303 matches
-
experimentat editor de la "Minerva". L-a contrariat numărul neobișnuit de mare de greșeli, dar le-a pus, elegant, pe seama "incuriei tipografilor"; Hotin și Neamț sînt forturi moldave, nu porturi; Benfey, nu Benzey; temă nu teamă. Plus buclucașul u lipsă din Weltanschauung". " Cred că lynotipiștii-computeriști au pus rămășag pe cuvîntul ăsta: cine să-l schimonosească mai abitir, ba să-i schimbe și genul". Tot pățitu-i priceput, a continuat Magda U.. Aceeași "incurie" făcea ca în prezentarea lui Iordan Datcu să se strecoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
50, ca un semn al noilor timpuri, psihanaliza ajunge în fine la ordinea zilei și în Franța. Vreme îndelungată puțin cunoscut, disprețuit sau redus la imaginea stereotipă de savant cu figură austeră și ochelari, Freud se încetățenește în viața francezilor. Weltanschauung-ul său întâmpină încă, nimic mai adevărat, numeroase bariere ideologice, începând cu rezervele magistrului Sartre, pentru care însăși existența subconștientului recuză principiul libertății. De asemenea, această nouă "știință a sufletului" nu întârzie să-și atragă înverșunarea Bisericii și a comuniștilor
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
1914; Der Patriotismus (1929); Umschichtungen în den herrschenden Klassen nach dem Kriege (1934). MITGAU Hermann: Familienschicksal und soziale Rangordnung (1928). OPPENHEIMER Franz (1864-1943): System der Soziologie (1923-1933), 4 vol. SCHELER Max (1873-1928): Wesen und Formen der Sympathie (1923a); Nation und Weltanschauung (1923b); Die Formen des Wissens und der Bildung (1925); Die Wissensformen und die Gessellschaft (1926). SCHUMPETER Joseph (1883-1950): Imp�rialisme et classes sociales (1951), posthume, trad. 1972. SCHUTZ Alfred (1899-1959): Der sinnhafte Aufbau der soziale Welt (1932), trad. american? �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
al culturii, puterea inculturii. Nu are nici un sens încercarea noastră de a ne adapta mai mult sau mai puțin la această imagine a Americii, căci viziunea lor asupra lumii va merge întotdeauna dincolo de puterea noastră de înțelegere, întocmai cum și Weltanschauung-ul european transcendent și istoric îi va depăși întotdeauna pe americani. Tot așa cum țările Lumii a treia nu vor reuși niciodată să-și însușească valorile democrației și progresului tehnologic. Există anumite separații ideologice care sînt definitive și nu pot fi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
viziune totală. Ele oferă o concepție asupra lumii în care fiecare problemă își află soluția. Astfel sînt doctrina liberală, doctrinele naționaliste sau teoria marxistă care a căpătat în Rusia sovietică, după spusele lui Freud, "forța și caracterul exclusiv al unei Weltanschauung, dar în același timp o asemănare neliniștitoare cu ceea ce ea combate"537. Putem afirma că progresul constant din științele moderne, prin fragmentarea tot mai pronunțată a acestora, înmulțind întrebările fără răspuns, L-a alungat pe Dumnezeu din spirite. În același
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
franceză de cele produse de “anglo-saxoni”. Deoarece nu cred că tradiția nu-și pune amprenta pe ele așa cum nu cred că, deși se anunță de o vreme, că momentul declinului “caracterului național” a venit. Diferențele dintre cele două - cel puțin - weltanschauung-uri nu sînt de neobservat. Citind astăzi un articol din presa literară scris de un absolvent de litere Îți poți da aproape Întotdeauna seama dacă el a terminat franceza sau engleza. Sigur, originalitatea discursurilor german sau italian nu este de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
înseamnă a-ți așeza mintea în cadrele culturii care i-a dat naștere, preluându-i modurile de a vedea. * Orice teorie științifică este fundamentată pe o perspectivă filosofică, întemeindu-se pe un anumit număr de propoziții non-empirice derivate dintr-un weltanschauung. De aceea, gestul freudian al științei de a-și omorî tatăl este neîndreptățit. * Știința, mediată de manuale, reprezintă o modalitate de întâlnire a bătrânilor cu cei tineri. Transferul de experiență realizat pe această cale pune bazele viitoarei forme a lumii
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Istoria un alt nume contemporan al ființei este semnificantul major sub umbrela căruia ne refugiem din calea nimicului. Avem cuvinte ce rezumă excelent și sprijină moduri de-a vedea lumea, stând cumva în același timp la capătul și la temelia weltanschauung-ului căruia îi aparțin. Spre exemplu: sufletul, omul, rațiunea, ș.a. Atunci când cineva folosește un astfel de cuvânt în sens tare, în prezența noastră, știm de ce mod de organizare a realului este bântuit (sau ce realitate îl stăpânește). * Simultan cu învățarea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
nu ideologică, ajută la autocunoaștere. Chestiunea conștiinței de sine a istoricului ilustrată prin A.C. Thiselton, O. Handlin, C. Becker, E.C. Carr, Erik Erikson, ș.a., e una din cele dintâi asupra căreia se oprește Wells. World view, adică viziunea asupra lumii, Weltanschauung, devine în demonstrația autorului un concept fundamental, alături de real, ideal, criză. Căutarea unei tipologii pentru civilizația apuseană l-a dus la greci și evrei. Funcția valorilor religioase, rolul individului, teoria politică, text și mit în studiul istoricității lui Iisus, paradoxul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
