928 matches
-
au existat domnitori care au încurajat și sprijinit statornicirea negustorilor străini la noi. Semnificative sunt privilegiile și protecția acordate armenilor sub Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare, pentru a ușura stabilirea lor la Suceava și în alte orașe ale voievodatului. Așa a fost posibil ca, în Evul Mediu, să prospere o mare comunitate armeană în Moldova. Influența dobândită în timp a făcut din aceasta ținta invidiilor și persecuțiilor unor domnitori. Prigonită de Ștefan Rareș, Ștefan Tomșa și, mai ales, Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
superior, iar la sud, de Siretul inferior. Dacă pe axa vest est se poate spune că Ruso Vlahia a moștenit granițe puternice, nu același lucru ar putea fi zis pe direcția nord sud. La miazănoapte, pe vremea stăpânirii Pocuției, frontiera voievodatului era una naturală. Limita se întindea până la un afluent al Nistrului, Bistrița Nadvornaia. Acest râu delimitează zona unde Podișul Moldovenesc se află în contact direct cu Munții Carpați de cea unde reapare molasa precarpatică (cu dealuri subcarpatice și lărgită tot
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
la cursul Siretului Inferior. Spre deosebire de malul stâng al Siretului, partea sa dreaptă se continua, în Muntenia, cu un șir de bariere naturale (stepa Bărăganului, mlaștinile și bălțile Buzăului și Râmnicului Sărat). Separarea teritoriilor românești, care aveau să formeze mai târziu voievodatele Muntenia și Moldova, a fost efectul tulburărilor provocate de popoarele migratoare. Vreme de peste un mileniu, Dunărea de Jos a fost unul din ultimele sedii ale năvălitorilor. Localizarea lor în Bărăgan și regiunile adiacente, Bugeac sau, parțial, Dobrogea a creat inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
porțiunea care mai târziu va separa Podolia de Moldova. În Evul Mediu, considerente strategice similare au făcut ca Țara Românească și Transilvania să ajungă sub dominație otomană. Mircea cel Bătrân a luptat din răsputeri pentru a păstra Dobrogea în componența voievodatului. A înțeles foarte bine nu doar oportunitățile comerciale pe care le implica accesul la Marea Neagră, ci și amenințarea otomană care a se apropia de coasta sa ca un junghi. Din păcate, urmașii săi nu au fost în stare să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mucarerului în Moldova). De asemenea, se impune să nuanțăm unele aspecte, în sensul că au existat cauze interne și externe care au agravat constant declinul țărilor române și le-au sporit astfel dependența față de puterile străine. Să nu uităm că voievodatele noastre s-au confruntat cu o profundă instabilitate politică. Oricine avea sau pretindea că are os domnesc putea revendica tronul. Așa s-a ajuns ca domniile să dureze, de regulă, doar câțiva ani ori câteva luni, iar tronul să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
trasee: de la Roman, pe Siret, spre Galați (cunoscut ca drumul Siretului); de la Iași, pe Prut, spre vadul de la Isaccea (cunoscut ca drumul Vizirului, principala legătură spre Stambul); de la Ungheni peste Prut, spre Tighina și Vozia (cunoscut ca drumul tătăresc). 51 Voievodatele lui Gelu, Glad și Menumorut erau situate pe aceste culoare, Mureș, respectiv Someș Criș (voievodatul lui Menumorut avea capitala la Biharia, cel al lui Glad, la Cuvin, iar al lui Gelu, la Gilău). 52 Din punct de vedere religios, Iașiul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
spre vadul de la Isaccea (cunoscut ca drumul Vizirului, principala legătură spre Stambul); de la Ungheni peste Prut, spre Tighina și Vozia (cunoscut ca drumul tătăresc). 51 Voievodatele lui Gelu, Glad și Menumorut erau situate pe aceste culoare, Mureș, respectiv Someș Criș (voievodatul lui Menumorut avea capitala la Biharia, cel al lui Glad, la Cuvin, iar al lui Gelu, la Gilău). 52 Din punct de vedere religios, Iașiul ar fi fost compensat și prin faptul că, potrivit unei cutume a Bisericii Ortodoxe Române
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
tip voievodal (secolele XV-XVII) / 197 8.1.4 Regimul boieresc (secolul al XVII-lea începutul secolului al XVIII-lea) / 198 8.1.5 Hotărâri ale Adunărilor de stări / 202 8.2 Adunări de stări în Transilvania / 205 8.2.1. Voievodat și principat / 205 8.2.2. Congregațiile locale și Congregații generale în voievodatul Transilvaniei / 210 8.2.3 Instituția Dietei în Principatul Transilvaniei / 212 L'EUROPE DE MONARCHIE D'ÉTATS / 231 ABREVIERI / 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ / 241 CUVÂNT ÎNAINTE Procesul centralizării
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
-lea începutul secolului al XVIII-lea) / 198 8.1.5 Hotărâri ale Adunărilor de stări / 202 8.2 Adunări de stări în Transilvania / 205 8.2.1. Voievodat și principat / 205 8.2.2. Congregațiile locale și Congregații generale în voievodatul Transilvaniei / 210 8.2.3 Instituția Dietei în Principatul Transilvaniei / 212 L'EUROPE DE MONARCHIE D'ÉTATS / 231 ABREVIERI / 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ / 241 CUVÂNT ÎNAINTE Procesul centralizării statale a avut în fiecare din țările Europei trăsături specifice, datorate condițiilor interne
