1,090 matches
-
al mai multor persoane, cercetare științifică. Toți ne naștem uzi, goi și flămânzi. și acesta e doar începutul. Copilăria grea nu se termină niciodată. Un prieten adevărat nu poate fi cumpărat, dar poate fi vândut. Cumpără deodată trei sticle de votcă și n-o să te trimită nimeni după a doua. Dacă n-ar pune întrebări, copiii n-ar afla niciodată cât de puțin știu părinții. O țigară scurtează viața cu o oră, o sticlă de votcă o scurtează cu trei, iar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Cumpără deodată trei sticle de votcă și n-o să te trimită nimeni după a doua. Dacă n-ar pune întrebări, copiii n-ar afla niciodată cât de puțin știu părinții. O țigară scurtează viața cu o oră, o sticlă de votcă o scurtează cu trei, iar o zi de muncă o scurtează cu opt Viața se compune din zilele pe care le ții minte, nu din zilele care au trecut. De orice fel ți-ar fi sănătatea, ea îți ajunge până la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
i se servește o omletă, Marin Preda coboară în jurul orei 1.00 dimineața în sala de mese, acolo unde mai mulți prieteni sărbătoresc ziua de naștere a scriitoarei Sonia Larian. Din declarații reiese că Preda consumă 100-150 de grame de votcă și că, pe la ora 2.00, este dus în camera sa de Virgil Mazilescu și de portarul de la Mogoșoaia, Tudor Panțîru. Este lăsat pe pat, îmbrăcat în palton. În jurul prânzului, Marin Preda este găsit mort, în patul său, de scriitorul
Marin Preda - 34 de ani de la moartea suspectă a scriitorului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30662_a_31987]
-
Paris, romancierul Frédéric Beigbeder organizează anual pentru colegii săi întru literatură și băutură o agapă cu 400 de invitați, stropită cu 1000 de litri de băuturi diverse. Jurnaliștii francezi amatori de astfel de curiozități bahico-literare, care știu că Tolstoi bea votcă în cantități pe măsura geniului său sau că Racine, Malcolm Lowry și Faulkner (burbon) erau alcoolici, se întreabă de ce scriitorii din zilele noastre nu mai sunt la înălțimea, bahică și literară, a iluștrilor lor înaintași. Se prea poate să nu
Scriitorii beau și se droghează () [Corola-journal/Journalistic/4128_a_5453]
-
cu Rambo, transpirat în cămașa lui descheiată la piept, care se rătăcește în jungla tropicală și nu-și salvează pielea decât in extremis grație mușchilor penibil umflați în sala de fitness. Bond n-avea nevoie decât de un cocktail cu votcă spre a face durerea suportabilă. Acest Casino Royal este cel din urmă cocktail din secvența occidentală imperială care începe în Renaștere și se împotmolește în anii 1980. Întreg decorul bondian, de la hotelurile Hilton la plajele nepopulate din lumea a treia
Ce simbolizează James Bond () [Corola-journal/Journalistic/4083_a_5408]
-
ticălos, recunosc cu mîna pe cea mai dulce bilă de biliard, dar te iubesc! Am primit cele două exemplare ale cărții tale, m-am bucurat de poezia ta ca de-o catifea regală, m-am îmbătat cu cea mai poloneză votcă, ți-am telefonat, nu mi-ai răspuns, apoi - ce întîmplare mocirloasă! - ți-am pierdut (în casă!) plicul cu scrisoarea. Bate-mă, omoară-mă, nu știu de unde să le scot. Mi-am răscolit toate mapele, nimic! Azi am luat ,Orizont"-ul
M-am bucurat de poezia ta ca de-o catifea regală by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Imaginative/10861_a_12186]
-
Simona Tache Nu vă lăsați păcăliți crezând că eticheta acestor șosete (imortalizată și trimisă de Chat Noir) e doar o banală traducere făcută de celebrul Google Translate, după ce consumase o vadră de votcă și fumase o sacoșă de etnobotanice. În realitate, e vorba de cu totul altceva. Chiromanția, vodoo și zootehnia au purces, în sfârșit, a se împleti cu industria textilă, într-o superbă simfonie de marketing. O singură chestie: de ce cu vițel
Puneți mâna pe șosețică, să vă luați mașină mică! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19006_a_20331]
-
ziua pe la diverși cetățeni din orașul de pe Timiș. Anul trecut, în 11 decembrie, Ioan P. a plecat să-și cumpere țigări. Pe drum, a oprit la un vecin, unde a consumat alcool. De la magazin a mai cumpărat o sticlă de votcă, pe care a băut-o împreună cu un alt cunoscut. Când a ajuns acasă, a început să se certe cu Terezia. Inculpatul devenea deseori violent atunci când era beat. La fel s-a întâmplat și atunci: a lovit-o pe concubină cu
Agenda2005-44-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/284368_a_285697]
