539 matches
-
târziu, strecurându-ne printre nuntași, amânați de scurte conversații cu unii, prinși de aceștia, amestec de vorbe, ne regruparăm fără o înțelegere, pe patul îngust, înfoiat cu trei perne mari, ornamentale. Deasupra lor, pe perete, crucifixul. Începuse între noi o vorbărie despre câte de rău, fusese sau avea să fie, credeam ambii, el stăruind rugămintea, ca un laitmotiv, de a mai reveni în comună, măcar câteva zile pe an, să nu-i dau uitării. După ce ne ridicarăm și ne amestecarăm din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
așa cum nu se întâmpla altădată, despre unele beteșuguri ale sănătății lor înșelătoare, dar după puțin timp, ca și cum nimic important nu le preocupase până atunci, aceste neplăcute conversații erau date la o parte ca pe niște lucruri nefolositoare, își reluau apoi vorbăria, mereu aceeași, singura ce dădea sens existenței lor, mai mult chiar decât în tinerețe, bârfeau, „comentau”, acum fără teamă, erau prea bătrâne ca puterea să le mai ia în seamă, din care cauză se credeau curajoase, încântate de prezența lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
provincie, și cu care vorbise de atâtea ori. Acum, spre accentuarea vârstelor, își rostea „superior” răfuielile cu un sistem care-i „mâncase - spunea - douăzeci de ani de viață”. Retrași în camera alăturată, în timp ce femeile rămaseră să-și continue dulcea lor vorbărie, el, picior peste picior, rosti simplu: - Nu mai mi-e frică, domnule judecător. De aceea râdeam. Ce-o să-mi mai facă la vârsta asta? Au distrus tot, și n-au pus nimic în loc, nici măcar speranța, o brumă măcar din ideile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
amintirea timpului de tinerețe petrecut la începutul profesiunii mele în acele locuri erau acolo. Fiica Anei și cu soția lui Lung serveau, aveau grijă de toate câte mărunte ale acelei seri. Lung se simțea stânjenit, timid în lumina odăilor, în vorbăria și râsetele noastre, - și eu împotriva etichetei de musafir, ignorând cuviincios pe gazde, ciocnii cu el mai întâi, anume pentru a-i stinge complexele, însă el se intimidă și mai mult, nu știa că seara aceea era și a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Pot să vă fac niște aloo bhaji, spuse, dacă nu vă ajung parathas. — Fazani, păuni, rodii, spuse Kulfi. Din nou, nimeni nu auzi, iar domnul Chawla se adresă mamei sale: — Noi purtăm o discuție importantă și tu ne întrerupi cu vorbăria ta despre cutii pentru prânz. Vreți aloo bhaji, vreți ridichi... noi povestim aici despre perspectivele de carieră ale lui Sampath. Păi și eu despre ce vorbesc? protestă ea. Și eu vorbesc despre perspectivele de carieră ale lui Sampath. Dacă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
timp, clătinându-se și sărind în jeep-ul guvernamental, perceptorul districtual încerca din răsputeri să citească misivele care-i fuseseră aduse. Nu înțelegea deloc ce se petrecea... și cum putea secretarul lui să vorbească! Nu putea să gândească deloc din pricina vorbăriei omului ăluia. Cu doar câtva zile în urmă era într-o vacanță de vis cu familia la Mussoorie, iar acum iată-l implicat în cea mai încurcată tragedie guvernamentală pe care și-ar fi putut-o imagina. — Maimuțele astea sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
soția păcătosului Lorne Guyland, rivala activei Butch Beausoleil, mama lacomului, hoțului, drogatului Cristopher Meadowbrook sau Spunk Davis sau Nub Forkner - sau a oricui s-ar mai fi ivit dracului până în final. Deși pasiv, rolul era principal și fără prea multă vorbărie. Era trist Eu voiam pe cineva mai realist... Vezi, impulsul din spatele conceptului meu, al planului meu, era personal și era legat de viața mea. Autobiografic. Da, avea o legătură directă cu bătrâna mea viață. Am sunat la Cicero, acolo unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
desigur, cea rostogolită a banilor, care poate fi reprezentată grafic prin tasta din partea de sus a unei mașini de scris £%l/4 a = &! - sume, scăderi, spaime înmulțite și lăcomii. A doua e vocea pornografiei. Asta sună de multe ori ca vorbăria unui DJ nebun: Felu-n care mișcă ea, e o știre ce nu-i rea, și eu nu-mi iau valea, până nu îi simt udeala - suge și desfă-ți picioarele, curvă, dea, zbuciumă-te pentru mine, baby... Și așa mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Mi-a fost dat să văd aceeași expresie vagă de implorare a ochilor și gurii pe fața unui mic curist zdrențăros de pe Sunset Boulevard, beat, șucărit, șontâcăind în căutare de ceva pileală. După băuturi și prezentări și câteva minute de vorbărie zgomotoasă, de parcă noi trei am fi fost zei sau maimuțe sau astronauți, Fielding a comis fapta cea rea. A plecat la o cină ușoară cu Butch și Caduta, la Cicero. Mai târziu se jură că mă avertizase asupra acestei probleme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
