430 matches
-
08.1922 în localitatea Grătiești) și Elena, născut la data de 25 octombrie 1985 în localitatea Vostok, raionul Kargasokski, Tomsk, Federația Rusă, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. M. Eminescu nr. 12. (772/2003) 39. Hîncu Xenia, fiica lui Andrei (fiul lui Vasile, născut la 29.08.1922 în localitatea Grătiești) și Elena, născută la data de 18 februarie 1988 în localitatea Vostok, raionul Kargasokski, Tomsk, Federația Rusă, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205117_a_206446]
-
Pentru prima categorie, a premiilor „Pro Cultura Timisiensis 2005 - seniori”, membrii Comisiei de selecție au stabilit 13 laureați. Este vorba despre actorii Traian Buzoianu, Dukász Péter, Isolde Kobeț și Horia Dan Ionescu, muzicologii Ioan Tomi și Ovidiu Papană, artiștii plastici Xenia Eraclide Vreme, Leon Vreme, scriitorii Ioan Jurcă Rovina, Ioan Arieșanu, Aurel Turcuș, cântăreața de operă Mariana Șarba, respectiv scriitorul și criticul de artă Szekernyés János. Câștigătorii au primit câte o diplomă de onoare, o plachetă și un premiu în bani
Agenda2005-51-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284507_a_285836]
-
lansări, dezbateri, performance și un concert al trupei Nu. ( M. D. P.) l Între 27 martie - 16 aprilie 2003, Galeria de Artă din municipiul Bistrița (administrată de Filiala Bistrița-Năsăud a U.A.P. ) găzduiește expoziția de pictură și grafică a soților Xenia Eraclide Vreme și Leon Vreme din Timișoara. ( I. S.) l La magazinul „EL-FY SOUND SM“ (Bd. 16 Decembrie 1989 nr. 9 - lângă magazinul pentru pescari și vânători din zona Pieței Maria) se fac xerocopii format A4 la tariful de 1
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
în data de 2 decembrie (nu vor avea loc nici decontări ale tranzacțiilor bursiere). ( E. C.) l Membrii Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“ vor putea urmări joi, 8 decembrie, de la ora 15, filme documentare prezentate de Ștefan Boleraz și Xenia Panin. ( S. P.) l Cu o lună înainte de sfârșitul anului, la biroul de profil din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara fuseseră înregistrate în 2005 un număr de 3 606 de decese. ( M. H.) l British Council Centre Timișoara ne-a comunicat că
Agenda2005-49-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284468_a_285797]
-
(n. 24 iulie 1967, Sremska Mitrovica, Voivodina, fosta Iugoslavie, în prezent în Serbia) este un editor și scriitor elvețian de origine sârbă. El este co-fondator și director al editurii Xenia din Sion. este primul copil al unei familii mixte sârbo-bosniace. Familia de pe latura paternă era originară din Krajina (Croația de azi) și după ce a căzut victimă persecuțiilor ustașilor și-a găsit refugiu în timpul celui de-al Doilea Război Mondial la
Slobodan Despot () [Corola-website/Science/336496_a_337825]
-
dintre singurele surse de informații disonante în limba franceză. În 2002-2003, ca urmare a accidentului suferit de către directorul editurii L’Âge d’Homme, el va conduce temporar compania. A părăsit L’Âge d’Homme în 2004 și a fondat editura Xenia în 2005, împreună cu Claude Laporte. Editura Xenia a fost activă din primăvara anului 2006, având ca motto: "Îndrăznește să citești ceea ce noi am îndrăznit să publicăm", și s-a dedicat descoperirii și promovării „verigilor lipsă” ale editurilor francofone. Apărător necondiționat
Slobodan Despot () [Corola-website/Science/336496_a_337825]
-