-
Titulescu și de 15 ani e vecin de apartament cu victima A.P. În 11 august, după prânz, cei doi au plecat în oraș să repare o instalație. În timp ce munceau, au reușit să dea pe gât o jumătate de litru de votcă. După ce și-au terminat treaba, s-au despărțit și au plecat să-și rezolve alte probleme. Seara, în jurul orei 21, I.C. a ajuns acasă și s-a așezat la una din mesele de pe holul imobilului să servească cina. Anterior, la
Agenda2005-11-05-poilitie () [Corola-journal/Journalistic/283483_a_284812]
-
doar un joc, La masa verde care duce către rai sau nenoroc. Mă așez posedat de setea jocului și de acest viciu, Ruleta șansei se opreste-n loc, poate mai cere un sacrificiu! În pahare transpiră de spaimă chiar și votca rece, Oare jocul următor a cui soartă o va petrece?.. Plutesc cu un pas aproape de infern sau de rai.., Îți mai cer odată pistolul în șoaptă, și tu mi-l dai. Am șase încercări, doar un singur caracter, Una din
RULETA RUSEASCĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382409_a_383738]
-
în Turnu-Severin), îi captă întreaga atenție. - Aveți cumva un foc ? Silviu nu era un băutor. Dar, după eșecul de la editura cu pricina, intră tremurând în primul birt (care servea băuturi alcoolice numai după orele 10.00, firește !) și comandă o votcă Bujor românească. Se întoarse către femeia care îi ceru un foc - puțin cam livid la față - și, aprinzând bricheta cu gaz, spuse: - Vă rog ! Plăcerea este de partea mea. ******************************* Câteva pahare de alcool, nici el nu mai știa câte, i-
AUZI ? MUZICA ÎNGERILOR, IUBITA MEA ! ESTE MOMENTUL TRECERII NOASTRE ÎN UNIVERSUL SPIRITUAL … ( PARTEA A DOUĂSPREZECEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383388_a_384717]
-
la aceeași fereastră apare Alexandru strigând din răsputeri: -Sper că ai făcut băiat! -Da, răspunse Magdalena fericită, e băiețel. Cum o să-i punem numele? -Dinu, așa o să-l cheme și țopăind într-un picior trage o dușcă din sticla de votcă. Apoi pleacă pe aleea plină de frunze aurii lăsate-n drum de vântul toamnei târzii. Magdalena- i urmărește pașii privind prin perdeaua găurită a salonului de spital, gândul ei zboară undeva în vremurile trecute când în același salon trăia momente
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
în Republica Moldova, ar fi afirmat la o recepție recentă, de la Chișinău, conform unei surse demne de încredere, că în cazul unirii României cu Republica Moldova, țara noastră reîntregită, pe cale democratică, ar fi exclusă din UE. Serios, gospodin Tapiola? Este adevărat că votca finlandeză are efecte stranii și că unii cetățeni ai Finlandei nu mai speră să își recapete teritoriul pierdut, circa 10% fiind ocupat de trupele sovietice pe timpul războiului de iarnă - talvisota în limba finlandeză -, dar de aici, până la emiterea, în spațiul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92956_a_94248]
-
Întoarcem iarăși la Cioculescu și Rădulescu-Motru sau la Carol I, care pășise pentru prima oară pe pământ românesc În portul acestui oraș dunărean. Ca să acopăr tăcerea instalată la masă din vina mea, am sorbit cu poftă prefăcută din paharul cu votcă și mi-am aprins cu gesturi ostentativ meticuloase Încă o țigară. Ca-n romanele de duzină si-n filmele cu proști, exact În clipa În care am declanșat flacăra brichetei, mi-a explodat În gând, salvator, numele Adam Adam. Celebrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
că am dispărut. Bucătăria colcăia de oameni și cutii de bere, cele din urmă majoritatea pline cu mărunțiș. Ce drăguț. Am decis cu hotărâre că asta nu va fi una din acele petreceri unde dau gata jumătate de sticlă de votcă și apoi mă târăsc undeva să mă îngrijesc de rămășițele personalității mele. în acest spirit de maturitate am desfăcut o bere în loc să mă uit în frigider după spirtoase. Nu era mâncare, bineînțeles. Nici nu mă așteptam să găsesc. Baby Thompson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
împreună cu restul lucrurilor pe care le luase. Dar asta rezolva o problemă, doar ca să ridice alta: ce căuta hoțul dacă nu scrisorile? Eram obosită de atâtea speculații. Voiam să ajung acasă, să mă ghemuiesc în pat și să-mi termin votca de la supermarket. Aveam și ceva lichior de coacăze și aș fi putut să le amestec și să beau până mă încălzeam și mă linișteam și, mai ales, până ajungeam incapabilă să mă întreb și cum mă cheamă, lăsând la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
