594 matches
-
cuptorului, se vede licărind o mînă de jar viu, ca o galaxie Îndepărtată, sub un munte de cenușă și tăciuni stinși. Ca să mă asigur că lemnele se vor aprinde, arunc cîteva căni de petrosin peste jar, apoi o mînă de vreascuri și un braț de lemne. Scăunelul Îmi trezește amintiri neplăcute (e scăunelul pe care Marcel Îl folosește În mod regulat Într-un ritual de igienizare, care ar trebui să fie intim, dar nu e), Îl dau deoparte și Îmi instalez
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Pacientul e Înspăimîntat. Țipă cu creierul: Ai grijă ce faci cu ciocanul ăla, doc tore! RÎde (tot cu creierul). Aia e o daltă? Nu- mi căsca nările așa, o să arăt ca o vacă. Nasul se rupe, scoțînd un sunet de vreasc: trosc! Șocul loviturii Îl aruncă Într-o beznă albă (de parcă În capul lui s-a instalat un fel de iarnă). RÎde. Nu mai e emisie, cre’ că s-a-ntors Ceaușescu și au scurtat iar programul TV. Hai liberare! Iupiii... Cam asta
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
se apropie și Îl privi mai pe Îndelete, Pablo constată că avea și cîteva vînătăi pe față. Deocamdată, se aplecă amabil către el. — Hello! zise. Ne cunoaștem de undeva? Celălalt se uită cu dispreț la el. Aruncă pe foc cîteva vreascuri dintr-o grămăjoară pe care o avea alături și abia după aceea Îi răspunse: — Tu cine dracu mai ești? Domnule, te rog să-mi vorbești politicos, așa cum ți-am vorbit și eu. Ia te uită, ce obrăznicie! se miră bătrînelul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
știe despre ce anume ar fi putut vorbi. Dar, din partea cealaltă, David nu zicea nimic, deși era clar că nici el nu dormea - Pablo auzea din cînd În cînd foșnetele cîrpelor În care era Învelit, cînd mai punea cîte un vreasc, să Întrețină focul - iar el nu știa cum să-l provoace, după ce nici măcar nu-i răspunsese la salut. În cele din urmă, pentru a spune totuși ceva, tuși convingător. Bineînțeles, nu se așteptase la vreun răspuns, dar Își crease singur
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
supere. Ce ar fi să-mi dezlegi picioarele, ca să stăm de vorbă În mod civilizat și să dezbatem În continuare această problemă? Michel tăcu Încurcat. Nici măcar nu se putea preface că n-a auzit. Ca să cîștige timp, mai puse cîteva vreascuri pe foc. Felinarul pîlpîia tot mai anemic, dînd semne că acetilena e pe terminate; În curînd, aveau să rămînă pe Întuneric. — Sunt rănit, nu mă pot mișca, pretextă. — Ești un mincinos la fel de prost ca mine, conchise Pablo. Mai bine, hai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
sigur. Între timp, ochii i se obișnuiseră cu Întunericul, Încît din cotlonul său putu să-l cerceteze pe Îndelete pe Michel. Jarul focului aproape stins inunda peștera cu o lumină, sau mai degrabă cu o umbră roșietică. Din grămada de vreascuri mai rămăseseră doar cîteva. Arareori limba cîte unei flăcări se ridica și făcea să tremure pe pereți umbre subțiri ca niște stafii grăbite. CÎt timp vorbise, Michel se legănase Înainte și Înapoi, așa cum fac copiii crescuți În orfelinate, apoi Începu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
goală un prunc adormit Cealaltă ipostază este aceea a nostalgiei după luxurianța verii. Cu un pic de ironie, diminuarea taliei arborilor poate fi văzută doar ca: dieta toamnei - / umbrele castanilor / se subțiază. Bunica simte însă totul mai melancolic: focul de vreascuri - / în fereastră bunica / ascultă toamna și e atentă la alte semne: șuierat de tren - / ultimul cocor se pierde / în albastru. Ambele ipostaze sînt surprinse sintetic într-un poem care adună laolaltă culorile și sunetul toamnei, roadele consistente și concentrate, căderea
Frumuse?ea trecerii by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/83678_a_85003]
-
lume fără oameni unde mișună doar capre sălbatice. Nu știu cum să construiască vase, nu au dulgheri și nu cunosc comerțul. Mai mult, Ciclopii par să nu cunoască gătitul, trăind doar din crud (brânză și carne crudă), și dacă Polifem aduce seara vreascuri să facă focul, Ulise se înșală crezând că e pentru gătit. În legătură cu mitul Pandorei, Pierre Vidal-Naquet ne-a amintit într-un mod magnific că omul a fost exclus din epoca de aur și prin urmare el nu este zeu, iar
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
invită să se odihnească. Baucis dă la o parte cenușa caldă încă, reînvie focul din ajun, pune pe el frunze uscate și scoarță de copac și reușește, suflând în foc cu greu, ca o bătrână, să-l reaprindă. Ea pune vreascuri uscate și lemne sub o oală mică. Apoi curăță de frunze câteva legume aduse de soțul ei din grădina stropită de ea. Cu o furcă cu doi dinți, Filemon dă jos din cui un spate de porc afumat atârnat de