limba franceză. În 2002-2003, ca urmare a accidentului suferit de către directorul editurii L’Âge d’Homme, el va conduce temporar compania. A părăsit L’Âge d’Homme în 2004 și a fondat editura Xenia în 2005, împreună cu Claude Laporte. Editura Xenia a fost activă din primăvara anului 2006, având ca motto: "Îndrăznește să citești ceea ce noi am îndrăznit să publicăm", și s-a dedicat descoperirii și promovării „verigilor lipsă” ale editurilor francofone. Apărător necondiționat al libertății de exprimare, Despot va publica
Slobodan Despot () [Corola-website/Science/336496_a_337825]
-
libertății de exprimare, Despot va publica în premieră mondială operele complete în limba engleză și în traducere franceză ale lui Theodore J. Kaczynski, alias "Unabomber", gânditor anti-industrialist radical, primul eco-terorist și „inamicul public nr. 1” în Statele Unite ale Americii. Editura Xenia va oferi, de asemenea, mărturii cu privire la situațiile umane extreme: bărcile cu refugiați, sinuciderea, terorismul, precum și studii pe subiecte sensibile, cum ar fi cele referitoare la geopolitica terorismului sau a afacerilor. Slobodan Despot a condus încă din perioada studiilor universitare revista
Slobodan Despot () [Corola-website/Science/336496_a_337825]
-
căsătorit cu prințesa daneză Maria sofia frederica -Dagmar, născută la 14 noiemvrie 1847, fiica lui Christian IX, regele Danemarcei. Alexandru III are din căsătoria aceasta trei copii: Nicolae, actualul prinț moștenitor, în vârstă de 13 ani; George, mare duce, și Xenia, mare ducesă. Domnia lui Alexandru II s-a însemnat prin fapte foarte mari: abolirea așa numitei servitudini, prin care abolire s-a emancipat câteva milioane de sclavi, desființarea pedepsei corporale, înlocuirea tribunalelor vechi cu tribunale de jurați, cucerirea Caucazului și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Cum a fost cu putință, București, 1945; Se ridică ceața, București, 1945; Critice, vol. I: Realități și exigențe literare, București, 1947; Tuturor, București, 1948; Premieră de gală, București, 1957; Poeme. 1931-1965, pref. Silvian Iosifescu, București, 1965; Pașala, București, 1968; Adio, Xenia Vilari, București, 1969; Neobosita laudă, București, 1969; Nestematele unelte, București, 1969; Van Dyck, București, 1969; Michelangelo. Vremea, omul, opera, București, 1970; Imnuri, București, 1971; Puterea iubirii, București, 1971; Ascuns, București, 1972; Un pitic cât un ibric, București, 1972; Poeme cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
în colaborare cu Luminița Petru). Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 430-434; Perpessicius, Opere, IX, 251-252; Dan Petrașincu, Poezia d-lui Ștefan Popescu, VAA, 1941, 170; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857, Ist. lit. (1982), 942; Piru, Panorama, 143-145; Gabriel Dimisianu, „Adio, Xenia Vilari”, RL, 1969, 4; S.Damian, „Pașala”, RL, 1969, 6; George Munteanu, Trei volume de Ștefan Popescu, CNT, 1969, 30; Piru, Poezia, I, 241-242; Mihai Minculescu, Recompunerea unui portret, RL, 1977, 32; Lit. rom. cont., I, 190-191; Liviu Bratoloveanu, Nedisimulata
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
1979; Ce ne povestesc Milena și Crina, București, 1982; Frank and Smith Company, București, 1982; Seva din adâncuri, București, 1985; Eternele iubiri, București, 1986; Remember, București, 1995; Urmașii Vlașinilor, București, 1999. Traduceri: I. Popov, Familia, București, 1950 (în colaborare cu Xenia Stroe); Alexandr Lukin, D. Polianovski, Frontul din umbră, București, 1964 (în colaborare cu Igor Vascenco); Jakub Kolas, Mlaștina, București, 1967 (în colaborare cu Maria Roth). Repere bibliografice: Aida Vrioni, „Bogdana”, RVS, 1939, 5-6; Dan Petrașincu, Femeile în literatura românească, RML
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