rezervelor lui M. Ralea așezate sub un titlu nepotrivit (Crima lui Caragiale, în volumul Valori, 1935) s-ar cuveni în continuare meditat: "Caragiale a lăsat intelectualilor și oamenilor noștri de spirit o normă de viață, un criteriu de valorificare, o "weltanschauung". Învățătura pe care ne-a transmis-o decalogul său, prin excelență latin și elen, adică meridional, e atitudinea zeflemistă în viață. Zeflemea contra cui? Contra seriozității, gravității, contra tristeții, melancoliei, contra informației și conștiinciozității. El a creat, în plus, superstiția
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
sens literal, dar era în epocă mai explicit decât este pentru noi sintagma „războaie culturale” (ori echivalentele sale în alte limbi), datorită bogăției de sensuri ale noțiunii de Kultur: de la idei și educație la ideologie, politică, mod de viață, credință, Weltanschauung, instituții, legi, principii morale și altele, totul era cuprins. De aceea, cum știm, francezii au tradus deseori Kultur prin civilisation, care pentru ei era o noțiune mai cuprinzătoare. Prin urmare, atunci când vorbesc de „războaie culturale” nu am în minte numai
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
se mai crede îndreptățită moral să facă judecăți de valoare, dreptul inalienabil la ceea ce aș numi emotivitate vernaculară, parte a dreptului mai vast la tot ceea ce sintagma „stil de viață”, mereu mai cuprinzătoare, desemnează astăzi, de la gimnastică și dietă la Weltanschauung. Totuși, ideea că aproapele tău e diferit nu a fost complet absorbită nici de societatea americană, în care folosirea publică a unei alte limbi decât engleza mai păstrează aura atavică a pericolului în pofida ultimelor trei decenii de militantism multicultural și
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Poetul-gânditor: un purtător inspirat atât al luminilor moderne cât și al misterului, arătând oamenilor, însoțind-i în drumul lor, spre un scop îndepărtat și pur. [...] Poetul-gânditor ar garanta deopotrivă regenerarea finală și atingerea scopului, fără violență și ură8. Vitală pentru Weltanschauung-ul romantic, rămâne idea, de sorginte kantiana, ca poetul este, cum spune Bénichou, "o ființă rară și privilegiată"9. În viziunea wordsworthiană, el este capabil că, prin puterile magice ale imaginației, să creeze ceva absolut nou, unic, original, transgresând astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
emancipată din chingile controlului partinic, s-a redefinit pe vechile coordonate identitare și doctrinare ale românismului ortodoxist. În timpul regimului comunist, ca reacție defensivă la politica de ateizare promovată de noile autorități statale ostile bisericii ca instituție socială și religiei ca Weltanschauung și praxis liturgic, BOR și-a revizuit doctrina și misiunea socială în direcția compatibilizării acesteia cu ideologia oficială. Colaborarea BOR-PCR și biserică-regim (în fapt, aservirea primeia în fața autorităților statale în speranța supraviețuirii instituționale într-un mediu politic ostil) a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
general) este caracterizat de trei caracteristici: a) este un fenomen reactiv, reacția fundamentalistă fiind declanșată de o amenințare percepută ca periclitând integritatea axiologică (sistemul de valori) a comunității; b) este un fenomen modern, antamat de destructurarea lumii tradiționale și a Weltanschauung-ului specific acesteia sub asaltul forțelor modernității (industrializare, urbanizare, democratizare etc.). Din acest punct de vedere, o distincție importantă trebuie operată între fundamentalism și tradiționalism. Tradiționalismul presupune doar acceptarea tradițiilor ca fiind de la sine înțelese și neproblematice. În schimb, fundamentalismul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
schimbare. Lumea persoanei are o semnificație precisă, fapt care explică și sistemul de valori sociale, culturale, morale, politice, religioase, economice care constituie „modelul cultural” specific unei societăți și unui anumit moment istoric, dar și mentalitatea respectivă sau „concepția despre lume” - Weltanschauung) (K. Jaspers, Th. Rothacker, R. Müller-Freienfels). Lumea ne este accesibilă numai parțial sau fragmentar, în ceea ce privește capacitatea noastră de a o recepta și de a o înțelege. Lumea fizică „vizibilă”, precum și lumea sufletească a ființei umane „invizibilă” ne sunt date ca
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de politică internă și externă exprimă direcționarea înspre: revizuirea "sistemului de la Versailles"; încorporarea Austriei; transformarea Cehoslovaciei și Poloniei în state-satelit ale Germaniei; rezolvarea diferendelor cu Franța prin război; cucerirea URSS și dobândirea supremației mondiale. La originea acestor politici Hitler situa Weltanschauung (concepția național-socialistă despre lume)658, bazată pe ideea comunității rasiale germane (Volk) fundamentate pe "sânge și pământ" (Blut und Boden), limbă și cultură, superioară tuturor celorlalte. Sloganul Heims ins Reich (întoarcerea la Reich) devine un instrument al propagandei național-socialiste, care
