377 matches
-
Emil Brumaru Vrăjmașul meu cel dulce erai tu. Mă așteptai cu subsuori bogate În iederi, criniști, volburi. Începu Roua-n buric să clocotească-n roate, Evaporînd și îngerii și dracii. Sîmburii fructele mișcau în aer, Crud vînzoliți, și înălțau copacii Zvelți, credincioși. Umpluți c-un laic vaier De frunze-n smoc. Nimbat cald, pîntecul Albea a dor
Cîntec de nerăbdare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16334_a_17659]
-
avea timp nici că știa să mai numere: Drahmele, Dinarii, Cosonii, Sexterții De la Moscopole până-n Valea Heerții. Grecii se creștinară fără să dea seamă în ciuda marilor ziditori de doctrine Care pălăvrăgiseră-n Agora odată cu laptele de mamă, Fiind absorbiți de volbura gnoselor protocreștineD Schimbarea credinței nu se mai consideră mare rușine, Simbolul Istoriei a rămas Roata întoarsă, Peste noapte tragodia devine farsă. De două mii de ani dospește-acest gunoi La temeliile Creștinătății în care ne-am născut și-o să pierim cu toții: Și
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
gol se leagănă copacii pierduți în uitare rătăcită într'o aură tristă într'o foșnire pustie frunza nu mai dă zvon văzduhul veșted văduvit fără milă de adierile odinioarei când mor poeții pădurile pier fără urmă în lacrima neplânsă din volbura aducerii aminte Iuțeala și vuietul timpul curge aproape de nemișcare prin visele zăbavnice ale broaștelor țestoase o altă vremelnicie deschide deasupra zodiilor necunoscutul câmp magnetic pe unde se străvede timpul în stare aproape pură țestoasele n-au cum să audă vuietul
poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14177_a_15502]
-
nu cumva sunt beat sau vrăjit sau pur și simplu nebun. Stau de vorbă cu arborii în limba arborilor. Stau de vorbă cu păsările - atât de frumos colorate - ale verii, în dialectul acestor păsări. Ouă de prepeliță și floarea de volbură. Câtă recunoștință în rândul gâzelor, în sufletul lipsit de păcate al vrăbiilor și al sfintelor sălcii când le privesc în felul cum se uită copiii, în recreația mare, la colegele lor din clasele paralele. Umblu desculț prin apa din șanțuri
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
petrecuse, de fapt? Un timp s-a auzit țipătul subțire, sfîșietor, îndepărtat. al unei locomotive cu tenderul doldora de cărbuni, lăsînd să se bănuiască pe undeva o linie ferată credincioasă, un terasament de piatră sfărîmată cu tîrnăcopul, cu scaieți și volbură printre traverse, un tren tărăgănat alene pe șinele liliachii, topite între buloane romantice. vagoane pline de oameni tulburi, somnoroși, uituci, necunoscuți. Apoi. apoi lucrurile s-au precipitat. se pare că existase o încăpere. se închegase brusc o odaie luminoasă, mobilată
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
în fiecare dimineață soarele argintează abisul morții. Ființa scoasă din spațiu și din timp, răsturnată cu burta în sus: ascunsă, umbroasă și palidă; acum expusă cu totul vederii. Și fără sprijinul picioarelor și aripilor ei... Răsucită într-o poziție nefirească... Volburi transcendente Spre dimineață volburile sunt încă stelare și violete închise volburile seara se boțesc ca florile trecute Dar în lumina stelară a Soarelui volburile sunt albe și sunt atât de dese, atât de una lângă alta, încât nici nu mai
Poezii by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/16467_a_17792]
-
argintează abisul morții. Ființa scoasă din spațiu și din timp, răsturnată cu burta în sus: ascunsă, umbroasă și palidă; acum expusă cu totul vederii. Și fără sprijinul picioarelor și aripilor ei... Răsucită într-o poziție nefirească... Volburi transcendente Spre dimineață volburile sunt încă stelare și violete închise volburile seara se boțesc ca florile trecute Dar în lumina stelară a Soarelui volburile sunt albe și sunt atât de dese, atât de una lângă alta, încât nici nu mai știu când și de unde
Poezii by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/16467_a_17792]
-
și din timp, răsturnată cu burta în sus: ascunsă, umbroasă și palidă; acum expusă cu totul vederii. Și fără sprijinul picioarelor și aripilor ei... Răsucită într-o poziție nefirească... Volburi transcendente Spre dimineață volburile sunt încă stelare și violete închise volburile seara se boțesc ca florile trecute Dar în lumina stelară a Soarelui volburile sunt albe și sunt atât de dese, atât de una lângă alta, încât nici nu mai știu când și de unde au apărut și pe care din ele
Poezii by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/16467_a_17792]
-
