465 matches
-
de dragoste (româncele erau cele mai abilitate, se pare, în această direcție [cronicile săsești le amintesc]; când au vrut să-l atragă în mrejele lor pe principele Gabriel Bethlen, soția cancelarului Ioan Imreffi și văduva Ecaterina Dengelegi au apelat la vrăjitoare românce; ultima avea la reședința ei din Vințul de Jos o româncă pricepută în facerea farmecelor 429), stimulau recoltele sau le compromiteau, sporeau fertilitatea femeilor (de aici învinuirile privind îndemnul la destrăbălare; chiar vrăjitoarele erau socotite exponente ale imoralității) sau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 263), pentru a ilustra omnipotența superstițiilor - a poruncit să fie ucisă („pus-a Voievodul de au omorât-o”) mama lui Ioan Raț (după ce acesta fusese omorât), „ca să nu facă vreo vrajă asupra sa” 431, căci se spunea că este vrăjitoare. * Prin orice mijloace, văduvia trebuia evitată: „Să nu faci cununie în casă” - se zicea în Moldova - „că rămâne unul văduvoi”432; „Când se însoară a doua oară bărbatul rămas văduv” - se credea în Transilvania - „pe mormântul femeii sale se varsă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Solcan să ofere informații însemnate legate de starea femeilor din Transilvania (Societatea românească din secolul al XVII-lea în izvoarele de expresie maghiară, București, 2000), consemnată și în cercetări utilizate de autoarea amintită [A. Kiss editor] - Boszorkányok, Ruruzslók, szalmakoszorús parázaák [vrăjitoare, fermecătoare și femei imorale], București - Cluj-Napoca, 1998; autoarea trimite și la F. Schram (editor), Magyaroszági boszorkány perek [Procese ale vrăjitoarelor din Ungaria], vol I-III, București, 1970-1982). 426. Șarolta Solcan, Vrăjitori..., p. 27. 427. Vezi DIR. B. țara Românească, veacul al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
oarecare nuanțări a perspectivei, cadrul narativ rămâne același: satul, munții, o Bucovină dominată de credințe și superstiții. Povestirile Taurul negru, Porțile sau Arborele schilod au un registru liric, susținut de obsesia folclorică a prozatorului. Este o lume cu țărani stranii, vrăjitoare, diavoli și diavolițe, strigoi, pitici și idoli de lut, un „cătun fără nume” care face legătura între civilizația urbană și cea a satului. Preferința pentru scene de coșmar, pentru imagini șocante domină în exces ficțiunea. În Oameni și munți caracteristice
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
a acestei săli. Din sala de muzică se ajunge trecând printr-un coridor în biblioteca și în cabinetul Regelui. Apartamentele Reginei cuprind fresce executate de Dora Hitz care înfățișează scene și personaje luate din operele Carmen Sylvei (“Iehova”, “Pelerinajul durerii”, “Vrăjitoarea”, “Safo”, “O rugăciune”).<footnote Ibidem, p. 130 footnote> Pe geamurile colorate se văd subiecte inspirate din poveștile naționale românești ca și din legendele lui Alecsandri. Budoarul Suveranei, precedat de o mică bibliotecă unde-i plăcea Reginei Elisabeta să lucreze, este
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
oprește la declamații vide despre suferința trecută a țărănimii noastre ci ilustrează această suferință prin cei care au suportat-o. Și cititorul nu-l va uita nici «pe Moș Pincu, ce-l Însemnase racu», nici pe Leana, care cu ajutorul babei vrăjitoare din sat «a scăpat și de jât și de viață», nici pe Ion Vlad al lui Badea Todirișcă, nici pe «Maria, mezina lui Ion Haramă - ce și-a scuturat plămânii În năframă», și ceilalți oropsiți de mizerie și boli. Iar
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
iar tu să începi să le câștigi prin hotărâri definitive. Orice vrăjitoare își ia și măsuri de precauție în cazul în care nu răspunzi cum se cuvine la tratament, fiindcă este în joc reputația lor. La controlul de două luni, vrăjitoarea șefă te va descânta personal. Îți va da pe la nas cu șosete purtate trei ani de un om fără casă, te va spăla pe creștet cu esență de apă menajeră scursă de la cârciuma „Trei păcate”, și la final te va
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
multe și mărgele și inele și betele cerul e tot o apă la vale se rostogolesc șuvoi pietrele scumpe din brâie de piatră prin trecători înguste se ridică și zboară pești de sidef în nopțile cu lună lângă pomul uriaș Vrăjitoarea Bătrână își azvârle năvodul Umbrele peste umbre Exerciții de admirație flori roz asfințesc pe unda vălurită șoapte și murmur... pași pe un podeț - umbrele peste umbre prăvălite-n vad îmi calc urmele am rămas aburul viu al nopților reci... Dumbrava
