11,806 matches
-
spunerea cărora (repede și fără greșeală) se ia la întrecere tineretul, pe la șezători"; nu apare însă în DEX. Acesta din urmă (citez ediția din 1996) include, cu o explicație mai vagă și chiar incompletă, doar cealaltă sintagma, frîntura de limbă: "vorbire încîlcita, p. ext. frază încîlcita, alcătuită din cuvinte greu de rostit". Și aceasta circulă în folcloristica noastră, de pildă în seria de Materialuri folcloristice apărute la începutul secolului, îngrijite de Grigore G. Tocilescu și Christea N. Tapu (v. ediția lui
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
de lectură, între aristocrații reuniți să citească împreună operele unui contemporan literat socotit de valoare. Aceasta e o metodă mai puțin obișnuită, dar poate și mai profitabilă, de a descoperi o lume trecută: cum comunicau oamenii ei, ce trecea drept vorbire aleasă, ori discurs adecvat în înaltă societate, cum își alegeau cuvintele în așa fel încît să placă dar și să convingă, să impresioneze și să obțină ce voiau? Altfel spus, reconstituirea trecutului prin intermediul limbajului sau, al normelor lui de exprimare
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
trecut. Reflectînd la aceste vîrtuți retorice, spaniolul încearcă totodată să descopere anumite tipare teoretice, mecanisme de construire a discursului persuasiv ce ar putea fi preluate de cineva dornic să devină, la rîndu-i, un maestru al ascuțimii și ingeniozității. Gîndire și vorbire sau școlile de modă veche Interesant este că pentru Gracian vorbirea reprezintă în întregime o facultate rațională, nu un dar, o formă de inspirație divină ori înnăscuta, cum o credeau alți filozofi înainte dar și după vremea lui. Intelectul stă
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
anumite tipare teoretice, mecanisme de construire a discursului persuasiv ce ar putea fi preluate de cineva dornic să devină, la rîndu-i, un maestru al ascuțimii și ingeniozității. Gîndire și vorbire sau școlile de modă veche Interesant este că pentru Gracian vorbirea reprezintă în întregime o facultate rațională, nu un dar, o formă de inspirație divină ori înnăscuta, cum o credeau alți filozofi înainte dar și după vremea lui. Intelectul stă la originea fiecărei propoziții bine întocmite, el garantează reușită oricărei rostiri
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
înainte dar și după vremea lui. Intelectul stă la originea fiecărei propoziții bine întocmite, el garantează reușită oricărei rostiri, fie ea discurs adresat de politician mulțimii, ori sublima metaforă poetica. Reciprocă e și ea adevărată: nu numai că rațiunea generează vorbire eficientă și inteligența, dar comunicarea abila și aleasă este semnul de manifestare a unei minți strălucite. Cele două - vorbire și inteligența - nu pot exista una fără cealaltă. Iată cum încă din secolul al XVII-lea Baltasar Gracian descoperea un principiu
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
fie ea discurs adresat de politician mulțimii, ori sublima metaforă poetica. Reciprocă e și ea adevărată: nu numai că rațiunea generează vorbire eficientă și inteligența, dar comunicarea abila și aleasă este semnul de manifestare a unei minți strălucite. Cele două - vorbire și inteligența - nu pot exista una fără cealaltă. Iată cum încă din secolul al XVII-lea Baltasar Gracian descoperea un principiu pe care lingviștii moderni l-au stabilit că teorema fundamentală abia mult mai tîrziu, catre începuturile secolului nostru. Respectul
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
pot exista una fără cealaltă. Iată cum încă din secolul al XVII-lea Baltasar Gracian descoperea un principiu pe care lingviștii moderni l-au stabilit că teorema fundamentală abia mult mai tîrziu, catre începuturile secolului nostru. Respectul lui Gracian pentru vorbire ține de o atitudine mai generală existența în secolul al XVII-lea, nu reprezintă doar poziția lui individuală. La vremea respectivă retorica, arta persuasiunii cum o numise Aristotel, era una dintre disciplinele cele mai importante în curriculum-ul universitar. Studenții
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
fundamental al spiritului, însă în realitate odată cu decăderea retoricii a intrat în umbră și știința gîndirii. Gracian era conștient, si cu el întreaga intelectualitate a secolului al XVII-lea, că nu gîndim logic dacă nu o putem și demonstra în vorbirea noastră. De la hidalgo la businessman Care sînt însă normele vorbirii coerențe, logice și elegante, așa cum le înțelegea Baltasar Gracian? Nu cred că mai e nevoie să previn cititorii că vorbirea unui hidalgo nu seamănă cu a noastră. Dacă noi ne
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
intrat în umbră și știința gîndirii. Gracian era conștient, si cu el întreaga intelectualitate a secolului al XVII-lea, că nu gîndim logic dacă nu o putem și demonstra în vorbirea noastră. De la hidalgo la businessman Care sînt însă normele vorbirii coerențe, logice și elegante, așa cum le înțelegea Baltasar Gracian? Nu cred că mai e nevoie să previn cititorii că vorbirea unui hidalgo nu seamănă cu a noastră. Dacă noi ne orientăm, de cele mai multe ori, în comunicarea publică, după principiul simplității