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pot fi considerate, în consecință, consolidate onimic prin demotivare, ca urmare a dispariției din grai a entopicului originar. Exemple: Agest, Baba, Batiște, Bechet, Bent, Beuca, Bica, Bobu, Bord, Borcoș, Bucium, Buceci, Bunaru (formate prin conversiune de la entopicele: agest, „adunătură de vreascuri sau bine uscate, pietre, nămol“; babă, „ciot ascuțit de stîncă“; batiște, „loc unde a fost o stînă“; bechet, „loc de pază, locuința pădurarului, pichet de grăniceri“; bent, „loc adînc în albia unui rîu, unde apa face vîrtej“; beucă, „văgăună adîncă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
iedzar, „cîrd de iezi“, umbrar. Tot așa se întîmplă cu numele de plante sau cu părțile acestora: alunar = alunet (cf. prov. avelanier, fr. avelinier, catal ballaner, sp. avelanar), băn. feregar (< filicarium), hăbădicar, sau hăldăbicar „un loc unde sunt îngrămădite multe vreascuri“, frunzar, stufar etc. A putut, astfel, să existe și Făgar (cf. ven. fager, friul fayar). Formele sincopate Fogros, Fugrasch, Fagrash, Fugresch, Fugrisch transcriu grafic pronunția săsească Fugrosch. Aceasta a fost adaptată după magh. Fogaras (prin sincoparea vocalei mediale și evoluția
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ce-l preocupă, căci artistul, în virtutea darului artei, elaborează necontenit asemenea simplificări și alegeri spontane din varietatea impresiilor trăite. Pregătirea operei e ca o perioadă de incubație. Goethe îl aseamănă pe artist în această fază cu un om care strânge vreascuri pentru foc, așteptând momentul când flacăra va cădea din inspirație să i-l aprindă. Esteticianul german Richard Muller-Freienfels, autorul tratatului în patru volume Psychologie der Kunst, distinge în inspirația propriuzisă trei note caracteristice. 1. Năprăznicia inspirației. Ea e spontană și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
libațiuni. Animalul gâtuit este jupuit si apoi fiert.» (IV, 60). Pentru Mart se fac jertfe deosebite. «În fiecare district, se ridică aproape de locul unde magistrații țin judecățile, un templu în modul următor. Se adună un mare număr de legături de vreascuri care se clădesc pe un spațiu de trei stadii de lung și tot atât de lat, dar de o înălțime mai mică păstrându-se deasupra o suprafață plană patrunghiulară. Trei din laturi sunt drepte, iar a patra piezișă pentru suit. O sută
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
tot atât de lat, dar de o înălțime mai mică păstrându-se deasupra o suprafață plană patrunghiulară. Trei din laturi sunt drepte, iar a patra piezișă pentru suit. O sută cincizeci de care sunt ocupate în fiecare an a transporta legăturile de vreascuri necesare acestei construcțiuni, pe care iarna o strică de-a pururea. Pe această movilă de vreascuri împlântă Sciții un vechi iatagan de fier, ce se zice a fi închipuirea zeului Marte, și acestui iatagan oferă Sciții în fiecare an jertfe
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
din laturi sunt drepte, iar a patra piezișă pentru suit. O sută cincizeci de care sunt ocupate în fiecare an a transporta legăturile de vreascuri necesare acestei construcțiuni, pe care iarna o strică de-a pururea. Pe această movilă de vreascuri împlântă Sciții un vechi iatagan de fier, ce se zice a fi închipuirea zeului Marte, și acestui iatagan oferă Sciții în fiecare an jertfe de vite și cai. Tot acestui chip jertfesc ei și câte unul din suta de prinși
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
jertfesc ei și câte unul din suta de prinși făcuți in răsboi, nu ca jertfe ordinare, dar cu ceremonii deosebite. După ce au turnat vin pe capul prinșilor ei îi taie deasupra unui vas; ducând apoi acest vas pe grămada de vreascuri ei udă iataganul cu sângele ce conține. După ce fac această stropire pe podișul clădirii ei se coboară, taie umărul și mâna dreaptă a tuturor oamenilor jertfiți, a căror corpuri au rămas la pământ, aruncă în aer aceste membre și le
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
o sabie de lemn în mână și strigase, venind către ei: "Maurilor! Stați! Sunteți pe pământurile mele!" Evident, nimeni nu-nțelesese somația lui în limba bască, dar mai târziu, când le deprinsese graiul, aflaseră asta tot de la el. Ei căutau vreascuri prin pădurea din jur, nu departe de Bilbao, și-o pirandă scăpase legătura din mână când îl văzuse cât era de frumos, blond și impavid ca un arhanghel, proțăpit pe picioarele lui cu ciorapii trei sferturi căzuți în vine și