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
varza... Hai, stai jos! Mâna ei rece mi se plimba pe față, pe ochi și pe frunte ca într-un descântec. Nu spui și hocus pocus, ceva? Poate un hocus porcus îți spun, că în loc să-mi mulțumești, tu mă faci vrăjitoare. I-am oprit palma în dreptul buzelor și i-am sărutat podul palmei, cerându-i iertare. Nu vreau să te supăr... nu vreau să te pierd... nu și pe tine. Bine, bine, spunea ea plictisită retrăgându-și mâna ușor. Întinde-te
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
ne-a costat incomparabil mai puțin și să devastăm diverse zone, și bătăliile, și figurația și pentru că unde mai dai autentic peste un secol al XIX-lea american? Pe scurt, am auzit, citit despre România în legătură cu nunțile țigănești, cu țigănci vrăjitoare care blestemă arbitrii, cu PIB-ul sub Albania și, cu prilejul lui Cold Mountain, despre ce ieftini și înapoiați suntem. Cristian Tudor Popescu, Adevărul. Și femininul „comandantă” nu este recunoscut de limba română a dicționarelor! Firește. Cu femininul de la secretară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
a scos un țipăt ascuțit, așa că taică-meu s-a trezit și, cu un gest de apărare, și-a apucat fragilul agresor de tendon. Salma a căzut plângând. Văzând fiola din mâna ei, Mohamed și-a acuzat nevasta că e vrăjitoare, nebună, otrăvitoare și, fără să mai aștepte zorii, i-a strigat de trei ori la rând: „Anti talika, anti talika, anti talika“, aducându-i astfel la cunoștintă că era de acum liberă și divorțată. ANUL BOCITOARELOR 902 de la hegira (9
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
culcuș. Proprietarul îi îngăduise să stea acolo deoarece îi dăduse un leac împotriva inflamației ochilor. Se gândi la Velunda. Cât timp trecuse de când o ținuse în brațe, sub aceeași pătură? Sau în iarbă, vara... Velunda - sora regelui batavilor, preoteasă și vrăjitoare - cunoștea toate tainele și vrăjile, știa să devină o prezență perceptibilă ca să-l urmeze oriunde s-ar fi dus. Valerius o văzu alături de el, ca în atâtea alte nopți, goală, cu părul lung unduindu-se la cea mai mică mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și în toate este mag. — Dar ai auzit și tu: nu i-am zis lui Vitellius unde se află Velunda. Dacă ea îi prevestește ceva rău... Vitellius e periculos pentru cei care îi fac prevestiri nefaste. Iar Velunda o fi vrăjitoare, dar e femeie. E slabă. Nu vreau s-o găsească Vitellius. Valerius se întinse pe paie și își duse mâinile la ceafă. — O s-o găsească. Velunda nu se ascunde de nimeni. Închise ochii. Velunda citea destinul oamenilor în mersul stelelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Fă în așa fel încât Marte să fie de partea mea. O rază de soare se strecură printre crengile frasinului și o scăldă pe Velunda într-o lumină orbitoare, pe care ochii n-o puteau îndura. Lumina o învălui pe vrăjitoare; pădurea păru că ia foc. Iarba deasă luă locul zăpezii, acoperind totul cu o mantie verde; era o primăvară magică: florile răsăriră din iarbă, o adiere călduță mângâie chipul lui Vitellius, aducând parfum de verbină. În conul ei de lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
vorbise prin gura vrăjitoarei? Alungă imaginea aceea îngrozitoare, fiindcă acum, când știa cum să dobândească puterea, Viața era aceea care trebuia să învingă. Cuvintele prezicătoarei continuau să-i răsune în urechi, mai puternice decât gândul că o ucisese pe marea vrăjitoare a acelui ținut, pe care toți o venerau și o ascultau. Și care, pe deasupra, era sora lui Julius Civilis, regele batavilor. Dintr-odată, oroarea crimei sale îl îngrozi. Înfipse repede pumnalul în zăpadă, să-l curețe de sânge. Dacă batavii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
desculță prin iarbă; purta o tunică azurie, iar coada împletită, groasă, îi era înfășurată simplu în jurul capului. În mână ținea o cupă aburindă. — E o infuzie pe care mi-a recomandat-o o femeie din Thessalia. Oamenii spuneau că e vrăjitoare. Se pricepea de minune să vindece. Bea acum. O să-ți alunge definitiv febra. Se așeză lângă Antonius la o măsuță, sub copaci. Peste două zile vei putea pleca. Îl privea pe legat cu ochii ei limpezi, care nu trădau prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