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
nu gîndim logic dacă nu o putem și demonstra în vorbirea noastră. De la hidalgo la businessman Care sînt însă normele vorbirii coerențe, logice și elegante, așa cum le înțelegea Baltasar Gracian? Nu cred că mai e nevoie să previn cititorii că vorbirea unui hidalgo nu seamănă cu a noastră. Dacă noi ne orientăm, de cele mai multe ori, în comunicarea publică, după principiul simplității, directitudinii, al maximei eficiente și economii, nobilii lui Gracian sînt niște vicioși ai ocolișurilor, ai volutelor verbale, ai artificiului și
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
descrisă prin intermediul cuvintelor ei de către autor este una a nobleței, luxului, si astfel a îndelungatelor răgazuri, în care bărbații își omoară plictiseală construind discursuri ornate așa cum femeile construiesc broderii sofisticate. Oamenii acestei lumi vorbesc în calambururi și jocuri de cuvinte, vorbirea lor le reflectă firea de enigmatici, echivoci, dubitativi, contemplativi. A evita formularea directă este un semn de distincție pentru Gracian, căci numai un ins simplu, rudimentar, isi comunica fără ocoliș gîndurile. Vorbirea presupune, în concepția lui, un adevărat ceremonial, și
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
lumi vorbesc în calambururi și jocuri de cuvinte, vorbirea lor le reflectă firea de enigmatici, echivoci, dubitativi, contemplativi. A evita formularea directă este un semn de distincție pentru Gracian, căci numai un ins simplu, rudimentar, isi comunica fără ocoliș gîndurile. Vorbirea presupune, în concepția lui, un adevărat ceremonial, și implicit o inițiere. Există chiar o pudoare a cuvintelor, care se învăluie în strategii retorice așa cum curtenii se învesmîntau în straie somptuoase. Evident, Baltasar Gracian scria în plin baroc, cînd a fi
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
alt mod de exprimare, că regulile unei conversații între doamne ar fi trebuit să fie altele. Mai rău, dacă se poate spune așa: pentru contemporanii lui Baltasar Gracian femeia nu are voce, ea nu se poate face auzită. Faptul că vorbirea e masculină, pentru Gracian, poate părea straniu (deși și astăzi în discuțiile publice, în întrunirile largi, se aud mai cu seamă voci de barbati), pentru că doamnele sînt socotite îndeosebi flecare, amatoare de palavrageli interminabile, sensibile la o vorbă frumoasă sau
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
Femeile erau arbitri indirecți ai elegantei exprimării în secolul al XVII-lea, pentru că multe dintre saloanele de conversație erau patronate de o doamnă din înaltă societate, chiar dacă nu lor le este recunoscut privilegiul de a fi stabilit normele exprimării. Elegantă vorbirii presupune, pentru Gracian, adîncă erudiție. Oratorul lui nu e niciodată direct și simplu în exprimare pentru că trebuie să parcurgă întotdeauna un tur de forță prin citatele din opere celebre ale anticilor, prin pildele filozofilor și ale altor învățați de demult
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
individului rămînîndu-i prea puțin spațiu de manevră personală. Astfel văzute, normele stabilite de Baltasar Gracian sînt foarte constrîngătoare, în măsura în care reduc sever libertatea și inventivitatea individuală. Pentru un ins modern (se-ntelege, omul obișnuit, nu cărturarul adîncit în studii de bibliotecă) vorbirea baroca e greu de urmărit, complicată pînă la confuzie sau ininteligibil, imposibil de folosit în contextul comunicării actuale, guvernată după legile pragmaticului. Că tratat de exprimare, Ascuțimea și arta ingeniozității e profund inactual. Că artefact de demult, ca amintire a
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
Spre a răspunde și celei mai simple întrebări, Adam Puslojic face în prealabil lungi ocoluri sentimentale, unde epitetele radical-calificative se aglomerează din dorința de a convinge că "Nichita" a fost un poet "divin, "dumnezeiesc", "absolut" etc., pentru că în final, din vorbirea lui cu alura saturat-metafizică, să se decupeze pregnant nu doar chipul lui Nichita Stănescu, ci și un profil de poet reprezentativ pentru generația ^60. Și, în mare, o întreagă paradigmă literară. Întrucît tinerii care (re)descopereau viață după deșertul proletcultist
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
figurile lui Orfeu și a lui Christ deopotrivă. (Deși parcă nici Sisif nu lipsește...) Acest tipar de credințe se regăsește și în imaginea lui Nichita Stănescu (care era "terorizat de sarcină destinului de poet"), dar, măi palpabil, si in volutele vorbirii și gîndirii lui Adam Puslojic. Pentru Adam Puslojic orice referință livresca face să rezoneze o întreagă claviatură de afecte și antrenează confesiuni ce, daca nu ar avea și grație, ar fi în mod obișnuit impudice și sufocante pentru cititor. Toate