e albastru. Acolo, printre colinele natale ale Cadutei, primăvara e anotimpul învierii, din pământ prinde vigoare viața nouă, mugurii irump și seva urcă în copacii tineri. „Acum îi voi lăsa singuri pe bărbați, să le tihnească vinul și cafeaua, fără vorbăria unei femei“, a spus Caduta și a dispărut. Timp de patruzeci și cinci de minute eu și Kasimir au băut vârtos, într-o tăcere deplină, până când s-a întors Caduta cu trei albume groase, dedicate în întregime finilor ei. Finii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
lui Martin ciomăgeala vieții lui, una cu adevărat strașnică, cu toată setea, orbește, fără să-mi pese de nimic. Îmi dau seama că el își dă seama de chestia asta câteodată, de lipiciul ăsta dintre noi. Îl sperii, cu toată vorbăria lui. Da, e deștept, și mi-ar plăcea să mă pot exprima ca el, dar mi-am dat seama că e un amărât chiar din prima clipă. Am rămas în aceeași poziție relaxată, lăsându-mi inima să-și vadă netulburată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Noaptea e problema. A mai durat șapte ore, timp în care am folosit multe scalpele și clești și galoane de apă fiartă, în cele din urmă să reușim să moșim adevărul. Lumina a răzbătut la suprafață. Am avut parte de vorbărie urâtă și mincinoasă pe săturate. Au fost și pedepse. Nu am lovit-o. Când dai într-o fată, ieși pe o ușă și dintr-o dată totul devine excelent în următoarea cameră, un loc minunat, unde totul e superb, ba chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
sunt mai civilizate. Gagicile sunt sexul slab. Îți pot da dureri de cap acasă, dar nu-ți fac zile fripte pe stradă. Bărbații sunt adesea mânați de femei să descopere dimensiunea feminină a personalității lor. Întotdeauna am crezut că e vorbărie fără rost, dar acum nu mai sunt așa de sigur. Poate că asta mi se întâmplă - încep să mă transform în gagică. Asta ar putea să explice multe lucruri. În trecut am încercat să mă feminizez. Ani de zile am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cât poți tu un timp și să lași naibii povestea cu mariajul? Era gata să-mi ardă una, dar și eu eram pregătit să-l întâmpin cu privirea mea de om mare. Nu mai puteam să înghit povestea asta, toată vorbăria asta în tonuri dulcege, așa că am fost fericit să văd cum renaște veche opoziție din el. Nu înțelegi, îmi spuse el. Ea mă învață cum să trăiesc. Nici o îndoială asupra acestui lucru. Spunk arăta groaznic. După mutra pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
curajos și cu o moralitate de netăgăduit. Construcțiile de drumuri, conducte, linii de Înaltă tensiune, poduri sau hidrocentrale erau domenii prin care el Însuși trecuse și făcuse pe acolo un mare număr de minuni. Nici nu putea fi numită lăudăroșenia vorbăria lui continuă, era mai degrabă o performanță; la un concurs de ocupat atenția directorilor cu fleacuri ar fi ieșit primul. Acum Însă făcea o pauză inexplicabil de lungă, iar trenul Întârzia să se pună În mișcare. Subalternul ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
la fel ca și camera de zi a lui Ellis Loew: grafice, hărți și mărturii coroborate, oda lui Mal pentru Danny Upshaw, ce dovedea un singur lucru: că tipii ăștia, comuniștii, vorbeau foarte mult. Iar când marele juriu va auzi vorbăria lor, probabil că nu vor avea suficient cap ca să judece și mai departe: că ordinarii ăștia aiuriți și jalnici vorbeau fiindcă n-aveau destulă vlagă ca să facă într-adevăr ceva. Buzz lovi încă o dată cu piciorul piatra de mormânt. Se gândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
o distanță considerabilă! ― Auzi, dumneata?! se scandalizau băieții, nici măcar "tinere", ca Drăgănescu, parc-am fi băieți de prăvălie! Îndată ce a luat în primire direcția, Jujucă ne-a convocat, pe profesori și pe elevi, în sala de Gimnastică, și, după multă vorbărie, ne-a spus următoarele: ― Domnilor profesori și băiețași, onoratul Minister a știut de ce mi-a încredințat mie direcția acestui liceu: pentru că, fiindcă... deoarece... întrucît... așadar... prin urmare... Și Jujucă s-a dovedit în scurtă vreme a fi un om cu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