nu au pățit nimic, într-o mărturie avansându-se ideea că „șeful Securității, Filip, era foarte bun prieten cu maica Crisantia“69. Însă din surse judiciare rezultă că șase călugărițe de la mănăstirea Bistrița au fost arestate pentru ajutorul acordat partizanilor: Xenia Dâmboviceanu, Olga Glojaru (sau Gologan în mărturii), Nimfodora Cuștiuliță, Pantelimona Iordan, Monica Pâciu și Ripsimia Martoiu 70. În susținerea partizanilor legionari ar mai fi fost implicați și călugării de la schitul Pahomie, după cum aflăm dintr-o mărturie. Acest schit era condus
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Livia 333, 340. Dandolo, Enrico 28. Dandulo, Andrea 41. Danovici, v. Pătrașco ~. Daponte, Cesarie 131. Darius 68. Darnton, Robert 497, 503. Darvari, M. 131. Dascălu, Nicolae 332, 334. Dascălul, v. Simion ~. Dașcovici, Nicolae 326. Davilla 198. Dămăceanu, D. 191. Dâmboviceanu, Xenia 445. Deac, Augustin 304. Dédé bey 160. Delbos 196. Drăghicescu, D. 247. Deletant, Dennis 231, 427, 428. Drăghici, M. 482. Demény, L. 85, 88. Drăguț, Vasile 123. Demidov, Anatole 133. Drexhage, H.-J. 472, 474, 479. Dendrino 135. Dron, Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
NINA; LĂZĂRESCU, GHEORGHE, Strategii de învățare a limbii române la școlile cu limbile de predare ale naționalităților conlocuitoare, Rped, 25, nr. 11, 1980, 45-47. [92] JURCONI, I., Cu privire la structura internă a vocabularului de specialitate, CPLS, 223-229. [93] KOSTIAC, CARMEN; TEODORESCU, XENIA; TOPCIU, CORNELIA, Limba română. Manual pentru clasa a VI-a a școlilor ajutătoare. București, EDP, 1980, 163 p. [94] LAZĂR, MONICA, Identificarea, descrierea și evaluarea elementelor de detaliu artistic în textul literar, LL, 3, 1980, 468-477. [95] LĂZĂRESCU GH. Comentariul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1937 Pictor S-a născut la 27 iulie 1937 în comuna Laza, jud. Vaslui. Debut artistic - 1990 Nicolae Burcă - La scăldat Ulei pe pânză, 2005 Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. Bursan Xenia 1929 ? Pictor S-a născut în anul 1929, în orașul Orăștie, jud. Hunedoara. Debut artistic - 1967 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 65
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Sunteți oaspeții mei, București, 1984; Ningea peste rododendroni, București, 1986; În căutarea lui Avram Iancu, Timișoara, 1989; Năzdrăvăniile iepurașului Zdup, București, 1992; Povestiri de ascultat și de colorat, București, 1999. Traduceri: Maxim Gorki, Opere XXVIII, București, 1964 (în colaborare cu Xenia Stroie). Repere bibliografice: Sergiu Teodorovici, „Armonica”, IL, 1962, 8; Virginia Burduja, „Ghiocei pentru mama”, CRC, 1983, 9; Hristu Cândroveanu, „Sunteți oaspeții mei”, CNT, 1984, 23; Filip Moroșan, „Sunteți oaspeții mei”, CRC, 1985, 2; H. Zalis, „Bibliografie de literatură română pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287125_a_288454]
-
îl va face și mai frumos pe Ulise în vederea unei ospitalități generoase. Vom reține că, în general, ospitalitatea îl face mai frumos pe cel găzduit. Integrarea merge și mai departe în acest caz, deoarece Telamah fiul lui Ulise este în xenia legat de Nestor prin tatăl său52. Asemănarea fiului cu tatăl său va juca în mai multe rânduri în Odiseea un rol de adevărat pașaport, permițând stabilirea unor legături de recunoaștere foarte puternice. Dacă ospitalitatea lui Nestor este mai puțin fastuoasă
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
