392 matches
-
probabil a celei italiene; liurcă (vin rău și stricat) „este singura vorbă de proveniență germană”, slava liturgică l-a dat pe teasc; poloboc este rusesc, podgorie „s-a furișat în limba română prin hrisoave”. Vie „plantație de viță-de-vie”, viță „curpen, vrej, rădăcină”, precum și vin ca produs al viței-de vie au în sensurile lor particulare ideea comună de existență vie, sugerând mișcarea, creșterea, curgerea, desfășurarea și implicând umiditatea, frăgezimea, tinerețea. Constituite ca românești, formele vie „plantație”, viu, vită, viță se înscriu în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de pracrit. velli, vella „plantă agățătoare”, lit. vieloti „a se răsuci, a se încâlci”, de rom. pleată, față de viță, șuviță, de alb. rruvan „vie”, germ. Rebe, „viță de vie, butuc de vie, lăstar”, fr. grappe „strugure”, de rom. lăstar, vlăstar, vrej, loază, alb. vresht „vie, podgorie”. Este de menționat și faptul că apa curgătoare este apă vie sau vioară, forme fără consoana lichidă, ca bios, vivus, živ. În legătură cu aceste forme stau cuvintele românești jivină, Jiu, Jijia, iar cu prezența lichidei, dar
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Vlada, 57 Vladimir, 137 vladnic, 53 vlagă, 129 vlah, 45 vlădică, 137 Vlăsia, 57 vlăstar, 48 Vltava, 54 voce, 98 vodă, 53 voievod, 138 vorbă, 98 a (se) veseli, 57 vraf, 69 vrană, 136 Vrancea, 136 vraniță, 136 vrednic, 137 vrej, 129 Vucova, 57 Vucșor, 57 Zamolxis, 140 zară, 134 a zămisli, 99 zău, 139 zeamă, 99 zemnic, 141 zer, 134 Zeus, 139 zgău, 105 a zgâi, 105 ziuă, 143 zori, 97 a zornăi, 127
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
permanent cu omul pentru a făuri istoria. Iona este așa de supărat că ninivitenii s-au îndreptat și Dumnezeu n-a mai distrus cetatea, încât ar fi vrut mai bine să moară decât să fie viu. Singura lui bucurie, un vrej care-l apără de arșița zilei, este uscat, fapt ce stârnește durerea proorocului, urmată de descoperirea dragostei Creatorului pentru lume: "Tu ți-ai făcut necaz pentru acest vrej pentru care nu te-ai trudit și nici nu l-ai crescut
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
mai bine să moară decât să fie viu. Singura lui bucurie, un vrej care-l apără de arșița zilei, este uscat, fapt ce stârnește durerea proorocului, urmată de descoperirea dragostei Creatorului pentru lume: "Tu ți-ai făcut necaz pentru acest vrej pentru care nu te-ai trudit și nici nu l-ai crescut, care și-a luat ființă într-o noapte și într-alta a pierit. Dar Mie cum să nu-Mi fie milă de cetatea cea mare a Ninivei cu
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
dreapta de stânga lor, și cu un mare număr de dobitoace?" (Iona, 4, 10-11). Mărturisirea aceasta excepțională a iubirii dumnezeiești pentru creaturile sale este suficientă pentru a arăta importanța fiecăreia dintre ele în fața Sa. Iona s-a necăjit din cauza unui vrej, pentru care "nu s-a trudit și nu l-a crescut". Dacă lui Dumnezeu i s-a făcut milă de cei o sută douăzeci de mii de niniviteni și chiar de dobitoacele lor, oare să nu fi avut El milă
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
organism internațional. Dimpotrivă, eu cred că am câștigat la Haga datorită abilității domnului Aurescu de a lua în derâdere lipsa de argumente a adversarilor, prin folosirea, plecând de la Caragiale, unui motiv banal: castravetele, „plantă dicotiledonată, cu tulpină în formă de vrej care conține 98% apă”. O întrebare totuși mă bântuie: știa delegația că teritoriul de sub apele Mării Negre era vândut încă din 1992? Că acel teritoriu conține, cel puțin ipotetic, niște hidrocarburi, s-a știut mai demult, dar cum de s-a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
zarzavaturi), se urca printr-o pădurice în Poiană, din Poiană în partea stângă dădeai în locul numit Curpeniș și în Curătură (o poiană făcută cu toporul în pădurea verde!) unde creștea viță de vie sălbatică și alte plante cu tulpină tip vrej, care se cățăra pe copaci. Urcând se ajunge la Fântâna lui Dugheanu (un loc de adăpat vitele și oile). Numele nu vine de la cineva numit Dugheanu, nici de la dugheană, fiindcă nu are sens, vine, mai sigur, de la „a dughi”, a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de catifea venețiană roșie, broșată cu fir de aur, din a doua jumătate a secolului al XV-lea; tot din Peninsulă venea și catifeaua, vișinie la culoare, tunsă în două niveluri și brodată cu aur într-un fir ce închipuie vrejuri, fructe și flori, din care a fost făcut un veșmânt domnesc ce va