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
inițiativa convocării Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate revenea suveranului (principe teritorial, voievod, ban etc.). Sunt însă situații în care convocarea a fost făcută de alte persoane, special delegate, din porunca și în numele acestuia. Asemenea cazuri particulare sunt prezente și în voievodatul Transilvaniei, în Țara Românească și Moldova. Stările erau convocate prin scrisori ori prin "strigare publică" (publica proclamatione facta) și prin emisari special trimiși să anunțe porunca regală. Scrisorile de convocare nu precizau totdeauna numărul deputaților pe care trebuiau să-i
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
seniorii și cavalerii au primit privilegiile individual, sub forma imunităților fiscale și judecătorești. Aceste transformări în raporturile monarhiei cu stările se vor accentua în secolul al XIII-lea, când fărâmițarea Poloniei atingea apogeul. Baza sistemului reprezentativ al stărilor îl constituiau voievodatele, subdivizate în "țări" (Ziemie) sau "districte". Nu au lipsit nici încercările de unificare. În anul 1295 Przemysl al II-lea a unificat toate teritoriile poloneze și s-a declarat, la Gniezno, rege al întregii Polonii. După asasinarea lui, marea nobilime
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pare că cel care trimite deputați cum limitata potestas ar face mai puține cheltuieli trimițând o scrisoare printr-un curier". În aceeași notă de ironie, voievodul de Poznan va declara în Dieta din 1613: "la ce servește Dieta, dacă fiecare voievodat și fiecare țară trimit concluziile Dietinelor pro imperio ?". Acesta a fost, succint, drumul până la Dieta din 1652 unde, în seara zilei de 9 martie Wladislaw Sicinski, deputat de Upita, nelăsându-se sedus de utilitatea legii care trebuia adoptată, s-a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
tatălui său ci ca un deplin suveran 477. El exercita puterea în stat și vorbea de teritoriul său ca despre o țară separată. Pentru a scăpa de tutela regelui și a-și crea organizarea proprie, un regnum Transilvaniae 478, nobilimea voievodatului s-a asociat acțiunilor tânărului rege. Distanțarea de curtea regală va fi impusă prin forță, într-un război care a durat, cu intermitențe, 12 ani (1257-1269). Pacea din 23 martie 1266 s-a încheiat de pe poziții de egalitate, ca între
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Duma boierilor 570. Stabilirea cu certitudine a datei primelor Adunări de stări în spațiul românesc, indică prioritatea organizării instituției în Transilvania. La 8 iunie 1288571, din porunca voievodului Roland Borșa, se convoca în apropiere de Turda prima Congregație generală a voievodatului. Stările Țării Românești și ale Moldovei apar asociate domniei în rezolvarea principalelor probleme politice de ordin intern și extern din secolul al XIV-lea: în anul 1387 actul de omagiu al lui Petru I către regele Poloniei, era întărit de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ale trecutului acestei țări, deci din specificul transilvan"705. Corespunzător evoluției social-politice și economice, în dezvoltarea constituțională a Transilvaniei medievale se disting: faza "prenatală", ce cuprinde cuprinde perioada până în a doua jumătate a secolului al IX-lea (I. Lupaș); faza voievodatului, ce cuprinde perioada voievodatelor românești, identificate din a doua jumătate a secolului al IX-lea până la începutul celui de-al XII-lea, o periaodă de dezvoltare incipeintă a unui Principat al Transilvaniei (1111-1176) și perioada Voievodatului Transilvaniei, ca stat feudal
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
deci din specificul transilvan"705. Corespunzător evoluției social-politice și economice, în dezvoltarea constituțională a Transilvaniei medievale se disting: faza "prenatală", ce cuprinde cuprinde perioada până în a doua jumătate a secolului al IX-lea (I. Lupaș); faza voievodatului, ce cuprinde perioada voievodatelor românești, identificate din a doua jumătate a secolului al IX-lea până la începutul celui de-al XII-lea, o periaodă de dezvoltare incipeintă a unui Principat al Transilvaniei (1111-1176) și perioada Voievodatului Transilvaniei, ca stat feudal (regnum) sub suzeranitatea coroanei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
-lea (I. Lupaș); faza voievodatului, ce cuprinde perioada voievodatelor românești, identificate din a doua jumătate a secolului al IX-lea până la începutul celui de-al XII-lea, o periaodă de dezvoltare incipeintă a unui Principat al Transilvaniei (1111-1176) și perioada Voievodatului Transilvaniei, ca stat feudal (regnum) sub suzeranitatea coroanei ungare (1176-1541); faza principatului, ce cuprinde Principatul autonom, împărțit în perioada autonomiei electorale (1541-1691) și cea a autonomiei succesorale (1691-1867), care depășește limitele cronologice medievale, înscriindu-se în dezvoltarea istorică modernă. 8