expusă cu totul vederii. Și fără sprijinul picioarelor și aripilor ei... Răsucită într-o poziție nefirească... Volburi transcendente Spre dimineață volburile sunt încă stelare și violete închise volburile seara se boțesc ca florile trecute Dar în lumina stelară a Soarelui volburile sunt albe și sunt atât de dese, atât de una lângă alta, încât nici nu mai știu când și de unde au apărut și pe care din ele să o privesc Proiecții de conuri deschise toate deodată către Soare; nici unul întors
Poezii by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/16467_a_17792]
-
mai știu când și de unde au apărut și pe care din ele să o privesc Proiecții de conuri deschise toate deodată către Soare; nici unul întors cu fața spre umbră Infinite gropi de potențial în margini finite de cupă răsfrântă Spectrale volburi roșii și violete, pentagoane stelate care se strâng împăturindu-se în pentagrame albe Despre ce se petrece înăuntru dă semn mirosul atomilor Soare inutil Bucuria trifoiului de baltă Extazul spumei strălucitoare de nalbă Fericirea cicorilor cu dinții zimțați în capătul
Poezii by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/16467_a_17792]
-
zori Cînd te voi numi dumirit Copilărie Cînd te voi arunca Pasăre albastră Spre crengile copacilor uscați Reînvățîndu-te zborul Fără odihnă de-acum Andrei Wiegner Iarbă și mușunoaie și păpădii Pe dealurile copilăriei noastre Dincolo de dealuri Porumburile Nesfîrșitele lanuri Ascunzînd volburi Întunecate volburi Și șoareci de cîmp Repezi și sclipicioși Aici am dorit eu să fiu La ora la care pe cer Trece acum un avion În burta căruia se află Și Andrei Fostul copil Wiegner Andrei Ce pleacă-n Israel
Poezii by Traian Furnea () [Corola-journal/Imaginative/16229_a_17554]
-
te voi numi dumirit Copilărie Cînd te voi arunca Pasăre albastră Spre crengile copacilor uscați Reînvățîndu-te zborul Fără odihnă de-acum Andrei Wiegner Iarbă și mușunoaie și păpădii Pe dealurile copilăriei noastre Dincolo de dealuri Porumburile Nesfîrșitele lanuri Ascunzînd volburi Întunecate volburi Și șoareci de cîmp Repezi și sclipicioși Aici am dorit eu să fiu La ora la care pe cer Trece acum un avion În burta căruia se află Și Andrei Fostul copil Wiegner Andrei Ce pleacă-n Israel Definitiv cu
Poezii by Traian Furnea () [Corola-journal/Imaginative/16229_a_17554]
-
Trece acum un avion În burta căruia se află Și Andrei Fostul copil Wiegner Andrei Ce pleacă-n Israel Definitiv cu părinții Un punct alb pe cer Trăgînd o mică umbră după el Peste dealuri peste mușunoaie Peste porumbi șuri volburi În umbra-aceea ce aleargă Mult prea grăbită să pot eu Să o-nhaț Cum mai demult Un șoarec sclipicios Simt eu cum bate Și inima ta Prietene bun adio Și vom cînta și vom rîde Măcar noi între noi să
Poezii by Traian Furnea () [Corola-journal/Imaginative/16229_a_17554]
-
cufundate acum în apă, întoarse apoi cu susul în jos și aruncate iar în aer, după cum se schimbă vîntul și după cum se mută ochiul. Din cînd în cînd vîntoasele se dau vîrtej, adună paie și frunze și praf, le ridică volbură naltă în aer. Apoi o nevăstuică își iese din gaura pusă-n margine de drum, se pune-n două labe, se uită ca o păpușă isteață împregiur și iar - vîșc! intră la adăpost. în vîrful cumpenei de la puț șade o
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
mărgele/ Infante dulci de alintat// În murmuri se răsfață grele/ Cu fața în parfum și fard/ Lingoarea verde de pe stele/ Se varsă palidă-n brocard// Când miezul rătăcește-n floare/ Și înflorește-n sindrofii/ Căci aurorele călare/ Se pierd în volburi aurii" (Din zări hitite). E greu de prevăzut în ce direcție o va lua acest autor matur și divers, disputat între intensitatea metaforei și pasta verbală, între poezia simbolurilor și fulgii poeziei (,și cum treci lăsând în urmă zăpezi/ coaja
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
Daniel Cristea-Enache Despre Marius Ianuș se poate spune, mai întîi, că și-a ajutat criticii. Încă înainte să-i fi citit poezia, numele său le era deja cunoscut, purtat fiind de volbura unui scandal provocat cu bună știință. Versurile ireverențioase (e un eufemism) avînd ca destinatară... România au reprezentat momeala cu care tînărul poet a agățat interesul public. Sînt de preferat recriminările, vituperările, injuriile chiar, decît o indiferență mai apăsătoare decît plumbul
De la Eminescu la Eminem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2877_a_4202]
-
sprijină pe cea de-a doua posibilitate. Dacă nu încercăm să asociem fondul liric al scriitorului cu acea dispoziție mirabilă grație căreia omul acesta putea sta încremenit într-o livadă, privind zburătăceala vrăbiilor, cercetînd clătinarea crengilor de vișin și contemplînd volbura norilor aducători de furtună, și toate acestea cu o atenție de copil absorbit care uita pentru o vreme că trăiește într-o epocă cînd țara duhnea sub cizma soldașilor ruși, dacă uităm apoi că postura aceasta de copil absorbit Blaga
