1,680 matches
-
fină a botului alungit după depărtări, adulmecând parfumurile de mânze cu coame zburate a chemări la dragoste, pulpe vânjoase care despică aerul, gâturi încordate, urechi aplecate cu gura spre zare, în urma lor căruța cu trupurile ciopârțite ale copacilor în care zace ideea de flacără și în spatele atelajului spectrul calului mirat că aleargă după un șir de spectre de cai și căruțe, cu spectre de oameni, de lemne, pe când Luna se rostogolește ca un bulgăre uriaș de gheață cu obrajii roșii, paralel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fost primul care și-a dat seama că Iadul e pe pămînt, e de acord Roja, lăsați-l să continue chiar dacă nu prea mai avem timp, zice, chiorîndu-și ochii la flăcările care cuprind ultimele rămășițe ale cortului, colțul în care zace rucsacul lui Tîrnăcop. — O să facem pe victimele, zice Gulie, frumușică idee, numai așa putem scăpa cu fața curată, zice, de parcă abia atunci ar fi aflat de plan. — Cercul al șaselea, ereticii, zice Tîrnăcop, asta sîntem, niște eretici, pînă și Florentinul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
armatei echipate ca de război așteptînd în dispozitiv de luptă. Cîteva autoturisme Dacia și Lada, abandonate la întîmplare pe trotuarele din fața Facultății de Geologie, îngreunează traficul. De partea cealaltă a bulevardului un autobuz ITB cu geamurile sparte și anvelopele tăiate zace eșuat pe spațiul verde în dreptul soclului care susține borna de Kilometru Zero a țării. Într-un asemenea decor să te aștepți la tot ce poate fi mai rău, se gîndește, începînd în sfîrșit să numere luminițele roșii ale camerelor de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Baricadă ți-a atras atenția să fii cu ochii în patru la comportamentul celor din jur. Erai înconjurat de o haită de șacali care s-au folosit de tine doar ca să-și atingă propriul interes. Era bine să afli ce zace în fiecare, să le cunoști istoria și planurile de viitor. Ghinionul tău c-ai nimerit în tabăra lor, și ani întregi te-au folosit ca pe un servitor ori de cîte ori a fost nevoie ca cineva să facă vreo
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cînd ordinele se bat cap în cap, unul sau altul trebuie să-și ia asupra sa responsabilitatea de-a face primul rău, încolo trebușoara va merge ca unsă. Cineva cu mai multă prezență de spirit se avîntă în mijlocul bulevardului unde zace nenorocitul părăsit de restul lumii care se retrage în dezordine. Îl apucă de glezne și-l tîrăște pînă pe trotuar lăsînd pe caldarîm o dîră neagră de sînge. Glonțul îi găurise ficatul, murea încet, dar sigur, nimeni nu se înghesuie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
care se mărită, vezi tu... Băiatul a crezut că momentul este bun pentru a Încerca altceva, pretenții nu prea erau și Începu: „Măicuță dragă, cartea mea Găsească-mi-te-n pace, Pe-aici e vânt și-i vreme rea Și-Anton al Anei zace... și tot așa până la capăt, fără Întreruperi și fără să privească spre nici unul dintre ei, În fața ochilor Îl avea numai pe Victor care vorbea „orășănești” și din această cauză s-a bucurat de efectul produs În cei ce formau auditoriul
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
remarcat de cititori. Cititorii îl remarcă, într-adevăr, dar îi și aruncă, îngroziți, cartea din mâini. Cum ar putea rămâne indiferenți când descoperă, în aproape fiecare poem, imagini de o mare cruzime, evocând Evul Mediu: „femeia urâtă cu sânii uscați / zace pe eșafodul / din fața porții în așteptarea / celui ce va ridica piatra“; „cu limba scoasă de un cot / îți retez carotida / să simt otrava / ca pe bunavestire“ etc. Cât privește lirismul, el a fost de multă vreme strangulat de autor. Dulcegarii