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
nou (a fost descris de Iorgu Iordan, ca și în numeroase gramatici românești - Sandfeld și Olsen, Mioara Avram etc..). Extinderea cunoaște grade diferite de acceptabilitate: admisă la femininele cu terminație atipică (lui Mimi), trece drept excesiv de neîngrijită, drept marcă a vorbirii inculte, la nume de rudenie (lui mătușa). E normală utilizarea articolului pentru genitivul substantivelor neîncadrabile în modelele de flexiune, în primul rînd pentru numele lunilor - "începutul lui iunie" -, ca și pentru diferite neologisme insuficient adaptate, pentru compuse sau sintagme. O
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
fiului mai mare și mai aventuros, Șmarie, care îi așteaptă pe Pămîntul Făgăduinței. Emigrarea reprezintă, pentru Singeri, o ultimă încercare de a remedia un rău pe care nu-l înțeleg, un ultim efort de împlinire identitară. Cu numele schimbate și vorbirea colorată de cîteva cuvinte englezești, ei speră de fapt într-un miracol, cel al unei liniștiri și senine asumări de sine, așa cum în Rusia speraseră în miracolul vindecării lui Menuhim. Cînd Mendel, în ziua în care îl mustrase, începe să
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
mulți termeni metaforici au fost traduși, calchiați: fereastră, virus - sau, în domeniul Internetului, a naviga, a vizita etc. O a doua fază, poate și mai interesantă, este cea în care terminologia de specialitate (re)intră, prin extensie semantică, adesea prin intermediul vorbirii familiare, în limbajul curent. Verbul a accesa, de exemplu, englezism tipic limbajului informatic - "Internetul este accesat de 40 milioane de oameni" ("România liberă" = RL 2147, 1997, 9) - apare folosit cu sensul de "a ajunge la..." într-un context total diferit
Metaforele computerului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17264_a_18589]
-
din morți aici... Închinați-vă". Mai mult, acestei experiențe îi urmează, în cele din urmă, o "supraviețuire miraculoasă", adică recuperarea memoriei prin scris în casa moșierească a bibliotecarei din sat. Astfel, în procesul de vindecare printr-o veritabilă "cură de vorbire", o operă în permanentă facere, figura lui Aristotel se amestecă cu cea a tatălui, prezentul cu memoria, realitatea cu ficțiunea. Punctată de narațiuni și imagini asemeni unor memento mori, Grijania devine, am putea spune, o meditație barocă asupra morții: Când
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
populari erau departe de a fi cultivați (folosind un palid eufemism!) nu este de mirare apariția unor variante în scriere (doctor/doftor, sărvi/servi), anacoluturi numeroase, "stîlcirea" unor neologisme (a căpsa, bacalariat, servici - formă care, regretabil, apare și astăzi în vorbirea unora dintre intelectualii noștri...). Dar ceea ce interesează mai mult în epitafe este că prin "povestea" la prima persoană, dar transmisă printr-o "străină gură", a vieților celor trecuți dincolo se realizează o succintă cronică a lumii românești dintr-un sat
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
într-o tranziție mereu reluată către civilizație. Nu limba eminesciană este limba vorbită de români, ci limba lui Caragiale. Dar cum să recunoaștem asta? O oarecare doză de emfază romantică ne flatează orgoliul național, anacoluturile, agramatismele și etimologiile populare din vorbirea eroilor lui Caragiale ni-l jignesc. În sfîrșit, Eminescu face figură de om serios, mizînd pe valori absolute, sarcastic la nevoie, dar fără umor, pamfletar teribil și reconfortant pentru toți cei care-i împărtășesc ideile. Omul a fost consecvent în
Eminescu și Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17365_a_18690]
-
indecis al vîrstelor zăvorite "în luminoasă enigmă". Ideea de moarte apare atenuata de ideea anamorfozelor pe care le cunoaște făptura noastră în zarea conștiinței de sine fantaste: "vorbeai cu mirosul tău de floare din băli/ neortodoxa intraductibila aurorală/ iar aceasta vorbire a ta zbura/ labirintic se întindea/ prin văzduh/ pînă la duh/ și la stea/ le transfigura!//o și aveai ochiul mare și rotund/ un ochi lung prealung/ care ținea/ din anul 9 pînă în anul 999./ în acest ochi schiam
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
a atîtor activități nu îndeajuns de bine întemeiate, educate sau conduse, de unde și exprimările incorecte, plus acțiunea periferiei prezenta în orice comportament, contactul cu monahii, pe lîngă înțelepciunea lor naturală, îmi prilejuiește momente de încîntare lingvistică ,- să-i spunem, - o vorbire a limbii române cum rar se mai aude pe teritoriul nostru cutreerat de atîtea barbarisme pe care nu am avea timp să le numim. Doamne ferește, să se creadă că am fi niște puriști și că nu am înțelege întrepătrunderile fatale
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]