fi apoi transformat în văl de tâmplă la Mănăstirea Putna 295 etc.), vilarul (velurul) de Ypria (Ypres, Belgia) - adus uneori „tăiat”, croit adică -, postavurile de Louvain (Luviu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cruzime viața interioară. Divulgarea unor lașități, a unor spaime sau a unor obsesii sexuale considerate prin tradiție compromițătoare conferă multora dintre texte caracterul unor confesiuni psihanalizabile: "sexul meu are în cap numai prostii/ cu femei goale cu sâni lați cu vrejuri uscate de fasole sexului meu/ i s-a urcat la cap de atâta masturbare crede c-o duce ca-n rai ca-n paradis sexului meu i s-a/ dat preaviz de exmatriculare sexul meu are prepuțul deschis prin el
Nume noi în poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16501_a_17826]
-
care ține punga în mînă, de ce nu ridici ochii spre casa care a fost a ta, spre fereastra mare pe care ai iubit-o, spre iedera care se cațără pe ziduri, abia cu două săptămîni în urmă i-ai tăiat vrejurile îndărătnice și fereastra cea mare s-a mărit pînă cînd puteai vedea prin ea toată strada, îngustă și cotită precum albia uscată a unui rîu. 1 Aluzie biblică, Deutoronomul (11: 29). (Din volumul în curs de apariție la Editura Polirom
Zeruya Shalev - Thera by Any Shilon () [Corola-journal/Journalistic/6189_a_7514]
-
numărul 20, redacția publică o poezie scrisă de Arghezi special pentru revistă, o poezie indubitabil erotică, ale cărei ultime versuri vor fi agresat în absolut morala proletară: „Că se strecoară-n ea, cu luna din lucarne,/ Fără să vreau și vrejul tău de carne.” Arghezi este neobosit de aici încolo și domină categoric aceste numere ale revistei, de aici de fapt începînd adevărata sa colaborare constantă, cvasi-săptămînală cu revista Gazeta literară.* Nici o evaluare a activității de scriitor a lui Tudor Arghezi
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5159_a_6484]
-
1947 și 1964. Cuvîntului poetic i s-a pus călușul ideologic. „Mult mai mult mi-ar plăcea să vorbesc, scrie Alexandru Lungu, despre cei ce-au purtat valul poetic din vremea războiului numindu-i «poeții cărora li s-a sucit vrejul». Împrumut această pitorească, amară și sugestivă expresie de la sculptorul Ion Vlad, prieten strîns al poeților, el însuși un mare poet al materiei, care prin anii ’47, la un pahar și o vorbă de seară tîrzie a cîtorva poeți și artiști
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
strîns al poeților, el însuși un mare poet al materiei, care prin anii ’47, la un pahar și o vorbă de seară tîrzie a cîtorva poeți și artiști, ne-a spus: «Fraților, ne ducem de rîpă. |știa ne-au sucit vrejul, ca la pepenii sortiți să crească mari și cît mai arătoși. Cei care n-o să ne uscăm, om crește tari și mari și arătoși, dar fără dulceață și fără mireasmă»”. Reintrarea în literatură, în condițiile „dezghețului” din jurul anului 1965, n-
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
Grimm („Albă ca zăpada", „Croitorul cel isteț", „Prințesa de piatră") 12 iunie - Folclor Internațional (folclor rusesc - „Nevasta gerului Marfuska"; folclor japonez - „De când este marea sărată"; folclor arab - „Croitorul și orașul fericirii"; folclor african - „Iepurele cel deștept"; folclor britanic - „Jack și vrejul de fasole")
Poveste de seară, în lectura lui Mircea Albulescu. Înregistrări din fonoteca Radio România, la chioşcurile de ziare by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32268_a_33593]
-
gras, gogoșar, lung sau iute) - 15 000-25 000 de lei, castraveți - 10 000-70 000 de lei, ceapă - 5 000-8 000 de lei, cimbru - 6000 de lei, conopidă - 35 000 de lei, dovleac pentru copt - 7 000 de lei, dovlecel fără vrej - 10 000 de lei, fasole de grădină - 25 000 de lei, mazăre de grădină - 25 000 de lei, morcov, pătrunjel, păstârnac - 10 000 de lei, pepene verde - 12 000 de lei, ridichi - 8000 de lei, salată - 8 000 de lei
Agenda2004-5-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282002_a_283331]
-
Angelo Mitchievici Dacă există o narațiune în Enter the Void al lui Gaspar Noé, ea este asemeni vrejului care-l conduce pe Jack într-o lume miraculoasă, răsărit dintr-un neînsemnat bob, la fel de neînsemnat cât un gram de DMT (dimetil-tripatmină) etc. La început, regizorul nici nu ne permite să vedem personajul, el se află la capătul unei pipe
Plonjând în abis by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6127_a_7452]
-
