1,084 matches
-
pe bicicletă, Ca să pot merge ca gândul Abia atingând pământul La creșă să fiu vedetă. Ca s-apăs și eu claxonul Să se ferească din cale Melcii ce pășesc agale, La viteză să dau tonul. Sunt în șa, ce mai, voinic ! Pedalez cu-ndemânare Dar o pietricică-n cale Mă cam șicană un pic. Au genunchiul, cotul au! Nu e mare tragedie! Asta e fir-ar să fie Viața de vitezoman. Fănuș De sub deal un fir de apă Curge pe vale
VREAU ŞI EU O BICICLETĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357268_a_358597]
-
pregătirile pentru detronarea voievodului, așa cum le propusese Ursuz. Dar sultanului nu-i erau de ajuns vorbele de laudă și slugărnicia. Toate acestea fără daruri nu valorau nimic și riscau să-și piardă capul. În acest scop, aleseră o ceată de voinici curajoși și puternici cărora nu le divulgară adevăratele lor intenții și sub motiv că totu-i în slujba țării, îi pregătiră în secret pentru luptă. De fapt, acești viteji cu brațul puternic trebuiau să îndeplinească planul lui Ursuz. Boierii voiau
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
22,19 și 13 secunde. Nu înțeleg de ce am vrut să fiu atît de precis, dar asta este ora la care s-a trezit greierașul meu, pe care nu l-am mai văzut de astă toamnă. A țîșnit ca un voinic de sub tastatura computerului și mi s-a cățărat pe mîna stîngă. M-am oprit din scris, am luat o cutiuță și i-am pus în ea puțin zahăr din punguța cu care se jucase Carina. Nu cred că greierașului meu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
neamurilor dace nu va fi supusă Și toată bogăția ei, în alai, la Roma dusă. De data aceasta e cu noi Marte, al nostru zeu. Imperatorul pentru a doua oară e pe drum, și e greu. Am jurat cu toții, dragi voinici, Să-l ajutăm, de aceea suntem aici. Prin orice mijloace vom obține știință Despre șiretlicurile în luptă ale acetei barbare ființă. Altfel se poate repeta istoria unui nenorocit, Oppius Sabinus, în 102, de moarte lovit Și a lui Cornelius Fuscus
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
Nu-mi mai puteam controla simțurile, gândurile mi se învălmășeau în cap. Eram în transă, atât eu, cât și ea... O zvâcnire a pornit din amândoi și un fluid cald a umplut cavitatea atât de dornică de a îmbrățișa tăria voinicului. Câteva clipe nici n-am știut ce s-a întâmplat cu noi. Nu ne-a mai interesat dacă prin zonă a trecut vreo barcă, sau vreo altă ambarcațiune pentru plimbat turiștii pe mare. Când ne-am revenit, eram transfigurați de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
săi, bieți oameni necăjiți și chinuiți. Eu sunt solia asupriților și mă numesc Mărțișor. În disperarea lor, ei te imploră să vii în țara noastră și să-i scapi de blestemata împărăteasă. Primăvara nu pricepu nimic din vorbele înflăcărate ale voinicului, pentru că își închipuia că în lumea asta toate ființele trăiesc fericite, cum trăiește ea și cei din jurul ei din această mirifică grădină. -Nu înțeleg, cum adică sunt asupriți...chinuiți? Ce le face vrăjitoarea cea rea supușilor săi? Atunci Mărțișor le
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
numai din priviri, dar și din statura sa atletică, atitudinea semeață și chiar din ruga asta umilă. Se simțea supusă de voința lui, iar o dorință ascunsă, tulbure, îi șoptea în suflet: du-te! Lasă-te purtată de brațul acestui voinic, care dorește să fii mereu împreună cu el! Întoarse capul într-o parte, parcă să se scuture de aceste chemări amăgitoare. -Eu nu știu cine este acest Moș Vreme și nu am auzit de cartea lui. Chiar dacă scrie așa cum spui, nu cred că
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
fi reușit vraja. Dar acum, i se păru că are-n fața sa un om cu puteri ascunse, necunoscute și cu intenții dubioase, care vrea s-o răpească. Ca să-i afle intențiile și puterea se prinse-n jocul oferit de voinicul ăsta, care-i răvășise sufletul cu înfățișarea lui cuceritoare și vorbele sale patetice. Privind în ochii lui strălucitori, chiar crezu că în acest om arde o flacără miraculoasă. -Ei bine, străinule, accept să merg în țara ta, dacă-mi dai
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
