443 matches
-
moral, referință principiilor de comportament și a artelor frumoase), iar apoi de aceea a lui Mendelssohn, care situează deschis, între cunoaștere și voință, facultatea de judecată: Se obișnuiește să se împartă facultățile sufletului într-o facultate cognitivă și o facultate volitiva, si sa se includă în această din urmă senzația de plăcere sau de neplăcere. Dar eu cred că între cunoaștere și voință se află asentimentul, satisfacția sufletului încercată dincolo de dorință. Contemplam frumosul naturii și al artei cu plăcere și satisfacție
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
r și interpretare] și R.G. Frey, în lucrarea Interests and Rigths [Interese și drepturi], au susținut c] ființele pot gândi doar dac] înțeleg limbajul unei alte ființe. Din acest punct de vedere, limbajul este în mod necesar legat de atitudini volitive, precum „dorințe, credințe și intenții”. O ființ] nu poate fi f]cut] fericit] sau nu poate fi dezam]git] f]r] ajutorul limbajului. Acceptând faptul c] abilitatea unei ființe de a conceptualiza și de a fi, astfel, conștient] de rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și dirijat, atât într-un cadru instituționalizat (școală, universitate etc.), dar și în afara acestuia, în contexte formale, non-formale și informale. Prin învățare, înțeleasă în sensul cel mai larg al termenului, omul asimilează și își restructurează permanent întreaga experiență cognitivă, afectivă, volitivă, motrică, atitudinală și comportamentală. Pentru autorii unui raport al vestitului Club de la Roma (Botkin, Elmandjra, Malița, 1981, p. 24), învățarea „trebuie înțeleasă într-un sens larg, dincolo denoțiunile convenționale de educație și școală”. În viziunea autorilor acestui raport, învățarea înseamnă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și dirijat, atât într-un cadru instituționalizat (școală, universitate etc.), dar și în afara acestuia, în contexte formale, non-formale și informale. Prin învățare, înțeleasă în sensul cel mai larg al termenului, omul asimilează și își restructurează permanent întreaga experiență cognitivă, afectivă, volitivă, motrică, atitudinală și comportamentală. Pentru autorii unui raport al vestitului Club de la Roma (Botkin, Elmandjra, Malița, 1981, p. 24), învățarea „trebuie înțeleasă într-un sens larg, dincolo denoțiunile convenționale de educație și școală”. În viziunea autorilor acestui raport, învățarea înseamnă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comportarea individului decât atitudinile ieriferice care angajează Într-o mai mică măsură dominanțele personalității. Componentele structurale ale atitudinii M. Rosenberg și C. Hovland (1960) consideră că legătura individului cu mediul nconjurător preupune procese psihice de cunoaștere, procesele afective și procese volitive apud Radu și colab., 1994). Sfera intelectuală, afectivă și comportamentală reprezintă tructura psihologică a atitudinii. Majoritatea psihologilor promovează această optică lespre cele trei componente structurale ale atitudinii, și anume: componenta afectivă formată din stări emoționale și preferințe evaluative, componenta cognitivă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
avea de gând să..., a voi, a intenționa (DEX 2, s.v.). 22 "Numeroase discursuri debuteză adesea, în română, de exemplu, prin anunțarea prealabilă a intenției de a realiza un anumit tip de activitate lingvistică. Aceasta se exprimă prin intermediul unui indice volitiv: verbul a voi /a vrea (la indicativ sau optativ) sau echivalente ale acestuia, adăugat verbului la conj.: vreau să .spun, vorbesc, discut, întreb, rog, invit [...]: Eu vreau să vă dau un exemplu; Acuma eu vroiam să spun un lucru; Vreau
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
poate fi realizată cu mult mai ieftin prin adoptarea unor soluții constructive care să evite contactul cu aerul, iar acolo unde nu este posibil, a altor soluții dar dezvoltate cu minimul de amploare. 3.2.4. Soluția concretă [135] Chiar (volitiv) finală fiind, soluția pe care noi o considerăm drept cea mai bună opțiune în momentul de față - și vom vedea de ce - este una de compromis. Viața nu poate fi distrusă. Ca urmare, acțiunea ei recuperatoare, ca unealtă a naturii, a
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
se poate cuprinde Într-un demers cu durată determinată.Toate acestea se desăvârșesc În cursul formării continue, unde progresele se traduc În succesele obținute În confruntarea cu dificultăți cărora individul le face față datorită funcțiilor sale intelectuale, abilităților creative și volitive. Dacă În trecut sistemul de Învățământ românesc lăsa În grija Școlii Normale și a Liceului Pedagogic formarea inițială a cadrelor didactice pentru Învățământ preșcolar și primar, tendințele europene determină o revizuire a sistemului de formare la acest palier. Apariția colegiilor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de natură psihică, cel mai important tip și determinant în capacitatea generală a organismului de a rezista și a răspunde corespunzător, să evidențiem faptul că în apariția și amplitudinea acestuia, un rol deosebit îl au particularitățile cognitive, afective, motivațional-aspiraționale și volitive ale fiecărui individ, în strânsă interdependență cu experiența de viață dobândită. S-a dovedit practic că vulnerabilitatea la factorii stresori se remarcă atât la persoane ce prezintă de personalitate, charismatice, pronunțate, cât și la cele ce înclinate a ceda mult