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stat feudal (regnum) sub suzeranitatea coroanei ungare (1176-1541); faza principatului, ce cuprinde Principatul autonom, împărțit în perioada autonomiei electorale (1541-1691) și cea a autonomiei succesorale (1691-1867), care depășește limitele cronologice medievale, înscriindu-se în dezvoltarea istorică modernă. 8.2.1. Voievodat și principat De la sfârșitul secolului al X-lea, românii organizați în cnezate și voievodate au înfruntat expedițiile militare ale triburilor maghiare. Din această perioadă și în prima jumătate a celui de-al XI-lea, organizarea voievodală s-a întărit, iar
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
regelui ungur Ștefan I au fost dificile. Acest proces de înstăpânire feudală s-a accentuat spre finele secolului al XIII-lea, în condițiile unei îndelungate rezistențe din partea populației românești, care a reușit să-și păstreze organizațiile în teritoriile de margine. Voievodatul apare ca instituție politică și administrativă deosebită de cele ale regatului maghiar. Ca și cnezatul, voievodatul pare să nu fi fost altceva, decât o veche instituție locală, transformată cu vremea și care, sub influență slavă, a căpătat o denumire slavă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
finele secolului al XIII-lea, în condițiile unei îndelungate rezistențe din partea populației românești, care a reușit să-și păstreze organizațiile în teritoriile de margine. Voievodatul apare ca instituție politică și administrativă deosebită de cele ale regatului maghiar. Ca și cnezatul, voievodatul pare să nu fi fost altceva, decât o veche instituție locală, transformată cu vremea și care, sub influență slavă, a căpătat o denumire slavă 706. Instituția voievodatului, odată înființată, s-a menținut sau a fost preferată celei a principatului? Interpretarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
instituție politică și administrativă deosebită de cele ale regatului maghiar. Ca și cnezatul, voievodatul pare să nu fi fost altceva, decât o veche instituție locală, transformată cu vremea și care, sub influență slavă, a căpătat o denumire slavă 706. Instituția voievodatului, odată înființată, s-a menținut sau a fost preferată celei a principatului? Interpretarea istoriei oferă și permite de multe ori reașezarea valorilor în ordinea considerată firească la momentul dat. S-a scris mult despre voievod și despre principele Transilvaniei, considerând
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
principe" și, prin asociere "principat", nu au rezonat cu realitatea unei perioade distincte, ce poate fi numită a "unor tendințe centrifuge și de organizare a unui Principat al Transilvaniei", cum de altfel se vorbește doar despre o perioadă din istoria voievodatului. Această tendință de încadrare crnologică și reanalizare a unei realități, nu diminuează cu nimic existența și evoluția voievodatului Transilvaniei, realitate istorică indiscutabilă pentru perioada ce începe de la 1176. Clarificarea statutului politico-juridic pentru o perioadă de aproape trei sferturi de secol
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
unor tendințe centrifuge și de organizare a unui Principat al Transilvaniei", cum de altfel se vorbește doar despre o perioadă din istoria voievodatului. Această tendință de încadrare crnologică și reanalizare a unei realități, nu diminuează cu nimic existența și evoluția voievodatului Transilvaniei, realitate istorică indiscutabilă pentru perioada ce începe de la 1176. Clarificarea statutului politico-juridic pentru o perioadă de aproape trei sferturi de secol, ar fi însă necesară. În mod tradițional, istoriografia consemnează că instituția voievodatului o dată înființată, s-a menținut de-
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
diminuează cu nimic existența și evoluția voievodatului Transilvaniei, realitate istorică indiscutabilă pentru perioada ce începe de la 1176. Clarificarea statutului politico-juridic pentru o perioadă de aproape trei sferturi de secol, ar fi însă necesară. În mod tradițional, istoriografia consemnează că instituția voievodatului o dată înființată, s-a menținut de-a lungul veacurilor, iar elementele feudale aduse de cuceritorii unguri s-au suprapus celor existente. Este evidențiat actul de respingere a unei organizări politice pe care ungurii au încercat să o impună și pe
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
s-au suprapus celor existente. Este evidențiat actul de respingere a unei organizări politice pe care ungurii au încercat să o impună și pe care românii nu o cunoșteau, act posibil întrucât românii aveau propria organizare, care evolua către Marele Voievodat înțeles ca stat feudal, iar Ungaria se confrunta în teritoriile românești cu o îndoită tradiție de autonomie 708. De aceea, este cât se poate de normal și firesc ca instituția voievodatului, titlul și atribuțiile voievodului Transilvaniei să rămână aceleași, nouă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]