flacăra din inima mea! Primăvara acceptase acest joc din pură curiozitate, fără să intuiască urmările și cum se va termina. Văicărerile lui Norocel o amuzaseră, ca și vorbele lui hazlii cu pârjolul și moartea lui Mărțișor. Însă, chipul agitat al voinicului, cu părul răvășit și cu ochii aceștia de foc...cum se târăște la picioarele sale și se agață de rochia sa...Iată! Din ochii lui țâșnesc acum flăcări, care cresc...se înalță spre ea...Ar trebui să se îndepărteze de
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
caute și ei pe singurul iubit. Voiam să sorb cu tine din cupa fericirii, Dar ea s-a spart atunci, când tu m-ai părăsit. Pierdusem și speranța, dar... într-o zi de vară, Tot rătăcind agale, dau peste un voinic. Mergeam, de parcă-n suflet aveam o grea povară - Un bolovan mi-e pasul... Cad... apoi mă ridic, Dau ca să fug... Ceva mi se-agăță de haină Și... mă apucă plânsul și... nu am cui să spun. M-am rătăcit atunci
CENUŞA UNUI SUFLET... de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360342_a_361671]
-
cu părul bălai revărsat peste umerii goi, cu sânii dezveliți și numai cu un voal alb spre auriu căzându-i peste nuditate, lăsându-i dezvelite coapsele frumos conturate. - Vino, iubitul meu! - îl chemă ea cu o voce caldă și melodioasă. Voinicul descălecă și înaintă cu mâna pe paloș. Acea făptură ciudată continua să strălucească într-o lumină străvezie. Cu cât se apropia, cu atât îi zărea mai clar trăsăturile fine ale feței, buzele-i trandafirii și ochii mari, negrii, în spatele cărora
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
ce vede? Vede și nu-i vine-a crede: Vânătorul cel bălan E însuși Vodă-Ștefan! Iar în jur, zeci de curteni Și mulțime de oșteni, Vreo sută de toți să fie, Bistrița cu bucurie O trec pe-armăsari focoși, Toți voinici și toți frumoși. Ștefan-Vodă, ajuns pe mal, Sare-n iarbă de pe cal Și arată cu o mână: - Haideți, strigă, la fântână! Și fac roată pe tăpșan Toți oștenii lui Ștefan. Din colibă iese-o fată Tare mândru îmbrăcată, În catrință
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
și o ea frumoasă, alergând de mână prin iarba de mătase; era o dulce vrajă, nu adia nici vântul, se auzea-n tăcere, cum respira pământul! În jur prin cele ierburi, de strajă, licurici ținând lumini aprinse, ca niște bravi voinici, maci roșii, albăstrele, firave sânziene, trezite-n miez de noapte căscau încetișor era o dulce vrajă ascunsă în poiene pluteau în noaptea albă îngerii lui Amor. Un EL si-o EA. Eterna lor poveste. Frumoși ca doi luceferi, ce se
POVESTE DE IUBIRE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360746_a_362075]
-
de-ale gurii, spre seară, Trifu a ajuns la casa lui, unde Marița aranjase patul și avea surcelele pregătite să aprindă focul, că noaptea era cam răcoare pe-afară! * ...De-acum, în casa lui Trifu, deși el era cruce de voinic, Marița conducea treburile. Crescută în credința iudaică pe care o respecta, fără voia ei se îndepărtase și de zece luni de când trăia în șatră, își însușise ceva din regulile credinței ortodoxe. În sinea ei, încerca să se convingă că nu
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
măsea puișorilor tăi. - Tocmai bun! Să aibă și puișorii mei noroc. - N-au nevoie de Noroc oțeliții tăi pui, preaslăvitule! Curajul și agerimea o să-i poarte printre nori. Norocul lasă-l celor mici și neputincioși. Zâmbi uriașul vultur: - Ești isteț, voinicule! Și ai inima bună! Mă prind să vă ajut, pe tine și Norocul tău. Am să vă duc la Moș Vreme. Hai, urcați! Și se lăsă în jos întinzându-și aripile. Mărțișor și Norocel repede se urcară pe aripile Vulturului
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
impresionante. Legenda spune că aceste stânci au fost cândva împreunate, fiind zăgaz apelor ce se scurgeau de pe povârnișurile de mai de la deal. În apele acestei iezături, spune-se că trăia un fioros balaur, căruia i-a venit de hac un voinic, pe nume Nițucă Hălăuceanu, care, la rândul lui, ar fi întâiul locuitor al acestui câmp lung. Piatra-cheie a Izvorului Alb a rămas, până azi, cu numele de Piatra Buhii. În idiomul local, bufniței i se spune buhă. Atunci, demult,în
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