fereastră, aș vedea-o zăcând acolo, sub copaci, ghemuită, moartă. Nu aveam ce să spun. Am deschis ușa fără să scot un cuvânt; Tom s-a ridicat și m-a urmat înăuntru. Am mers, în tăcere, până la frigider, am scos votca, am pescuit două pahare mari din chiuvetă și am urcat scara până în podul în care dormeam; m-am făcut comodă pe saltea, am umplut paharele până la refuz, i-am întins și lui unul și, în liniște, le-am dat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
refuz, i-am întins și lui unul și, în liniște, le-am dat pe gât. Am pus paharul jos și am izbucnit instantaneu în lacrimi. Tom m-a strâns în puloverul lui mare. M-am smiorcăit așa o vreme. Simțeam votca, siropoasă și densă, direct din frigider, arzându-mă cu ace de gheață pe gât până în stomac. Abia acolo se așeza confortabil și în timpul ăsta lacrimile mi se stingeau treptat. A fost profesoara mea la Colegiul de Arte, am spus. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
gheață pe gât până în stomac. Abia acolo se așeza confortabil și în timpul ăsta lacrimile mi se stingeau treptat. A fost profesoara mea la Colegiul de Arte, am spus. Era pur și simplu minunată... Mi-am turnat încă un pahar de votcă și l-am băut aproape pe tot. Mi-am adus aminte că uitasem de lichiorul de coacăze, dar părea să nu mai conteze; mă simțeam deja mai bine - ca și cum aș fi primit o palmă, una amicală. Nu crezi că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
cazul să mă opresc pe la patiseria non-stop pe care o aveam în drum, hotărându-mă să nu mă mai deranjez. Din senin m-am trezit alcătuind o listă cu lucrurile rele pe care totuși ți le dorești, cum ar fi votcă, cola și țigări, ciocolată, viteză și tartă de cireșe și bărbați cu privirea lacomă, pe care nu te poți baza... Am avut un sentiment ciudat de déjà-vu când am parcat în fața studioului. Iar era un maldăr de zdrențe împrăștiate pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
ca o școlăriță; eram un bărbat și o femeie, singuri într-o cameră, și ne doream, iar asta era mai mult decât evident, de parcă scria cu litere mari pe frunțile noastre. Aveam nevoie de alcool. Am scos o sticlă de votcă de la frigider, am umplut două pahare și i-am întins unul. Se uita prin studio, fără să-și ascundă curiozitatea. A luat paharul, s-a apropiat de sculptură și s-a așezat în fața ei uitându-se fix la ea. — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
timide la început, dar nu pentru mult timp. S-a întâmplat atât de repede - schimbarea de la atingeri exploratorii la mușcături pline de dorință, încât atunci când m-am desprins gâfâiam amândoi. —Dumnezeule! a spus, turnând pentru fiecare încă un pahar de votcă. Rămăsesem fără cuvinte. Rânjea din nou. Era un rânjet lipsit de umor, plin de îngâmfare. S-a întins pe saltea ca o pisică mare și periculoasă. Să vedem ce avem aici, a spus, fără să-și desprindă privirea de pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
în cea mai fierbinte baie pe care mușchii noștri zdrobiți și pielea sfâșiată o puteau suporta. Am turnat întreg conținutul din sticla de Molton Brown Deep Relaxing Bath Oil în apă și, pentru o relaxare mai intensă, aveam sticla de votcă proptită de cadă, se dezgheța repede de la aburi. Stăteam cu capul pe pieptul lui Nat, corpurile noastre aliniindu-se ca două lingurițe, picioarele lui întinse de-o parte și de alta a mea. Nici unul nu vorbea prea mult. Nu numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
deranjeze vecinii. Am luat-o ca pe un semn să nu te ușurezi pe gardurile din jur. Strada era cufundată într-o atmosferă de sătuc, cu câteva magazine vizavi de pub și o cutie poștală în fața lor. Am comandat o votcă dublă cu tonic și am luat-o afară. Nu era chiar sezonul pentru terasă, dar înăuntru era prea mult fum și aer închis, iar eu eram mult prea îndurerată de la vânătăi și răni ca să-mi mai pese de vreme. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
o mână afară, lângă mine. L-am atins, apucându-i încheietura. Am stat așa mult timp, până s-a întunecat. Apoi m-am ridicat și am format numărul lui Clifford. 26tc "26" Mă aflam în barul hotelului Connaugh, bând o votcă cu martini. Nu mă simțeam chiar ca acasă. O așteptam pe Catherine Hammond și locul a fost ales de ea, nu de mine. Dacă a făcut-o ca să mă intimideze, nu-i reușise. Mă îmbrăcasem pentru ocazie: haină din piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]