1,530 matches
-
plînsnu erai.... XXXII. EXIL ÎN RAMA UNEI ÎNTREBĂRI, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 812 din 22 martie 2013. N-am anotimpuri sînt trecătoare, am sufletul plin de mesteceni și de tine făcînd bătături în palmă laolaltă cu vuietul mării tot meșterind la aripi pentru noi că nu mai țin minte cine sînt de ce mă aflu aici și de ce coboară asupra mea arsura ochilor tăi... Tu ce număr porți la aripi ? Citește mai mult N-am anotimpurisînt trecătoare,am
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
minte cine sînt de ce mă aflu aici și de ce coboară asupra mea arsura ochilor tăi... Tu ce număr porți la aripi ? Citește mai mult N-am anotimpurisînt trecătoare,am sufletul plin de mesteceniși de tine făcînd bătături în palmălaolaltă cu vuietul măriitot meșterind la aripipentru noică nu mai țin minte cine sîntde ce mă aflu aiciși de ce coboară asupra meaarsura ochilor tăi...Tu ce număr porți la aripi ?... XXXIII. ECHINOCȚIU DE TOAMNĂ, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 772
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
a transmis, a văzut ce face Tatăl și ne-a făcut întocmai, a simțit bătaia inimii Tatălui și ne-a iubit ca El. Misiunea noastră nu poate fi alta. În liniștea duhului nostru avem miracolul întâlnirii cu El, adică totul. Vuietul îndepărtat al lumii ne amintește doar că suntem încă aici, având un scop și o destinație precise : să răspândim mireasma lui Cristos, oriunde ne poartă pașii, în călătoria noastră spre patria cerească. Titiana Dumitrana, Timisoara Referință Bibliografică: Podoaba de mare
PODOABA DE MARE PRET... de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 655 din 16 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Podoaba_de_mare_pret_titiana_dumitrana_1350400875.html [Corola-blog/BlogPost/342431_a_343760]
-
publicat în Ediția nr. 1069 din 04 decembrie 2013. Dacă tu ai vedea ce e în mine Sigur te-ai speria de ceea ce e în tine Oglindă îți pot deveni să te poți vedea în ea Dacă tu ai auzi vuietul din mine Sigur te-ai speria de zgomotul din tine Și-n vale m-aș preface să-ți auzi ecoul Dacă tu ai simți ale mele atingeri Sigur te-ai speria de golul talelor trăiri Munte aș deveni, poteci ai
BORCHIN OVIDIU by http://confluente.ro/articole/borchin_ovidiu/canal [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
ai închide în tine și nu ai mai deveni ... Citește mai mult Dacă tu ai vedea ce e în mineSigur te-ai speria de ceea ce e în tineOglindă îți pot deveni să te poți vedea în eaDacă tu ai auzi vuietul din mineSigur te-ai speria de zgomotul din tineși-n vale m-aș preface să-ți auzi ecoulDacă tu ai simți ale mele atingeriSigur te-ai speria de golul talelor trăiriMunte aș deveni, poteci ai trasă pe spinarea meaDacă tu ai
BORCHIN OVIDIU by http://confluente.ro/articole/borchin_ovidiu/canal [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
lovind cu putere acoperișul. Natura se dezlănțuise. Brazii, până atunci atât de mândri, acum erau copleșiți de puterea vijeliei și biciuiți de ploaia înghețată. Cerul era tulbure, iar munții dispăruseră sub vălul furtunii. Nici câinii nu mai scoteau nici un sunet. Vuietul văzduhului le amuțise glasul și le amorțise trupul. Mira se învârtea prin cameră. Neliniștea o cuprinsese. Nu putea să își ordoneze gândurile. Ce era de făcut? Avea nevoie în clipa aceea să-și aprindă o țigară. Își puse hanoracul și
CONTOPIRE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1455498788.html [Corola-blog/BlogPost/384038_a_385367]
-
nici nu mă mai duceam cu copii să mă joc. Să fi trecut vreo trei luni de când ne mutaserăm. Într-o noapte, pe la ora douăsprezece, auzim, pe prispa casei, zgomot de pași. Treceau pe lângă fereastră, alergând, înainte și înapoi, cu vuiet surd, așa ca o turmă de oameni. Ne-am trezit toți și am ascultat. Când cânta cocoșul de ziuă, asta se întâmpla pe la trei noaptea, ca prin minune pașii nu se mai auzeau. In fiecare noapte dormeam numai până la ora
