul Țării Românești. El dă dovadă de modestie, după cum descrie poetul: „un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port”. Deși știa că Baiazid a venit cu intenția de a-i cotropi țara, domnitorul i se adresează

VREMEA ORGOLIILOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vremea_orgoliilor_vavila_popovici_1339601471.html [Corola-blog/BlogPost/366206_a_367535]
Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472

crainicii-ntrebară cărări spre Sfânta Vineri, cum cei doi să rămână mereu ca brazii tineri. Din glasul trist de bucium, ca din străfund de munte, se naște dimineața cu Laur oștii-n frunte. Nu-i nimeni să întrebe spre unde voievodul cu-ntreaga sa oștire o să pogoare podul. Cântarea către ziuă se strecura în fâșii. Trecură pe-unde urșii se mai certau cu râșii și au purces trei zile și codri iar vreo șapte... Pe calul negru Riga ducea noaptea pre

POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
le-am citit munților și apelor, negurilor de pe mlaștini și soarelui. În curând voi spune: Am douăzeci de ani, și pădurile vor vui ireal de adânc. În zarea ceasului aud tropotul calul alb. Azi voi primi pe cel mai frumos voievod. Îi voi întinde prosopul meu țărănesc întâmpinându-l cu pâine și sare. CELE PATRU VÂNTURI Cele patru vânturi din Ceahlău m-au căutat prin codrii Moldovei și nu eram nici la stâna Mioriței, nici pe malul Ozanei. Cu vuiet de

POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142

coline împrimăvărate, anunța înnoirea anotimpului. În acest timp al armoniei dintre pământ și cer în Basarabia se simțea, prin purificări spirituale, profundele iluminări ale sufletului românesc. M-am simțit acasă ascultând în sfintele mânăstiri și biserici pictate de zugravii legendarilor voievozi clopotele și toacele, care ne deslușeau muzica tainică a Universului. Era acea atmosferă în care se pregătesc sărbătorile pascale, cu lumina din candelele străvechi din altarele ortodoxe voievodale, care sunt în rugăciune de veacuri. Bisericile Basarabiei, unele pictate în exterior

DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1461538227.html [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
Corola-blog/Other/82833_a_84158

apă de ploaie. Sclipitoarele closete, elegantele peluze, lucioasele pardosele - toate folosesc, pentru a fi spălate, curățate sau udate, apa de băut. Și nici nu termină bine contemporanul Manole câte un monstru de soiul acesta, că se gaseste degrabă alt Negru voievod care să-i comande, colea, la doi metri, încă o cladire ‘nalta, cum n-a mai fost altă, un nou și luxos cartier de sardele sau un viitor ghettou rezidențial. Alți clienți, alți bani, alte sacrificii. Vedem un panou publicitar

Cumpăr viitor sumbru, cu multiple afecţiuni. Exclus intermediarii by Dragoș Bucurenci (2008) [Corola-blog/Other/82833_a_84158]
Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539

Doamna”, Ploiești, pe data de 4 iunie 2014, s-a desfășurat o activitate de comemorare a acestora, sub îndrumarea doamnelor profesoare: Elena Trifan, Mihaela Costache, Alice Mirela Bulat și avându-l ca invitat pe părintele Negoescu Răzvan de la Biserica „Sfinții Voievozi”, Ploiești, în cadrul Parteneriatului școală-biserică. Activitatea și-a propus prezentarea transdisciplinară a personalității marelui domnitor. Doamna profesoară de istorie, Mihaela Costache, a făcut o prezentare de ansamblu a domniei lui Constantin Brâncoveanu, având în vedere: situația politico-militară internațională de la sfârșitul secolului

CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
și înlăturarea suzeranității otomane. După ce instituția domniei fusese la discreția boierimii și a grupărilor sale, în această perioadă se remarcă tendința de întărire a autorității domnești. Afirmarea în răsăritul Europei a Rusiei, ca mare putere, i-a determinat pe unii voievozi munteni si moldoveni să întrevadă în aceasta un sprijin impotriva turcilor, stabilind contacte diplomatice cu noua putere, in speranța unui ajutor eficace. În 1688 a fost ales domn al Țării Românești marele boier Constantin Brâncoveanu, fiul lui Papa Brâncoveanu si

CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
El a desfășurat o politica internă ce a cuprins întreg spațiul românesc. Principalele direcții ale politicii sale au fost: întărirea rolului domniei, reorganizarea sistemului fiscal, promovarea de relații strânse cu Moldova și Transilvania. Constantin Brâncoveanu a continuat politica tradițională a voievozilor români, susținând Biserica Ortodoxă, moral și material, prin construirea de lăcașuri de cult, înzestrarea lor cu danii, tipărirea cărților de învățătură creștină. Desfășurarea războiului curților i-a impus domnului muntean o politică abilă, ajutând românii din Transilvania, dar și menținând

CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
de predecesorul său, mai apoi ele s-au îmbunătățit. Constantin Brâncoveanu a încercat să evite cu orice preț transformarea țării în teatru de război sau anexarea ei la Imperiul Habsburgic. Franța a acționat prin intermediul ambasadorilor săi la Poartă pentru discreditarea voievodului român. Constantin Brâncoveanu a intensificat legăturile cu Rusia, prin schimbul de solii și corespondență, încercând astfel o contrapondere la amenințarea otomană și austriacă. În anul 1689 s-a semnat tratatul cu Habsburgii, prin care se recunoaște individualitatea Țării Românești, dar

CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
antrenând cavaleria, a trecut însă de partea rușilor, participând la cucerirea Brăilei. Deși Brâncoveanu a făcut mari eforturi pentru a convinge pe otomani că gestul lui Toma Cantacuzino nu a exprimat voința sa, o nouă acuzație s-a adăugat la adresa voievodului. Învinuit, după cum spunea cronicarul turc Mehmed Rașid, că „adunase multe bogății și arme pentru a se opune și pregăti o răscoală, așteptând ca să-și arate dorința de a domni în chip absolut independent” , Brâncoveanu a fost mazilit in 1714, în

CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
mai mult timp la Târgoviște ca să poată fugi peste munți unde are proprietăți sau că a bătut, în Transilvania, medalii de aur cu chipul său”, sultanul Ahmed al III-lea (1703-1730) a luat de bune acuzele și a hotărât mazilirea voievodului român. În ziua de 23 martie 1714, în Sfânta și Marea Marți, Paștele în acel an căzând la 28 martie, a sosit la București, venind din Istambul, capugi-basa Mustafa Aga, însoțit de 12 ciohodari înarmați. Acest trimis era prieten al

CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
capugi-basa Mustafa Aga, însoțit de 12 ciohodari înarmați. Acest trimis era prieten al domnitorului, de aceea, prezența sa la curte nu a neliniștit pe nimeni. A doua zi, 24 martie, în Sfânta și Marea Miercuri, intrând în sala tronului, în timp ce voievodul îi adresa cuvinte de „bun sosit”, turcul i-a pus pe umăr năframa de mătase neagră, semnul mazilirii, uluind pe toți cei de față. În fața mitropolitului Antim Ivireanul și a dregătorilor prezenți, Aga Mustafa a citit firmanul imperial de scoatere

CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
Astfel, este hotărâtă execuția lui Constantin Brâncoveanu, a sfetnicului său Ianache Văcărescu și a celor patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei, ultimul în vârstă de 12 ani. Ziua aleasă - Adormirea Maicii Domnului, duminică 15 august 1714. Cuvintele voievodului, adresate fiilor lui, consemnate de Del Chiaro, au fost: „Fiii mei, aveți curaj! Am pierdut tot ceea ce aveam pe lumea aceasta pământească. Nu ne-au mai rămas decât sufletele; să nu le pierdem și pe ele, ci să le ducem

CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
chipul lui Constantin Brâncoveanu și ale ctitoriilor sale, au dramatizat balada populară „Constantin Brâncovanul” și poezia “Brâncovenii - Sfinți Mucenici” de Elena Armenescu și au citit legedene despre Constantin Brâncoveanu. Au fost prezentate cele două cărți realizate în memoria domnitorului “Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, mărturisitor jertfelnic și ctitor darnic” și antologia “Poeți români slăvind dumnezeirea.” Cartea “Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, mărturisitor jertfelnic și ctitor darnic”a apărut la Editura “Cuvântul Vieții” a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei și este o culegere

CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
Sfinți Mucenici” de Elena Armenescu și au citit legedene despre Constantin Brâncoveanu. Au fost prezentate cele două cărți realizate în memoria domnitorului “Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, mărturisitor jertfelnic și ctitor darnic” și antologia “Poeți români slăvind dumnezeirea.” Cartea “Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, mărturisitor jertfelnic și ctitor darnic”a apărut la Editura “Cuvântul Vieții” a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei și este o culegere de șase articole despre domnia lui Constantin Brâncoveanu: Niculae Șerbănescu, “Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești - 275 de

CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
Corola-blog/BlogPost/366574_a_367903

tiparului, deja într-o Patrie nouă (Cluj-Napoca) și în varianta sa finală: „Lωgωs”, My Father: My Mother „Iμagω” (Genealogie heterotopică în texte arhetipale). Pe atunci încă nu știam că aveam să parcurg Calea inversă ─ probabil karmică pentru întreaga familie ─ a Voievodului Dragoș: din Moldova în Maramureș. Dar a trebuit să curgă și mai multă apă în matca rîului Prut pînă să o „reconstitui” la nivel mental și emoțional. Mi-am urmat apoi studiile la Facultatea de Litere în cadrul Universității de Stat

TAINA SCRISULUI (4): PATRU IPOSTAZE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Igor_ursenco_taina_scrisului_patru_ip_igor_ursenco_1342967753.html [Corola-blog/BlogPost/366574_a_367903]
Corola-blog/BlogPost/360286_a_361615

cu mintea întreagă își poate da seama că nu vine de la Dumnezeu ci de la diavol. Dumnezeu nu poate să se contrazică și nici să dea legi rușinoase și de necinste. Când li s-a adus la cunoștință că pentru ,,mărinimia” voievodului lor ar trebui să-i cadă la picioare rugându-se pentru sănătatea lui și iubindu-l, comandanții au răspuns cu demnitate că s-au rugat pentru el ca Dumnezeu să-i lumineze cugetul pentru a deosebi înșelăciunea de adevăr dar

SFINŢII 42 DE MUCENICI de ION UNTARU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/6_martie_sfintii_42_de_mucen_ion_untaru_1394084450.html [Corola-blog/BlogPost/360286_a_361615]
Corola-blog/BlogPost/340058_a_341387

literatura), Australian Institute o Modern Languages (reclame vorbite la radio) 2005 - 2015 Scriitor, ziarist, fotograf freelancer, grafician, editor de carte, redactor la diferite reviste literare românești din jurul lumii. Cărți publicate (personale): 1. „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt”, Editura Carpathia Press, București, 2006, Studiu istoric 2. „Evadare din spațiul virtual”, Editura Anamarol, București, 2009, Poezie, 120 pagini 3. „De vorbă cu stelele” (Vol 1), Editura Anamarol, București, 2010, Proza, 312 pagini 4. „De

CURRICULUM VITAE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 42 din 11 februarie 2011 by http://confluente.ro/George_Roca.html [Corola-blog/BlogPost/340058_a_341387]
Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322

fior o cutremură. NARCISA: Nu te înțeleg! Fi mai explicit! Cavalerulse ridică încet și o cuprinde în brațe. PRINȚIȘOR: Totul s-a petrecut la hotarul dintre mit și realitate. Probabil ai auzit despre Dracula... NARCISA: Este un mit legat de voievodul Vlad Țepeș pe care noi românii îl stimăm. PRINȚIȘOR: Acel mit este de fapt o realitate! Narcisa se holbează la el și se retrage din brațele sale. NARCISA: Ești un cercetător care cauți îngemănarea dintre legendă și realitate, dintre mit

REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_v_sce_ion_nalbitoru_1391849040.html [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
dacă-s om doar pe jumătate? NARCISA: (râde cu subînțeles) Stai liniștit! M-ai convins că nu ești și femeie! PRINȚIȘOR: Mama mea se trage din neamul lui Dracula! NARCISA:(amuzată) Ha, ha, ha! Probabil ești vreun stră-strănepot de-al voievodului!? PRINȚIȘOR: Contele Dracula s-a îndrăgostit de o contesă vampir din Europa. Din iubirea lor s-a născut mama mea... NARCISA: Ești nostim! Fata îi întrerupe discursul printr-un sărut lung și leneș. PRINȚIȘOR: La rândul ei s-a îndrăgostit

REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_v_sce_ion_nalbitoru_1391849040.html [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679

constituit ca state independente în plină atmosferă isihastă. Cu câteva luni înainte de mutarea la Domnul a Sfântului Grigorie Palama († 14 noiembrie 1359), Patriarhul isihast Calist I (1350-1363), ucenicul și biograful Cuviosului Grigorie Sinaitul, îl transfera, în mai 1359, la cererea voievodului Nicolae Alexandru (1332-1364) — urmașul lui Basarab I Întemeietorul (1310-1352) — pe Mitropolitul Iachint al Vicinei la Argeș în scaunul de mitropolit al noii mitropolii a Ungrovlahiei. Patriarhul Calist I îi îndemna să asculte de Iachint nu numai pe toți clericii și

DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]