523 matches
-
bună“. E minunat, și vibrant, și real. Și mai presus de toate, aici e casa mea. EPILOG Jemima Jones nu mai e slabă, dar nici plină, și nici obsedată de ceea ce mănâncă. Jemima Jones are acum de mărimea 36, e voluptuoasă, feminină, și e absolut încântată de felul cum arată. Jemima Jones mănâncă acum ce vrea, când vrea, cât de des vrea, atâta timp cât e cât de cât sănătos. Și Jemima Jones nu mai este singură. Jemima Jones nu mai visează la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
duci spre "Orient", interveni Filip. Ai, ai, ai! Ca în vremurile bune, chiui Nikolai și șfichiui cu biciul prin aer. Scoțând abur gros pe nări, caii porniră brusc la trap, făcând ca trupurile obosite ale celor doi să se afunde voluptuos în capitonajul de piele moale al birjei. L-ai mai văzut pe grec? întrebă muscalul, fără să-și întoarcă fața imberbă. Niciodată, răspunse sec Filip. Gerul se înmuiase și nu mai era frig. Vălătuci mari de ceață secreții nocturne ale
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
bătrân smulgea cu grijă de pe carnea grafului câte o lipitoare sătulă, pentru a o cufunda apoi într-un mic vas de aramă, plin cu apă și alge. Un rictus imperceptibil făcea să vibreze un mușchi de sub pleoapa grafului, trădându-i voluptuoasa durere și vinovata plăcere. Un frison molipsitor de agitație lacomă străbătu plantele din jur, ale căror glande tainice secretară lichide catifelate și aburi străvezii cu miasme grele, de beci plin cu prune putrede. Simțind primejdia, Bătrânul încercă să rezite, ținându
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
duci spre "Orient", interveni Filip. Ai, ai, ai! Ca în vremurile bune, chiui Nikolai și șfichiui cu biciul prin aer. Scoțând abur gros pe nări, caii porniră brusc la trap, făcând ca trupurile obosite ale celor doi să se afunde voluptuos în capitonajul de piele moale al birjei. L-ai mai văzut pe grec? întrebă muscalul, fără să-și întoarcă fața imberbă. Niciodată, răspunse sec Filip. Gerul se înmuiase și nu mai era frig. Vălătuci mari de ceață secreții nocturne ale
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
bătrân smulgea cu grijă de pe carnea grafului câte o lipitoare sătulă, pentru a o cufunda apoi într-un mic vas de aramă, plin cu apă și alge. Un rictus imperceptibil făcea să vibreze un mușchi de sub pleoapa grafului, trădându-i voluptuoasa durere și vinovata plăcere. Un frison molipsitor de agitație lacomă străbătu plantele din jur, ale căror glande tainice secretară lichide catifelate și aburi străvezii cu miasme grele, de beci plin cu prune putrede. Simțind primejdia, Bătrânul încercă să rezite, ținându
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
totul altceva). 16. În strigătul de iubire, bărbatul cere femeii ajutor împotriva morții. De aceea "amorul e tare ca moartea". De aceea nemilosul lui egoism în doi. De aceea senzația fără nici o analogie a realizării lui. De aceea posibilitatea imaginilor voluptuoase de a ținea piept în conștiință imaginii înfiorătoare a morții. De aceea absolvirea minciunii, coruperii servitorilor efracției, crimei, când au ca scop posesiunea femeii iubite - conștiința umană recunoscând astfel că drepturile vieții primează pe ale moralei și ale societății. De
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cu totul altceva). În strigătul de iubire, bărbatul cere femeii ajutor împotriva morții. De aceea "amorul e tare ca moartea". De aceea nemilosul lui egoism în doi. De aceea senzația fără nici o analogie a realizării lui. De aceea posibilitatea imaginilor voluptuoase de a ținea piept în conștiință imaginii înfiorătoare a morții. De aceea absolvirea minciunii, coruperii servitorilor, efracției, crimei, când au de scop posesiunea femeii iubite - conștiința umană recu-noscînd astfel că drepturile vieții primează pe ale moralei și ale societății. De
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Este o repetată, fără accente dramatice, încercare de a urca în vârful pomului iubirii, dar anticiparea decepției, teama de femeie și de sine însuși îl dezarmează. Pentru ca încercarea să reia de nenumărate ori, mereu însă inventând alte amănunte ale perceperii voluptuoase a iubirii, ale complexului erotic. Îndrăgostitul nu suportă, la un moment dat, ideea dragostei împărțite cu alții. Într-un pasaj amintește de tortura geloziei, deși știe ca "nu urmăresc nimic, că nu trebuie să urmăresc. Că nu se poate..." (p.