STAFIILE DE TITINA NICA TENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stafiile_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355819_a_357148]
-
am spus lui tata să facă ceva. Sora lui tata, mama de dincolo, cum îi spuneam , a zis să punem pe prispă vase cu apă să vedem dacă cei care trec le răstoarnă. Așa am făcut. Urme de pași cu vuiet puternic și câteodată și chiote au început din nou la ora douăsprezece noaptea. Noi ascultam cu inima cât puricele și nici nu respiram. La trei, când a cântat primul cocoș, am ieșit pe prispă să vedem ce se întâmplase cu
STAFIILE DE TITINA NICA TENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stafiile_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355819_a_357148]
-
poți bucura de fiecare oră.” John Boswell Seară friguroasă de început de ianuarie. Nori negri, grei, se fugăresc pe cer, scuturânu-și încărcătura asupra pământului. Prin rafale puternice, crivățul își revendică pretențiile asupra mării și ținutului dintre aceasta și Dunăre. Un vuiet surd este perceput de urechea mea, ca un zgomot de fond. Sunt apele mării. Aceasta își manifestă prin zvârcoliri tulburarea de care este cuprinsă la sosirea iubitului, pe care nu-l pot reține numai pentru ea. În odaie plutesc miresmele
TIMPURI ANCESTRALE (REVIZUITĂ) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Timpuri_ancestrale_revizuita_stefana_ivanescu_1357326147.html [Corola-blog/BlogPost/342323_a_343652]
-
se arată privirilor un bărbat de aproximativ șaizeci de ani, nu tocmai înalt, suplu, brunet, cu ochi negri, arzând parcă de o febră interioară. Este așezat la o masă de lemn, frumos încrustată cu motive reprezentând animale fantastice. Ascultă întristat vuietul vântului turbat, apoi ia pana în mână, o înmoaie în călimară și începe să scrie: „Parue - nec inuideo - sine me liber, ibis in urlomei mihi ; quod domino non licet ire tuo !” și instantaneu în minte îmi răsună traducerea în limba
TIMPURI ANCESTRALE (REVIZUITĂ) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Timpuri_ancestrale_revizuita_stefana_ivanescu_1357326147.html [Corola-blog/BlogPost/342323_a_343652]
-
nu voi mai ajunge inc-odata În același abis și întuneric rece Și ziua-n care noi ne-am cunoscut să reprezinte-o dată Ce nici din răutatea lumii nu va trece. Simtit-am aripile frante-n zbor.. De-al prăbușirii vuiet mi-era frică Și al tau zâmbet trezește în mine un fior Ce până-n oase mă furnică. Referință Bibliografica: Făclii / Angheluță Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 379, Anul ÎI, 14 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Angheluță
FACLII de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Faclii_angheluta_lupu_1326555025.html [Corola-blog/BlogPost/360620_a_361949]
-
stau aici. Vreau să merg cu tine...” I-am promis că voi face asta data viitoare... Timpul a trecut ca o umbră cenușie, lăsând în urmă tăcerea atâtor zboruri care n-au cunoscut aerul tare al munților. Dincolo de orizont, aud vuietul alb al valurilor lovite de țărmuri, aud plânsul celui ce m-a pierdut în negura timpului. „Veghează-i , Doamne, nașterea gândurilor, în care muguri luminoși se deschid într-o străfulgerare - ca o ploaie de flori neprihănite, germinând iertarea și împăcarea
VINO, DOAMNE, SĂ VEZI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 by http://confluente.ro/Vino_doamne_sa_vezi_valentina_becart_1371394819.html [Corola-blog/BlogPost/363534_a_364863]
-
zi, după ce o hrănise cu ajutorul perfuziei, un geamăt slab ca o părere îi atinse auzul. Se opri din citit, fixând cu privirea incredulă buzele vineții ale copilului. Aproape că nici nu mai respiră o vreme, neștiind cum să scape de vuietul inimii ce dezlănțuise un taifun asurzitor în creierul și urechile ei. Era convinsă că auzise acel geamăt și se înfurie cumplit pe zgomotul lăuntric ce o împiedica să mai audă orice altceva. O agitație de nedescris puse stăpânire pe ea