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
Nu se deschid ferești ca să-i sărute Ca-n alte dăți, din fiecare casă, În ușile unde șopteau în noapte, Pragul, nu-i prag, e piatră care-apasă. De-aici, din depărtările pe unde Durerea-și poartă-n amintire pașii, Sub volbura de lacrimi ce duc ochii, Aud pe strada mea cum trec vrăjmașii. Au înflorit castanii la Soroca Au înflorit ș-acuma ca-n toți anii; Pe ulița pustie și străină, Azi, pentru cine-au înflorit castanii? Dă Doamne, toamna care
Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
crește floarea primăverii, toată/ Împărăția morții biruind." Vorbe mult mai mari decît acelea prinse în desenul sprințar, chiar dacă orgolios și respirînd importanță, al rondelurilor lui Macedonski. O perspectivă mai întunecată, "din plaja cu murmure la muntele cu stea", în care volbura de trandafiri face loc unui contur mult mai clar, unde amintirile au timp să se așeze și să lase suc. Unul mai curînd de cucută decît de roze. Cu toate astea, privind Balcicul în lumina, puțin a ploaie, a primei
Mare și trandafiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8390_a_9715]
-
de Proust, fără ca rezultatul să fie identic: scenariul mnezic pe care Zeno Cosini îl regizează sub forma unor memorii scrise pentru psihanalistul său, Doctorul S., e, de fapt, povestea vieții, bildungsromanul eroului. Cînd istoriile mici ale cotidianului se pierd în volbura timpului, care își modifică insesizabil consistența sub privirea afectiv-subiectivă, memoria e instanța care ordonează fapticul, ea e, de fapt, cea care îl creează. Iar memoria ,minte" de multe ori, e necreditabilă și parșivă, e sensibilă la tentațiile senzorialului, sacrificînd ,adevărul
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]
-
suferit numeroase modificări, cuvintele de origine latină ascund surprize pentru cititor: e spectaculos felul în care din lat. volvere „a rostogoli, a învîrti” provin, pe diverse căi, directe sau indirecte, prin transformări fonetice și prin derivare, cuvinte ca a holba, volbură, vîlvoare, a bulbuca, participiile învechite învolt și desvolt - și, pornind de la ele, chiar formația cultă a dezvolta.
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
să orienteze altfel pe viitor relațiile dintre cele două provincii românești, și chiar s-ar fi așteptat la o retractare publică a celor afirmate pe negândite. „Eminentul bărbat de stat- spune autorul articolului - negreșit se va fi lăsat răpit de volbura animozităților, zbiciuite adeseori în regatul României, asemenea valurilor mării de orcan, pe când a pronunțat această sentință, din orice punct de privire detestabilă, iar după o noapte de repaos, după un somn liniștit îi va fi părut rău de ceea ce a
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
însemnând, cel mai probabil, “strălucitor”); Bacău - există mai multe etimologii posibile: un conducător local numit Bako; strugure care crește în vecinătatea orașului Bacău și este numit “bacă” sau chiar zeul Bachus; Bihor - unii spun că ar proveni din sârbescul “vihor” (volbură), alții sunt de părere că ar avea o etimologie traco-dacică, după numele cetății “Biharea” (din bi - doi și harati - a lua, a duce), posibil cu sens de două posesiuni; Bistrița-Năsăud - probabil de la râul Bistrița (denumire de origine slavonă - apă repede
De unde vine numele județului în care locuiești by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/46115_a_47440]
-
ai acesteia. Dar dezavuarea metaforizării presupune eforturi continue, fiindcă metaforizarea este solicitată chiar de procesele limbii, unde se ascunde și fascinează, însoțind cuvântul că o umbră, mai ales, în încercările inadecvate de recuperare a individualului. Și mai cu spor, sub volbura presiunilor ideologice. Este fapt evident că în procesul cunoașterii teoretice individualul se pierde, din prima clipă și faza, chiar prin numirea să, recuperarea rămânând în sarcina celei artistice, care să-și încerce șansele în vederea unei conjugări în câmpurile ontice. În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ai acesteia. Dar dezavuarea metaforizării presupune eforturi continue, fiindcă metaforizarea este solicitată chiar de procesele limbii, unde se ascunde și fascinează, însoțind cuvântul că o umbră, mai ales, în încercările inadecvate de recuperare a individualului. Și mai cu spor, sub volbura presiunilor ideologice. Este fapt evident că în procesul cunoașterii teoretice individualul se pierde, din prima clipă și faza, chiar prin numirea să, recuperarea rămânând în sarcina celei artistice, care să-și încerce șansele în vederea unei conjugări în câmpurile ontice. În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]