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Să zicem că tu ai fi gata să pleci la lucru, cum ești și acum, iar eu aș face o baie cu spumă. Nu avem cadă. — Nu contează. Mi-aș întinde degetele de la picioare și mi-aș săpuni pulpele foarte voluptuos, și tu te-ai apleca pe marginea căzii să mă săruți de rămas-bun... —...Oh, m-am prins! M-ai trage de cravată... —...Exact! În cadă... —...Oau. Marfă... —Deloc. Ai face ca toți dracii. Ai striga „Pentru Dumnezeu, ăsta e costumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
o bluză cu decolteu larg, lăsându-i sânii aproape dezveliți, încât nu-mi dezlipeam ochii de pe silueta ei fremătătoare. Știu că Eftimiu mi-a vorbit ceva tot despre Moarte, era plictisit, poate chiar bolnav. Rostea rar cuvintele, parcă le mlădia voluptuos, cu r-uri parșive, insinuante, cu vocale răsunătoare, perverse și ele. Era ceva fascinant, oriental, în toată atmosfera salonului aceluia, dar eram atât de pierdut, încât nu reușesc să dau contur precis desenului de atunci. Știu că i-am povestit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
-i spun că nu mai făcea parte din text. Nu știam încă aceasta. O știu acum, împăcat în coborâre. 20tc "20" Zi posomorâtă. Stă să plouă. Am vrut să nu mă duc la Bibliotecă. Mi-era somn. Aș fi dormit voluptuos, adânc, așa cum știu să dorm când uit de toate și nu-mi mai pasă de nimic. Foarte rar mă mai prinde astfel de dor al somnului. Pornire irezistibilă spre a adormi, fără gând, fără vise, uitând că sunt în lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
disperarea mea. Aici, la masa din Bibliotecă, răzbate o lumină gălbuie. O dimineață de aur mătăsos, voaluri de lumină răzată, îmbrățișând un ceva tainic aflat în aer, în preajmă. Parcă văd cum aerul se împreună cu lumina, răsfățul unor molatece și voluptuoase răstopiri, răzvârliri și rostogoliri. Au trupuri aerul, lumina, se joacă printre noi și, simt aceasta acum, ne duc în zbenguiala lor și pe noi departe, tot mai afund în repegușul vremii. Deși sufletul meu e sumbru (coborât, cum m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
râse. Jocul Începea să aibă haz... Stomatologul Paul Își țuguie buzele, articulând forma unui sărut În Întuneric. Meduza albă de deasupra Îi răspunse cu un chicotit plin de promisiuni. Acum mânecile se ondulau deasupra sa, executând un dans bizar și voluptuos. Prinsă de fire nevăzute, cămașa de noapte se apropia și se Îndepărta de pat, făcând volute din ce În ce mai grațioase. „Te pomenești”, Își zise Noimann, „că și ființele ce În loc de corp posedă aer sau mai știu eu ce sunt bântuite de dorința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
fuzionaseră și conversația părea a se apropia de sfârșit. Mini auzi că e vorba de o stradă care apucă pe colo și nu pe dincolo și fu înduioșată de reamintirea Cetății vii, ca și cum cu vorbele lor atingeau arteriola unui trup voluptuos și scump. Pentru a nu face pe Rim curios asupra lui Mika-Le, deoarece Lina nu vroia să se cunoască episodul, îi spuse cu indiferență: - Fata mai mică a Hallipilor nu seamănă deloc cu mamă-sa - Lenora e incomparabilă! săvârși Rim
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Adică o personalitate. Iată în ce fel dorințele mele ascunse se conjugau cu cele mai explicite ale mamei. Față de truda pavagiului, aceste năzuințe rămîneau un simulacru ce nu-mi colora viața. N-aveam vigoare, deși gogeala asta era atât de voluptuoasă încît parcă mi venea să rup cu dinții din propria mea carne. Curios cît de mult suferim pentru chinurile mici dacă sînt ale noastre și cît de puțin pentru cele mai mari ale altora. Cînd te tai la un deget
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
nevastă și se așezase În casa ei. Deși trecuse de șaizeci de ani, Dordonea Îi făcuse nevestei trei copii și, În ciuda clevetelilor de pe ulițe, Își lăsase femeia gravidă pentru a patra oară. Se apropia sorocul nașterii și proaspătul pensionar Încerca voluptuoase emoții, căci ar fi vrut să aibă, pe lângă primii trei băieți, și o fată. Dordonea Întinerise, parcă și pielea feței Își pierduse zbârciturile, iar clevetitorii șopocăiau că se hrănea cu larve de trântori și cu lăptișor de matcă - lucru greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
simțeam redus la neputința copilăriei și trebuia, pentru a ieși în lume, să pândesc când nimeni nu-și făcea de lucru la spălător, aici iar să zăbovesc câteva minute, aruncându-mi pumni de apă rece pe fața țepoasă (incredibil de voluptuoși pentru cât de mici sunt din construcție pumnii lui T.), întinzându-mi cu palmele ude cearcănele... Asta era deja pregătirea pentru sfârșitul programului, după o vineri când am realizat că aveam nevoie de un concediu. Nu ți-o spun ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