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1483564920.html [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
spunându-le huhurezi. Acum eram singur și marea era foarte agitată. Valuri mari se spărgeau de stabilopozi, iar concluzia nu era decât una singură: nu se putea ieși pe mare. Eram convins că ceilalți colegi, mai prevăzători, când au auzit vuietul mării, s-au culcat pe partea cealaltă, cum s-ar zice. Am așteptat zece minute și văzând că marea se izbea de stâncile de pe dig cu tot mai multă furie, am întors mașina și luat drumul înapoi spre casă. Încă
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1442573224.html [Corola-blog/BlogPost/343948_a_345277]
-
și fete și bărbați, Juivlia "ai sheia thai mursha, După căruți pe jos se duc Pala urdonende telal jean Toți peticiți și dezbrăcați. Savore gadența suvdine thai nange. Ce veselie! Ce cantare! Șo losh! Șo gilimos! Ce vorbe, si ce vuiet mare! Șo alava, thai șo baro bash! Răcnește ursul, câinii lătra, O rishi kikel, le jiukle bashen, Si scârție neunsă roată; Thai rovel e bi-makhli amboldin; Într-un cuvânt, a lor pornire Ande'k laveste, lengo phirdimos. E desantata la
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
se limitează doar la ceea ce se întâmplă în interiorul Mormântului. Mulți credincioși declară că lumânările pe care le țin în mână se aprind de la sine. Flacăra albastră poate fi văzută deplasându-se în diferite locuri prin Biserică. Este însoțită de un vuiet. Se manifestă sub forma unor sclipiri alb-albăstrii, ca și cum milioane de aparate foto ar clipi în același timp. Viziunea de la Maglavit În România, dovezi de iubire ale lui Dumnezeu s-au semnalat de-a lungul timpului în mai multe zone. El
Miracole creștine ale ultimului secol () [Corola-website/Journalistic/105192_a_106484]
-
copil? Poate că-i păcăleală ca-n luna lui April. Cum este atunci posibil să aflu ce a fost, Să cerc la cel ce spune că toate au un rost? Că un talaz alunec pe marea-nvolburata Ce căuta prin vuiet,să știe cum arată. Referință Bibliografica: Seară de Taină / Edi Peptan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1760, Anul V, 26 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Edi Peptan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SEARA DE TAINA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 by http://confluente.ro/edi_peptan_1445862949.html [Corola-blog/BlogPost/380604_a_381933]
-
amintit poemul Corneliei Conta, care rămîne un reper pentru modul generos în care lucrează omătul: prima zăpadă - toate murdăriile acoperite Simțeam aceeași funcție purificatoare în acțiunea zăpezii, dar într-o altă variantă, aceea de amortizor sonor, de surdinizare neașteptată a vuietului confuz al orașului. M-am gîndit mai întîi și mai întîi să asociez tăcerea cu ninsoarea. Puteam să evoc tăcerea revărsată fulg cu fulg de ninsoare, dar mi s-a părut doar o metaforă tocită. Puteam să vorbesc de tăcerea
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARIILE POEMELOR PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_traian_atanasiu_comentariile_valeria_iacob_tamas_1327901491.html [Corola-blog/BlogPost/360565_a_361894]
-
de oriunde, nu a fost pentru cântecele interpretei Viorica Flintașu sânul mamei! Numai sânul Crișanei a fost! El a rămas și va continua să fie cel ce i-a redat artistei căldura, apărarea și dragostea, iar publicului, susur și deopotrivă vuiet de dragoste, frumusețe, energie, suavitate. Timpul, cel mai doveditor element al adevărului că nimic nu este o creație în sine în univers evocă azi pe artista Viorica Flintașu drept cea care l-a încununat cu florile spirituale ale unui cântec