se Îndoia cîtuși de puțin că servitoarea - o frumusețe de abanos Înzestrată cu o privire și o talie care, potrivit cronicilor de societate, provocau tahicardii - era În realitate amanta și călăuza lui Întru plăceri ilicite și inefabile. Calitatea ei de vrăjitoare și făcătoare de farmece venea ca un adaos. Numele ei era Marisela, sau așa o striga Jausá. Prezența și aerul său enigmatic n-au Întîrziat să devină scandalul predilect al reuniunilor pe care doamnele de neam le ofereau spre a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
norocoasă de atât. Având și ea îndoieli privind faptul că sunt o „oaie“, mama a adus o astrologă din zonă pentru a o consulta. Aceasta a fost de părere că un dublu zece e prea puternic: — Prea plin, zise bătrâna vrăjitoare, ceea ce însemna prea ușor de vărsat. Când va crește, fiica dumneavoastră va fi o oaie încăpățânată, adică va avea parte de un sfârșit groaznic! Vrăjitoarea vorbea plină de elan, în timp ce saliva albă i se aduna la colțurile gurii. Până și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
care fac să strălucească pământul, animalele și păsările? CÎȚI OAMENI NE VOR HRĂNI A început să-mi fie frică de știință și de statistică, îi spuneam unui prieten mai deunăzi, ia uite ce scrie aici în legătură cu ziua de miine, o vrăjitoare te-ar speria mai puțin, fiindcă n-ai crede, dar aici sîntem în domeniul cifrelor și al calculelor electronice, care nu dau greș, îți arată toate variantele posibile și n-ai cum să te înșeli. "... Desigur (citez doar acest pasaj
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
a stârnit de‑a binelea curiozitatea. Ce naiba se întâmplă la numărul 17 de pe King Street? De ce zicea Alicia să se întâlnească aici? E vreo sectă secretă sau așa ceva? Dumnezeule, n‑aș fi deloc surprisă să aflu că în timpul liber e vrăjitoare‑șefă. O iau înapoi, intrigată la maximum și ajung în fața unor uși duble modeste, marcate cu 17. Este evident o clădire găzduind mai multe firme mici, însă, în clipa în care trec rapid cu privirea lista cu numele lor, nici unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
șantaj) nu este lămurită de presă. În schimb, ni se oferă un comentariu care te face să-ți pierzi capul : „Saudiții nu le impozitează, le decapi tează !”. Devine serios !... În continuare, vrăjitoarele cu pricina ne sînt prezentate ca „așa-zisele vrăjitoare”, care „păcăleau clienții cu vrăji”. Mă întreb cum ar arăta atunci „adevăratele vrăjitoare”. Și mai am o nedumerire : păi dacă sînt „vrăjitoare”, ce altceva ar trebui să facă, dacă nu „vrăji” ? Mai mult, ni se spune și oficial că „șantajul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mai văzu după vreun minut de coborâre. Am mai așteptat puțin și-am coborât și noi, una după alta. Dacă ne-ar fi văzut cineva, ar fi crezut că are de-a face cu un miraj al cîmpiei: niște tinere vrăjitoare, gătite extravagant, pierind în pământ pentru cine știe ce întîlnire scatologică, în fumuri de sulf, cu Marele Țap. Scara avea trepte solide de piatră și dădea într-un culoar care înainta în pantă abia simțită, coborând tot mai mult. Ciudat că, pe măsură ce
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
parohii pe care le are în grija pastorală pe o distanță de aprox. 30 km. Am vizitat acel sat renumit și pentru că în urmă cu câteva secole aici au fost arse pe rug trei femei, condamnate de Inchiziție ca fiind vrăjitoare. Este acolo și un muzeu al vrăjitoriei, care este folosit nu numai ca o mărturie istorică, dar și în scop comercial, pentru a atrage turiști, și am observat că erau destui. Am servit o pizza la un local unde lucrează
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
ceea, că dacă n-a fi de nici un folos nu-i mai mare rușinea? Ar râde de mine. Adicătelea cum m-am încrezut eu - om gospodar - în vorbele unei... vrăjitoare? De fapt nici nu știu ce îi fimeia asta. Îi moașă? Îi vrăjitoare? Dumnezeu știe! Când moșește, îi moașă. Dar când descântă, când dă în bobi, când mai face și de ursită sau mai știu eu ce... Atunci ce-i? Lucru anapoda îi că știe să te facă s-o asculți. Când și-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ei în plan public. Vedea în ea un mare pericol pentru biserică, fiindcă pretindea îndrumarea și ajutorul lui Dumnezeu. Dar și pentru regalitate, deoarece se folosea de ajutorul lui Dumnezeu dorind astfel să-l influențeze pe rege. Era categorisită eretică, vrăjitoare, imorală, supusă diavolului. Se ofereau și exemple: atunci când țăranca a devenit soldat, ea a încălecat pe un cal negru, foarte nărăvaș și era costumată în alb. Pe când toată lumea credea că va cădea de pe cal, Jeanne l-a orientat către
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]