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
stilistice. Universul liricii sale este acela al satului ardelean, simțit ca loc originar, în care gesturile cele mai mărunte capătă o rezonanță cosmică, ritualică: „Într-o poiană largă am înălțat un foc / Cum știu să-nalțe focuri ardelenii unii; / Pui vreascuri piramidă, frunzare la mijloc, / Te-așterni apoi pe burtă și îți încerci plămânii. Slănina încrestată, înfiptă în frigare, / Ce lacom o-nveșmântă al flăcărilor rit. / Și pâinea este moale și cornul e cu sare / Și mama se-ngrijise de ceapă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
in cale Iar plopi in umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moaraAcolo, mama, te zăresc Pe tine-ntr-o căscioara. Tu torci. Pe vatra veche ard, Pocnind din vreme-n vreme, Trei vreascuri rupte dintr-un gard. Iar flacăra lor geme: Clipește-abia din când în când Cu stingerea-n bătaie, Lumini cu umbre amestecând Prin colturi de odaie. Cu tine doua fete stau Si torc in rând cu tine; Sunt încă mici si
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
an de an venind la Lourdes milioane de pelerini și de bolnavi din țară și de peste hotare. Ca de obicei, și în acea zi friguroasă, fetița Bernadette Soubirous - de 14 ani - era plecată cu o soră a ei să adune vreascuri, această muncă fiind singura posibili tat e de a asigura existența părinților și a celor patru copii din ca să. Depărtânduse de sora sa, la un moment dat, în fața ei, cam la trei metri deasupra solului, a apărut o lumină caldă
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
a se arunca/lansa într-o acțiune”) (n.t.). Toate trei sunt polisemantice și au aceeași grafie ca substantiv sau verb (bolt poate fi și adverb). Bolt înseamnă, printre altele, „săgeată”, „fulger”, „trăsnet”, „cui”, „nit”, „bolț”, „zăvor”, „pivot”, „legătură (de vreascuri)”, „cupon, bucată (de stofă)”, „înghițire pe nerăsuflate (a mâncării)”, „a goni”, „a fugi mâncând pământul”, „(despre cai) a sări într-o parte”, „a fixa (cu un bulon etc.)”, „a zăvorî”, „a înfuleca”, „a dezerta dintr-un partid”, „(ca un) glonț
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vreme, odată cu mulsul oilor. De cum mijea de ziuă, ne apucam a colinda pădurile, pentru a aduna cele trebuincioase traiului sărăcăcios din colibele noastre. Strângeam fără a șovăi din preaplinul dărniciei codrilor cu care ne înfrățisem. Brațele ni se umpleau de vreascuri, iar coșurile ni se încărcau de hribi și felurite poame 138. Sub ascuțișul bărdițelor și topoarelor, mânuite de vajnici pădurari, cădeau brazi bătrâni. Erau legați și trași cu huțanii spre joagăre pentru a-i preface în bușteni. Dălți și rindele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pastor pribeag din Asia același cuvânt este prezent într-o succesiune de elemente descriptive ce conturează chipul naturii indiferente față de ființă umană, reprezentată de silueta sugestiva a bătrânul cărunt, rătăcitor: Albit de ani moșneagul, / șubred, desculț, în zdrențe, / purtând de vreascuri grea povară în spate, / prin locuri neumblate, / prin munți și vai, hătișuri, prund și pietre, pe vânt, furtună, ger sau zăpușeala, / se chinuie să meargă. (Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia, vv. 21-28).345 Rezumând, vântul apare că
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cale, Iar plopi în umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moară Acolo, mamă, te zăresc Pe tine-ntr-o căscioară. Tu torci. Pe vatra veche ard, Pocnind din vreme-n vreme, Trei vreascuri rupte dintr-un gard, Iar flacăra lor geme: Clipește-abia din când în când Cu stingerea-n bătaie, Lumini cu umbre-amestecând Prin colțuri de odaie. Cu tine două fete stau Și torc în rând cu tine; Sunt încă mici și tată
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
o izbucnire în râs. Poetul, pe jumătate întors spre ea, își stăpânește curiozitatea, în timp ce paginile din cartea alăturată sunt răsucite de vânt. În Rustic Civility de William Collins, Lister descoperă o scenă rustică în care câțiva copii au lăsat jos vreascurile adunate și deschid poarta, pentru a face probabil loc să iasă unui călăreț pe care privitorul îl intuiește ca personaj al tabloului, numai dacă remarcă umbra din partea de jos a imaginii. Despre Disappointed Love de Francis Darby, Lister crede că
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]