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
exprimat și în alte proiecte de promovare întâlnite, considerăm că totul depinde de fiecare dintre noi, de fiecare individ în parte, ce trebuie să pună pe primul plan patru cuvinte, expresii ale unei gândiri pozitive și a unui puternic flux volitiv intern: Entuziasm, Încredere, Perseverență, Adaptabilitate. ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC - STUDIU DE CAZ - Chiar dacă se susține că "nu există nimic mai practic decât o teorie bună”, orice teorie care se respectă și dorește să rămână în istorie are
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
din domenii variate, dar care pe care nu le pot combina într-o manieră nouă și originală pentru a crea ceva. Sunt elevi instruiți, cu un volum apreciabil de cunoștințe, dar sterili, neproductivi. Acest tip cumulativ poate fi un elev volitiv, care dispune de un fond energetic motivațional ce se manifestă preponderent în acumularea de fapte. D. Tipul combinativ-volitiv. O cantitate relativ mică de informație (cunoștințe nu prea bogate)asociate cu o mare capacitate combinatorie, ceea ce le-ar permite acestor elevi
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
Ei își confruntă și susțin cu tărie opiniile, militează permanent pentru transpunerea lor în fapt. Planul și realizarea lor creatoare se suprapun. E.Tipul combinativ-nevolitiv Acest tip de elev întrunește toate calitățile de ordin combinativ, dar are mai puțină disponibilitate volitivă. Din cauza lipsei de energie, cele mai multe realizări creative ale sale rămân în stadiul de proiect, neputând să le finalizeze. F. Tipul cumulativ-combinativ-volitiv. Acești elevi dipsun de o cantitate mare de informație, cunoștințe multe, profunde și variate, pe care le pot asocia
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
viață, idealul de viață, imaginea de sine, sistemul motivelor și al intereselor; subsistemul bioenergetic - intercorelațiile neuro-hormonale, tipul de activitate nervoasă superioară, temperamentul; subsistemul instrumental al personalității - particularitățile manifestării și gradul de dezvoltare a diverselor procese psihice senzoriale, motrice, intelectuale, afective, volitive, precum și informațiile, operațiile, structurile operaționale, nivelul de cultură generală și profesională, nivelul dezvoltării priceperilor și deprinderilor, aptitudinile, capacitățile, potențialul creativ; subsistemul relațional-valoric și de autoreglaj - caracterul. La aceste patru subsisteme ale personalității M. Zlate (1994) adaugă alte două: subsistemul rezolutiv-productiv
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
socializării la această vârstă”, iar „coordonarea mecanismului cooperare - competiție constituie una din preocupările principale ale dascălului” (I. Nicola, 1996, p. 109). Principalele achiziții ale școlarității mici, sintetic prezentate, subliniază rolul decisiv al procesului de învățământ în dezvoltarea psihică, cognitivă, afectivă, volitivă, relațională a copilului. Unitatea și convergența demersurilor școlii și familiei în acest sens constitui cerința de bază a complexului proces de modelare socioculturală a personalității școlarului mic și de stimulare a potențialului său creativ. II.8 Particularități ale profilului creativ
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
a fost sprijinit și implicat în procesul de autocorectare, respectiv după ce a fost înregistrat vorbind liber și reflectat, apoi și-a ascultat propria vorbire și a fost solicitat să facă anumite evaluări, evidențiindu-se aspectele pozitive sau cele negative. Efortul volitiv al copilului a fost motivat prin intermediul acestor „activități de comparare”, copilul exersând autocontrolul în pronunțarea corectă și în fixarea ritmului și a fluenței normale în vorbire. La începutul terapiei logopedice, copilul venea însoțit de mamă, tocmai pentru a-i crea
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de serviciu urmată de deplasarea în teren, venirea la fileu direct de la linia de fund a terenului și lovitura de smeci reclamă un mare consum de energie, iar exersarea lor asigură dezvoltarea rezistenței în strânsă legătură cu cea a calităților volitive. În educarea rezistenței trebuie să se țină cont de faptul că posibilitățile funcționale ale jucătorului sunt determinate atât de existența deprinderilor motrice corespunzătoare și nivelul de stăpânire a tehnicii, cât și de posibilitățile aerobe și anaerobe ale organismului. În lecțiile
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
relevă încă din primele clase. Ei se bazează pe raționamentul logic. Spre deosebire de fete, la băieți s-a semnalat nu atât de mult o dezvoltare mai lentă a deprinderilor de activitate școlară cât mai ales un nivel mai scăzut de educație volitivă, motivațională și o evoluție mai lentă a dobândirii autonomiei. Fetele excelează prin fluiditate verbală, au autocontrolul mai ridicat ceea ce le facilitează capacitatea de a se face acceptate de grupul clasei. Față de fete (37,9%) băieții prezintă mai frecvent (62,1
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