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1453902742.html [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
sala în care pregăteam femeia și, când am introdus acul în coloană pentru anestezie, a început să se zguduie clădirea. Am realizat imediat că e cutremur. Lumina s-a stins, au început să se spargă geamuri, s-a auzit un vuiet îngrozitor și se simțea un praf puternic de cărămidă roșie. Am ajuns sub tocul ușii, unde erau și ceilalți doi medici cu care operam. Era o tensiune extraordinară, clădirea se mișca și zgomotul era infernal”, povestește, după 35 de ani
36 de ani de la cutremurul din 1977. Mărturii by http://uzp.org.ro/36-de-ani-de-la-cutremurul-din-1977-marturii-socante/ [Corola-blog/BlogPost/93019_a_94311]
-
spunându-le huhurezi. Acum eram singur și marea era foarte agitată. Valuri mari se spărgeau de stabilopozi, iar concluzia nu era decât una singură: nu se putea ieși pe mare. Eram convins că ceilalți colegi, mai prevăzători, când au auzit vuietul mării, s-au culcat pe partea cealaltă, cum s-ar zice. Am așteptat zece minute și văzând că marea se izbea de stâncile de pe dig cu tot mai multă furie, am întors mașina și luat drumul înapoi spre casă. Încă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400782231.html [Corola-blog/BlogPost/383732_a_385061]
-
în proză, literatura adolescenței are modele celebre în Mircea Eliade, Simone de Beauvoir, JD Salinger, lirica adolescenței este mai puțin vizibilă, iar Ana Maria Gîbu o scrie cu forța și năstrușnicia acestei vârste surprinzătoare. Ludic axat pe realitatea cotidianului: „aud vuietul metroului aduce în oraș oameni-petunie le simt rădăcinile măcinându-se pe ziduri și peroane îndemnuri colorate - haideți la spectacol în cinstea nedreptății seara clovnii devin oameni”(noaptea îți pierde zâmbetul) Ținând seama că adolescența este perioada cea mai sensibilă în
ANA MARIA GÎBU- SAU COPILUL POET AL LIRE21 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428560747.html [Corola-blog/BlogPost/350347_a_351676]
-
stăpânul căzut în mlaștină. (p. 27). Tot de o mlaștină e vorba și la moartea întemeietorului legendar al orașului Roma: „Într-o zi, pe când își inspecta armata într-un câmp pe lângă mlaștina Caprei, a izbucnit deodată o furtună însoțită de vuiete și tunete puternice, în timpul căreia regele a fost învăluit de un nor atât de des, încât a dispărut din ochii mulțimii. De atunci Romulus n-a mai fost văzut pe pământ“. (Titus Livius, op. cit., p. 31). Ne întrebăm dacă acel
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
Acasa > Stihuri > Semne > ULTIMELE ȘTIRI Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1346 din 07 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ultimele știri Pușca veche de vânătoare Respiră acum cu multă duhoare, Vuietul muntelui, geamătul milei, Sardanapalului și Sardanapilei, Ce frumusețe-ntristată, crispată, Odinioară dezglaciată, Mii de cocori vor trece, petrece, Templul de aur pustiu e și rece, Parfumuri subtile, preorientale, Ca zilele unei maharadjale, Mătușa Zulia știe ce știe, Iubirile ei din
ULTIMELE ŞTIRI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1410062967.html [Corola-blog/BlogPost/362232_a_363561]
-
adapă Caii în flăcări, avizi de apă- Fluturii nopții, negri, nervoși, Cad și se-neacă, dar mor frumoși Luna spre seară arde și ea Plonjînd în apă, dulce și grea, Mai trec și păsări prin umbră zilei Stîrnind în mine vuietul milei Numai de mie nu îmi e milă Zac mort de sete că o cămilă Auzi cum scîrție cumpăna-n noapte Stelele-n apă cad grele, coapte. JE MEURS DE SOIF AUPRES DE LA FONTAINE Je meurs de soif auprès de la
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_lila_poeme_bilingve_1_ioan_lila_1371461855.html [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]