vreo șase ani. Copilul țâșnește după un câine pe peluza stropită chiar atunci, femeia după el, lepădându-și în drum sacoșele. Îl ajunge din două salturi, sprijinindu-se de parapetul cheiului își scoate pantoful dintr-un picior și, încolăcindu-și voluptuos piciorul în ciorap de mătase pe gamba celui încălțat, îl croiește o dată scurt cu cuiul tocului peste coapse pe micul fugar, pe urmă se încalță repede, cu aerul cuiva căruia nu-i face plăcere să fie observat într-o ipostază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
când am ieșit, în sfârșit, afară, am dat peste o poienitza la marginea unei ape, Bucureshtioara. Da, uite că mi-am amintit și numele orașului: Bucureshti. Pe limba lor, un fel de enjoy. Eram înconjurată numai de sălcii cu mantile voluptuoase de zăpadă... Și, printre ele, doar o licărire fantomală, o cărare a nebuniei, o lunecare desfătătoare... Am pornit pe acea cărare... Și lautarul Licu încet, pe urmele mele... Scotea doar un fior nesfârșit din toate corzile acelui instrument păgân, sălbatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
fagi și frasini. Copaci foarte înalți și foarte bătrâni, cu trunchiuri noduroase, năpădite de liane de viță sălbatică sau de iederă, cu rădăcini puternice ascunse sub miile de lăstari, arbuști și fel de fel de tufișuri, deasupra cărora se ridicau voluptuoasele cupole ale coroanelor verzi. Trecând prin sita frunzelor, lumina soarelui se fragmenta în segmente de raze care se căutau apoi într-o mișcare nesigură, într-un joc nesfârșit al iluziei, al văzutului și nevăzutului. Pădurea trăia într-un timp al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
sufletul și stomacul, și lumea asta mișunând încolo și-ncoace prin aburul pârguit al dimineții de iunie. Privirea îi zăbovi într-un târziu pe un dog german uriaș, negru, deh, privirea se minuna și se bucura și lăcrima de admirație voluptuoasă, superb animal... Odată cu belșugul, au apărut prin oraș câini de toate rasele, care mai de care mai ciudați și mai impresionanți. Uite ăsta, să tot aibă vreo optzeci de kile... Ditamai leopardul, cât un catâr numai bun să-l înhami
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
prezenți. Era semnat „Linda Fillman, Director“. Lou se strâmbă foarte sugestiv. Ea era pentru noi figura autorității: deși În jur de cincizeci de ani, nu-și arăta vârsta, reușind cu succes În Încercarea deloc ușoară de a combina o frumusețe voluptuoasă cu o atitudine maternă. Lou lucrase la Sala de Gimnastică și Centrul de Recreere Chalk Farm dintotdeauna și nu prea avea timp pentru ceea ce ea numea fumurile și pretențiile Lindei. Era ca o pată de culoare care Înviora fundalul alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
un dulap clasic, placat cu furnir nobil, din acaju lucios, fără intarsii sau alte decorațiuni vizibile, lăsând deoparte niște mici capiteluri, reprezentând sfincși și fenicși, precum și niște stâlpișori delicați, din abanos. Lingușitorule... Sub fereastra hemiciclică, de termopan, imitând lemnul, mângâiată voluptuos de draperii matlasate, opulente, vișină-putredă, cu franjuri aurii și opus ușilor monumentale un secretaire discret, din nuc masiv. Deasupra birouașului, era plasat singurul obiect contemporan, atât de contemporan, încât apărea anacronic, o plasmă TV de firmă, de douăzeci și șase
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
clopoței, la subțirimea gleznei stângi, bașca inele șerpuite de argint, pentru degetele mari, ale căror unghii lătărețe erau pictate identic cu cele ale restului degetelor plantare, cu un lac nediluat și mâlos, albăstrui-sângeriu, presărat din belșug cu paiete! În mâini, voluptuoasa matroană ducea o tavă argintie zincată, pe care se afla un pachet de țigări mentolate slim, nedesfăcut, pentru Șobolan. Păi, de ce-mi vii tu cu tava aia goală, fără pahare, făi, grăsuno? o șfichiuie Mariusache. Toanto! Afară...! Fugi cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
eșuate nu-i vor influența pe parlamentarii responsabili. Profetul Palada explică : „Sînt puțini și constanți. Îi știm... toate grupurile acestea de ecologiști, stîngiști, anticapitaliști, anti-mondialiști de mult sînt împotriva acestui proiect. E o mînă de oameni...”. Disprețul. Disprețul acesta explicit, voluptuos, picurat ca cianura din colțul buzelor, asta mă exasperează cel mai mult, un dispreț care, în nestăvilirea lui, provoacă adevărata polarizare în societate, măcar pentru faptul că nimănui nu-i place să fie disprețuit și se va revolta fără nici un
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]