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a situației etice și economice sub spectrul globalizării și efectelor ei, ajunge la propunerea sa fundamentală, redată sintetic de cel care a scris O teorie a secundarului: "Civilizația occidentală de azi este divizată în două mari ramuri. Una este acel Weltanschauung raționalist-științific, cealaltă e tradiția creștină. Ambele au anumite defecte. Prima nu numai că se împiedică în termeni etici generali, dar și generează multe dintre pericolele contemporaneității. Nu e exagerat să vorbim despre "patologiile rațiunii" și despre un "hybris al rațiunii
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Dar ea este pusă în relație și cu problema puterii, în măsura în care se consideră că servește fie celor care o dețin, fie celor care vor să o cucerească. Totodată, conceptul de ideologie apare în strânsă legătură cu o viziune asupra lumii (Weltanschauung), la constituirea căreia contribuie, fie într-un sens universal, fie într-unul contextual, legat de o anumită epocă istorică. În ceea ce privește subiectul (sau subiecții) care deține ideologia, utilizând-o într-un sens sau altul, se poate vorbi, în înțeles marxist, despre
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și, având subiectul ca punct de plecare, de a determina natura și valoarea actului cognitiv uman, urmărind astfel să găsim un punct de sprijin pentru existența obiectivă în subiectul cunoscător"26. Rezultă deci că obiectivul epistemologiei, acela al reconstrucției unei Weltanschauung pe baze eliberate de prejudecățile religioase, este unul ratat, iar aici regăsim reorientarea lui Mannheim dinspre teoria cunoașterii înspre ideologie, o reorientare ce are la bază ideea că, recunoscând natura fragmentată a lumii, ideologia reflectă lumea modernă 27. Modernizarea societății
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
nostru cu privire la ideile și reprezentările avansate de către oponentul nostru"28. Posibilitatea existenței unei astfel de concepții în lumea modernă este dată de realitatea emergenței unor diferite grupuri sociale, aflate în opoziție unele cu altele, care conferă interpretări diferite unei aceeași Weltanschauung. Revenind la concepția marxistă, avem de-a face cu o singură realitate, dar care este distorsionată de diferitele interpretări care i se acordă. În viziunea lui Mannheim, accepțiunea negativă a ideologiei ca distorsionare a realității este eliminată odată cu anularea ideii
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
fel de efect de vid, în care realismul ar încorpora toate elementele valoroase provenite din celelalte paradigme, o strategie pe care a numit-o "realism-plus-com-ponente-altoite" (Banks 1984: 18). Denaturarea ideilor lui Kuhn Conceptul kuhnian de paradigmă, în înțelesul său de Weltanschauung (imagine asupra lumii), este esențial pentru disputa paradigmelor. Kuhn susținea că paradigmele au o logică a lor proprie. Din moment ce nu există o bază neutră pentru a compara paradigmele, ele sînt incomensurabile. O paradigmă nu poate judeca pe alta. Preferința pentru
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
construită a oricărei cunoașteri este cea care poate duce la interpretări profund diferite. Această cerință ne face de asemenea opaci la înțelegerea mai hermeneutică a disputelor teoretice. Dezbaterea metateoretică a fost redusă de la construcția cunoașterii din perspectiva imaginii asupra lumii (Weltanschauung) la vechea distincție între valoare și fapt, proprie cercetării empiriste (George 1993: 202 și urm.). Una din consecințe a fost că pluralismul teoretic predefinit a făcut ca acestea să devină chestiuni uzuale academice. Dacă la început disputa paradigmelor făcea ca
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
aceasta ar implica existența unui metalimbaj neutru. Disputa paradigmelor a ratat elucidarea nivelului metateoretic la care trebuia căutată incomensurabilitatea paradigmelor. Referindu-se la conceptul de paradigmă al lui Kuhn, Mastermann (1970) descrie înțelesul relevant din acest punct de vedere ca Weltanschauung. Faptul că termenul este folosit cu sensul său originar din germană nu este întîmplător. În lucrarea lui Mastermann, acest termen se referă atît la nivelul ontologic, cît și la cel normativ. Weltanschauung, care literal înseamnă felul în care cineva privește
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
înțelesul relevant din acest punct de vedere ca Weltanschauung. Faptul că termenul este folosit cu sensul său originar din germană nu este întîmplător. În lucrarea lui Mastermann, acest termen se referă atît la nivelul ontologic, cît și la cel normativ. Weltanschauung, care literal înseamnă felul în care cineva privește lumea, implică în primul rînd o selecție a acelor fenomene care sînt asumate ca entități de bază ale realității. Cînd Margaret Thatcher a spus că "nu există societate, ci doar indivizi", aceasta
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]