se acordă la cerere și NICI contra cost. Printre altele, în legătură cu evenimentul semnalat mai sus, s-au acordat următoarele titluri: 1. Categoria “Cetățeni de aur”: s-a acordat scriitorilor Otilia și Vasile Sfarghiu, pentru ideea nobilă de a realiza statuia voinicului Hălăuceanu și pentru că au finanțat din veniturile lor modeste o astfel de operă. 2. Categoria “Artistul anului”: s-a acordat maestrului Ion Maftei, cel care a realizat noua statuie a lui Hălăuceanu, amplasată lângă Primărie. 3.Categoria “Evenimentul anului”: s-
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
trebuie să-l cunoști atât tu, cât și urmașii tăi ca să nu-ți piară neamul. Află că la a treia generație de nepoți, verii de cruce se vor îndrăgosti unul de altul. Niciun muritor nu va putea opri iubirea acelui voinic și a acelei fecioare. Mirii vor merge în noaptea nunții lor cu acest manuscris la mormântul tău și al nevestei tale și-l vor îngropa. Iar când femeia va naște, bărbatul trebuie să-l dezgroape în prima noapte și să
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
oboseală, ne târârăm o zi și o noapte până la Setoi, unde fuserăm puși la muncă. Căram pietriș din râul Bușița de la doi kilometri, din zori până noaptea, târând după noi roabele și bocancii fără talpă. Soldații strigau: „La muncă, români!”. Voinicul bulgar tăbăra cu un ciomag plin de noduri și lovea unde nimerea. Plini de sânge și leșinați, cădeau și alții mureau. Credeam fericit pe camaradul care murise lângă mine, pentru că scăpase de chinuri. Iarna a doua pe care am trăit
*Mărturie făcută de Gheorghe Dumitrică (din satul Molănești), în anul 1937 () [Corola-blog/BlogPost/339390_a_340719]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > VOINICUL MUT DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Voinicul mut A fost o dată de cei mulți uitată, a fost odată-n Rucăr un băiat și o fată fără
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > VOINICUL MUT DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Voinicul mut A fost o dată de cei mulți uitată, a fost odată-n Rucăr un băiat și o fată fără leac de părinți, cu grai și cu auzul surd. Cei doi se cuibăreau într-o căsuță de sub brazi, cu șiță-n
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
să se opintească la bușteni... Era un om întreg dar mutul vorbei îl ținea departe de prieteni și fetele erau doar pentru ochii lui și vise. De-acum povestea-și face alte căi și spune că nu știe cât avea voinicul dintr-o minte, dar știe că avea un suflet bun. La prânz când desfăcea bocceaua cu ștucul de mămăligă-n ceapă și-un pic de brânză, îl întindea pe lespede de să-l vadă toți și-i îmbia la masă
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
avea dădea câte-o bomboană tare ca piatra, dar inima lui o-ndulcea. Printre puștani era și unii cu minți mai necoapte, care-nvățați la coțcării de ăi mai mari arătau cu palme răsfirate că are capul mare... Nu știu ce-nțelegea voinicul, dar sângele-i suia în cap, se-nfuria, bătea cu piciorul în pământ și-i fugărea fără să-i prindă și când veneau din nou și-i arătau cu mâna capul, se apleca cătânt ceva de azvârlit spre ei. Sărmanul
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
acum ! - El e mai caraghios ! - El e mai bun și îți dă bomboane ! - Noi n-avem bani... - Nu aveți bani, dar aveți inimă la fel ca el.... Sfârșit în scurt de vorbă și-nțeles a fost cu zâmbetul curat al voinicului Niță, care m-a strâns cu palma bătucită de bușteni. Cu pas de voie-n luncă îl văd pe Niță-n opinteală cu țapinul sub buștean. Cu el trei țapinari și-un șef care strigau „Hei-rup!”. Toți pălmașii își sileau forța
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
bătături în tălpi. Și om și cal munceau în mut neplâns. Omul și calul alb se-asemuiau în forță și sudoare, cu poftele înfrânte de buștenii grei. Am făcut semuială-n pândă de ochi, dar și proverbul nostru spune că voinicul muncește ca un cal... Pe Râușor era o potriveală de nepotriviri... Niță fiind școlit cu neștiință de auz nu știa ce e sărbătoarea, dar se îmbrăca curat fiindcă îi vedea pe alții. Când nu mergea la gater el se se
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]