și colaborare cu semenii sunt esențiale pentru a-i ajuta pe aceștia să capete autocontrol și să-și mențină motivația pentru comunicarea totală. Este știut faptul că motivația puternică stimulează implicarea afectivă, care influențează pozitiv procesele intelectule și pe cele volitive. Trăirile emoționale ajută la o mai bună întipărire a informației, la integrarea ei în sistemul de cunoștințe și menținerea timp mai îndelungat a interesului pentru diferite activități, au efecte pozitive asupra dezvoltării personale, implicit asupra educării și formării unor opinii
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
competențe: a) respectarea deciziilor elevilor privind propria formare: b) exprimarea sincerității și sensibilității față de nevoile elevilor lor, arătându-le încredere; Dirigintele, în calitate de model, reprezintă unul din cele mai responsabile roluri, care necesită o muncă de autoperfecționare și actualizare sistematică, efort volitiv și o cultură vastă. Dirigintele poate fi un exemplu pozitiv prin inteligență, creativitate și empatie. În cazul în care inteligența include competența profesională și cultura generală; creativitatea - aptitudinile combinatorice și imaginația pedagogică, iar empatia se manifestă ca chintesența moralului, tactului
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
se poate cuprinde într-un demers cu durată determinată.Toate acestea se desăvârșesc în cursul formării continue, unde progresele se traduc în succesele obținute în confruntarea cu dificultăți cărora individul le face față datorită funcțiilor sale intelectuale, abilităților creative și volitive. Dacă în trecut sistemul de învățământ românesc lăsa în grija Școlii Normale și a Liceului Pedagogic formarea inițială a cadrelor didactice pentru învățământ preșcolar și primar, tendințele europene determină o revizuire a sistemului de formare la acest palier. Apariția colegiilor
Sistemul form?rii ini?iale a cadrelor didactice ? un pas ?nainte ?n optimizarea mobilit??ii ?n carier? by Tanislav Maria Teodora [Corola-publishinghouse/Science/83982_a_85307]
-
conferă identitatea și fondul de personalitate proprii fiecărui individ. Limita interioară desemnează „natura din noi“ - sistemul de limite constitutiv - ca premisă a oricărei existențe umane. * Limita de depășit este limita interioară resimțită ca neajuns și introdusă într-un sistem proiectiv, volitiv și paideic (formativ). Fără existența unui proiect, limita interioară nu poate apărea ca obstacol și nu se poate transforma în limită de depășit. Abia când, în economia avansării către un scop, limita * interioară se dovedește a fi impediment, punct mort
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
la activitățile sportive; dezvoltarea și formarea aptitudinilor, calităților motrice specifice; perfecționarea unor deprinderi specifice; dezvoltarea capacității de autoreglare a comportamentului - flexibilitate, adaptare și rezistență la situații specifice; dezvoltarea unor calități psihice cognitive (senzații, percepții, reprezentări, gândire), afective (sentimente, pasiuni, etc.), volitive (curaj, hotărâre, spirit de inițiativă, perseverență) și estetice (suplețe, eleganță); formarea unor trăsături de personalitate: caracter (fermitate, spirit de decizie), aptitudini (creativitate); aplicarea în condiții de întrecere a deprinderilor acumulate; formarea capacității de a utiliza în mod creator cunoștințele și
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
promovăm ideea că practicarea sportului reprezintă un interes personal și ca atare trebuie suportat de fiecare individ. Cu alte cuvinte, prin selecție se orientează copii și adolescenții spre disciplinele sportive care necesită din partea practicanților anumite particularități somatice, calități motrice, psihice, volitive, cum ar fi: înălțimea pentru: baschet, handbal, volei, polo etc., înălțimea și greutatea pentru: probele de aruncări din atletism, anumite posturi din jocul de rugbi, categoriile grele și supergrele din sporturile care se desfășoară pe categorii de greutate etc.; viteza
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
în jocurile sportive; forță și viteză în haltere. Enumerarea poate continua prin combinarea calităților motrice cu particularitățile somatice pentru fiecare disciplină sportivă. Din enumerarea anterioară se lansează întrebarea unde se încadrează JUDO? Ce calități motrice, particularități somatice, calități psihice și volitive sunt necesare pentru practicarea cu succes a acestui sport? Diferite studii științifice care s-au realizat scot în evidență marea diversitate de particularități somatice în care se încadrează marii campioni precum și diversitatea de calități motrice necesare. Una dintre cele mai
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
interesului, pasivitate, inactivitate, concentrare foarte lentă și greoaie într-o sarcină de învățare, lipsa de spontaneitate și chiar stări de anxietate, reduce randamentul școlar al elevului. „Întotdeauna frustrarea se raportează la motivație, la trebuințe, interese, scopuri. Pe lângă factorii afectivi și volitivi, cei motivaționali sunt extrem de importanți pentru realizarea și finalizarea fără stres a unei sarcini. Când motivația este intrinsecă (interes, pasiune pentru activitatea respectivă), ea are un caracter frenator pentru instalarea stresului psihic; când este extrinsecă (impusă din exterior și neacceptată
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]