zeul vânturilor, trăiește într-un oraș; Lestrigonii, căpcăuni canibali și antropofagi, țin sfat în agora; Circe, vrăjitoarea, locuiește într-un palat plin de servitori. Una din instituțiile umane cele mai persistente, chiar și în caracterul popular al poveștii, este ritualul xenia. Dar ospitalitatea descrisă îi subliniază aici mai ales perversiunile: mâncarea oferită de Lotofagi îi face pe oameni să uite (9.94-97)82; Circe oferă o masă cu droguri în ea (10.234-236)83*; cântecul sirenelor aduce de asemenea uitarea întoarcerii
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este capital pentru Ulise, ca să știe dacă să aibă încredere în el, dacă această ospitalitate este formală sau autentică. Dorința îi va fi împlinită și Eumeu va fi răsplătit. Steve Reece se întreabă dacă o astfel de scenă ține de xenia, pentru că, în lumea homerică, xenia se referă la relația între oameni cu același statut social. Oaspetele este un cerșetor, un implorator și nu un xenos propriu-zis. Este de o ironie evidentă și emoționantă să vezi un servitor care oferă ospitalitate
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
știe dacă să aibă încredere în el, dacă această ospitalitate este formală sau autentică. Dorința îi va fi împlinită și Eumeu va fi răsplătit. Steve Reece se întreabă dacă o astfel de scenă ține de xenia, pentru că, în lumea homerică, xenia se referă la relația între oameni cu același statut social. Oaspetele este un cerșetor, un implorator și nu un xenos propriu-zis. Este de o ironie evidentă și emoționantă să vezi un servitor care oferă ospitalitate stăpânului său. Primirea este în
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
exprimă foarte explicit fiului lui Nestor când îi spune: "suntem prieteni și după părinți, și pentru că sântem de-o seamă, iar drumul ăsta , pe care l-am făcut împreună, ne va lega și ai mult" (15.196-198) p. 35 II, Xenia este ereditară (vezi Iliada) unde războinicii dușmani, Glaucus și Diomede descoperă că bunicii lor, Belephoron și Oenus, au fost xenoi și și-au schimbat cadouri (Iliada, 6.119-236). Ei renunță să se lupte, arătând astfel că instituția xenia transcende fidelitățile
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
35 II, Xenia este ereditară (vezi Iliada) unde războinicii dușmani, Glaucus și Diomede descoperă că bunicii lor, Belephoron și Oenus, au fost xenoi și și-au schimbat cadouri (Iliada, 6.119-236). Ei renunță să se lupte, arătând astfel că instituția xenia transcende fidelitățile politice. 53* Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 68, I (nota trad.). 54 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 62, I (nota trad.). 55 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, pp. 35-36, II (nota trad.). 56
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
MUNTEANU, George (14.IV.1924, Bravicea-Orhei - 8.XI.2001, București), critic și istoric literar. Este fiul Xeniei (n. Stratan) și al lui Simion Munteanu, țărani. Urmează cursurile primare la Bravicea, Școala Normală la Cluj (între profesori, Eugen Todoran) și în paralel Liceul „Gh. Barițiu”, ambele absolvite în 1946, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
Albastru [Gavril Matei], București, 1992; Povestiri, îngr. și postfață Gabriel Dimisianu, București, 1997. Traduceri: Bernardo Kordon, Hoinar prin Tombuctú, pref. Darie Novăceanu, București, 1964 (în colaborare cu Alexandru Samharadze); Zemajt˙e [Julia Beniuseviciute], Diavolul captiv, București, 1965 (în colaborare cu Xenia Stroe); Karel Ptácník, Contingentul 21, București, 1968 (în colaborare cu Traian Ionescu-Nișcov). Repere bibliografice: Al. I. Ștefănescu, Limba noastră, LCF, 1960, 24; Mihail Petroveanu, Nicolae Velea, GL, 1960, 33; Modest Morariu, Două cărți de proză în colecția „Luceafărul”, ST, 1961
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]