ne amâna intrarea în U.E.? De a ne pune bețe în roate, de a ne trage preșul de sub picioare? Noi nu trăim în lumea basmelor în care eroul prinde albina rătăcită în lună sau tot de acolo coboară pe un vrej de fasole, nu putem captura ce aparține celei de-a patra dimensiuni. Nu putem pescui balene în Lacul Morii ori în Săbărel - dacă tot veni vorba de pești mari. Ceva roșioară - și încă! Dormim, deci, cu conștiința împăcată. Mai credem
Nimeni nu vă vrea răul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11129_a_12454]
-
remarcăm, însă, „Mica sirenă“: pentru lina decupare a poveștii și, mai ales, pentru eclerajul grațios, romantic. În „secțiunea extrapepino“ s-au mai arătat „Cheliuță cel isteț“ de la Colibri - Craiova (o învălmășeală nu prea isteață de păpuși și umbre), „Jack și vrejul de fasole“ și „Faust“ de la Țăndărică, „Miți și Piți“ de la Gestual Art și spectacolele-atelier al UNATC - păpuși. Căruța cu povești frumoase De departe, cel mai interesant proiect al festivalului a fost cel propus chiar de teatrul-gazdă: Teatrul Mic pentru Cei
Agenda2005-21-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283726_a_285055]
-
mă alătur unui copac umblător și cutreier prin parcuri - făpturi gârbovite și câini aburoși aceiași din vara trecută absența ta dureroasă și un soare pătrat doar crengi desenate mă seduc în delir ca și cum le-aș vorbi limba verde Variantă Acelaș vrej luminos al tăcerii aceeași seară cu făpturile cărților ce pe rafturi respiră percep lucruri neîntâmplate cobor în imagini - o mare întrebătoare prin deltele gândului doar enotul albastru fugărind o himeră Depresie încă o oră țigara se stinge lacrima cafelei prelinsă
Mariana Filimon by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/10554_a_11879]
-
un legământ cu diavolul Dimineața la micul dejun Dimineața într-un câmp în paragină aștept iepurele să sară din somn nu va fi altceva decât o nălucă cenușie ce și-a petrecut noaptea lângă o tufă de spini ori sub vrejuri de dovleac și smocuri de iarbă dimineața la micul dejun musculițe frivole cu aripioare schimbându-și culorile ca lentilele de contact se dedau la un dezmăț continuu în ochii mei se încăpățânează să mă învețe orbirea să-mi inventarieze substantivele
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
liberă./ Patru pumnale lungi o stea din urmă-mbie./ Se-nvolbură-nainte. Norii vuiesc trezie./ Cum crește. Așchiază lumină casei, cănd / Cu-n cântec sufletelor noastre face vânt." (Paul Antschel/ Celan, Die Geisterstunde/ Ceasul duhurilor) Sau, vom recunoaște tonalitatea eminesciana: "Vrej verde infinit de iederi crește/ Pe a tăcerii despletite față./ Vrea albă-arípă de columbă-n clește./ Rămâne-un licăr doar din ce-mi fu viața./ Acum adâncul ancore despica,/ Steag de primejdie-n catarg se-agață./ Și iarbă unde am
Poezia de limbă germană a evreilor din Editura Bucovina by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7142_a_8467]
-
Don Quijote, 11. 05, ora 10; Leopardul de argint, 11. 05, ora 13; Cheliuță cel isteț, 12. 05, ora 10; Vasilache și Mărioara, 12. 05, 12; Auzi-mă, 12. 05, ora 13; Capra și scufița, 12. 05, ora 18; Jack și vrejul de fasole, 13. 05, ora 10; Mica sirenă, 13. 05, ora 13; Prințesele vrăjite, 13. 05, ora 16; Faust, 13. 05, ora 20; Pasărea albastră, 14. 05, ora 10; Prințul instalator; Motanul încălțat, 14. 05, ora 13; Spărgătorul de nuci
Agenda2005-19-05-1-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283675_a_285004]
-
afon decât scrâșnetul ciorii. cum ar fi toate acestea? OCTOMBRIE Fără ieșire sunt toate. Cărările șerpuie în întuneric, în vârful ștejarului dorm huhurezii cu ochii cât cepele. Jivine și roi de gângănii adulmecă poala fictivă a verii. Păpădii grase și vrejuri uscate, dovleci pântecoși și șuvițe de cânepă, însoțitoarele mute-ale focului. Și norii. Joși, vârtejiți, ca fumul ieșind din vetrele cerului, fuior cu care se spânzură ceasul acesta obscur cu ieșirile, două, pecetluite. Octombrie. Normandia de Jos. Târziu. CONSOLATIO De unde să
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
-l azi-noapte, îi visez de fapt grădina; sfârșise toate plantările, toate tăierile și fasonările. Nimic nu mai depășea linia. Rostul vieții lui era întreținerea în verde; o întreținere constantă, duel necurmat cu excrescențele rebele, cu vlăstarii, cu întrepătrunderile anapoda de vrejuri și crengi, cu lipsa de noimă a creșterii naturale. Era și el acolo: ședea pe o cracă, scund, gras, pătrățos, pipăindu-și lavaliera înfoiată de sub bărbuța tunsă scurt, deja cărunție. Nu mai putea coborî din copac. Își tot lărgise proiectul
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]