decît la pieirea celor ce le ascultă. 15. Caută să te înfățișezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucrător care n-are de ce să-i fie rușine, și care împarte drept Cuvîntul adevărului. 16. Ferește-te de vorbăriile goale și lumești, căci cei ce le țin, vor înainta tot mai mult în necinstirea lui Dumnezeu. 17. Și cuvîntul lor va roade ca gangrena. Din numărul acestora sunt Imeneu și Filet, 18. care s-au abătut de la adevăr. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85052_a_85839]
-
mult la Ploiești și proporțiile lui uriașe, sculptura complicată, dar proastă, arătau stângăcia meșterului cât și dorința de lux a comenzei. Bufetul Hallipa era un parvenit. Așa fel reflectase Mini. Apoi oftase: De ce nu rămăsese Hallipa la Mizil! Își amintise vorbăriile neisprăvite ale Linei despre timpul petrecut de verișoară la Mizil, demult. Acele povestiri, prin repețirea lor banală, scoteau pe Mini din răbdări, dar îi populau mintea cu fizionomia acelui târgușor, pe caro spera să nu-1 vadă aievea niciodată. Cât mai
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
orele desfășurate asupra orașului. Pe când Mini locuia câmpiile largi, sufletul ei trebuia să taie drumurile care aveau să o aducă aci, la Ierusalim. Atunci își dura existența numai în spațiu și acuma în timp. Rămase tăcută. Nory întrerupse și ea vorbăria ei neisprăvită. Acum trecătorii erau numeroși și căutau a se strecura printre ei, pe canalul central al Cetăței, acel parcurs de confluență între Palat și bulevard. Se opriră un moment la colțul Eliseului pentru a-și pregăti traversarea. Teatrul Național
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
de lux, în care oamenii puneau tot ce aveau în ei urban, ca instinct, inteligentă și putere de muncă. Tot ce aveau în ei viu, și bun și rău. Nory ceru un schwartz, pe care Mini îl refuză, apoi reîncepu vorbăria <A isteață. Privind prin geamurile largi, aburite de ploaie, lumea care se perind-i, Mini nu o putea vedea deslușit și atunci răsfrângea în afară chipurile vederei interioare. Identifica grupurile, perechile de trecători, cu ființele pe care le privea în
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cu alte șantaje: Drăgănescu s-a trezit cu Adolful în chip de advocat ca să-1 previe că, legal, Mika-Le e fiică legitimă și deci are drepturi. . . - Advocați destui! Ai văzut ce i-am făcut lui Greg!. Mini rămase amețită de vorbăria stacată, zgomotoasă, încîlcită a lui Nory. Atâta era precis, că Lenora dezvăluise "taina Castelului" - nu într-un acces de mânie, ci în plină conștiință. Spontan, e drept, dar cu o logică calculată parcă. Pentru asta avusese, fără îndoială, un motiv
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
la care s-au alăturat și musulmanii. Strigătele de Mahatma Gandhi ki-jai. Dansuri de stradă și ritmuri de tobă. Inamici religioși bând din aceeași cupă. Sahibi au început să-și numere puștile, spunându-și că nu mai e vreme pentru vorbărie goală. Nici ei nu mai erau așa de mulți. Trupele lor fuseseră decimate de gripă. Atât de puține fețe albe într-o mare de chipuri tuciurii! Prin tot Punjabul, cluburile înțesate de fum de țigară s-au umplut de discuții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
care însuși Le Corbusier o menționa într-un tratat. Mirosind a șoareci, încăperea în care se țineau ședințele era plină de soldați, muncitori, elevi și studenți cu plete unsuroase ca țiparii. Se purtau discuții despre mesajul operei de artă. Pe măsură ce vorbăria se încingea, putoarea de șoarec se îmbina cu cea de tutun. Între alte personaje, la prezidiu tronau, pline de importanță, două figuri: una gesticula larg, ascultîndu-și vocea; șușotind mieros, cealaltă se pleca cînd la o ureche cînd la alta; ori
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
apropie mai tare. Cochetă și totodată sinceră, purtarea fetei mă tulbura. Patriciei îi plăcea să flecărească. Cu o frivolitate care începuse a fi încîntătoare, îmi povesti tot felul de fleacuri care mă sustrăgeau de la atracția trupurilor noastre alăturate. Sub paravanul vorbăriei, fata primea cu inocență mîngîierile mele furișe, pe cele mai îndrăznețe neutralizîndu-le. Cînd simțea că mă aprind, Patricia dispărea. Nu știu de ce aveam senzația că din odaia de alături ne pîndește maică-sa. Nu îndrăzneam s-o urmez acolo. Rămas
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]