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
vor găsi. Mai bine îl tragem în drum. Vor cunoaște dîra, că-i glod afară. Atunci aburcă-mi-l în spate. Portofel este descărcat la vreo 150 m, în dreptul unei grădini, fără casă. Peste strada Podișului se așterne liniștea. Portofel zace cu fața în sus, complet inert. Dinspre vest înainta prin noroi Gheorghe Oieru, beat și el criță. Îl zărește pe Portofel și se oprește. Dom' Portofel, dar știu că te-ai îmbătat, nu glumă. Îl studiază și remarcă: Văleu, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
așa o pleașcă în oala mea, se repede Adela spre gîscă. Pe măsură ce fugea după orătanie se lăsa întunericul și nu mai vedea aproape nimic. Se împiedică de un corp și cade. Adela țipă cînd descoperă că Raj al său, soțul, zace mort acolo. Era plin de noroi și o broască rîioasă i-a ieșit din gură. Răcnește de se cutremură pămîntul. Ce-i, muiere, ce-i cu tine? o zgîlțîie Raj cu toată puterea. Femeia se trezește cu încetul, își face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
tuse măgărească. Boțită și ferfenițită. Ridici ochii și vezi un Mercedes nou-nouț. Strălucește și nechează cu părul în vînt. Ei, dacă ai putea n-ai încăleca-o oleacă? Hî, hî, hî. Și încă cum! Păi vedeți? Este o dorință care zace și în fiecare răpănos bețiv, dar cînd este vorba de cei care chiar își pot permite luxul? Ca Irinel. Mă rog, se poate spune. Dacă ați avea acum o sticlă de șampanie, ați mai bea rachiul ăsta scîrbos? Da, răspund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Dar cînd o s-o faci? După. Juri? Da. Diana a presat profesorul să facă act de vînzare-cumpărare, chiar înainte de cununia civilă. Nu te temi c-o să te dea afară? întrebau colegii. Mă pricep la oameni. Totuși, nu se știe ce zace în... Este însărcinată. O să-mi dea afară și copilul? Spre surprinderea tuturor, căsnicia a mers. Copilul era o minune și Rîmbu era fericit. Dispăruse zgîrcenia, avea încă o normă și Diana și-a luat serviciu. Nimeni n-a remarcat vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pom, floare, grâu, fântână, casă, necurății în intențiile Tatălui. Taie ce-i uscat, arde ce este putred, aruncă peste umăr ce-i vechi, îngroapă necinstea și o ia de la capăt! Păstrează pentru tine atât cât să-ți umezești buzele, păcatul zace cu limba uscată doar în sângele ce a uitat curgerea spre izvor. Ești în lume cu umerii tăi, cu palmele tale, coastele, fruntea, irișii, limba, pentru Sine te-a lăsat Dumnezeu cu venele deschise, pentru lume. Învață să deosebești apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de sus, prin urmare, o ia În amonte pe firul gîn durilor, al imaginilor Împletite una Într-alta pînă la capăt, În spate, sub occipital, pe cîmpul vizual. Bunul meu prieten, regretatul, de neuitatul poet Cristian Popescu, declama că visul zace Înăuntrul craniului ca un cristal, iar pentru a-l citi trebuie să-l scoți de acolo. La fel și Înțelepciunea syriotă: va constata mai Întîi că, pe cîmpurile cerebrale 17, 18 și 19 ale lui Ruby, ale mele adică, e
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
picat din lună. Auzi, cică i-au dat drumul! exclamă el ironic, luându-i pe ceilalți drept martori. Dar ce-ți închipui, că ăstia bagă pe cineva la pușcărie ca să-i mai dea drumul?... Nici vorbă, domnule! Pătrășcanu al tău zace după gratii ca toți ceilalți!... Asta-i bună, făcu Nando. Cum așa?!... Eu am citit acum de curând într-un ziar că e vorba să i se dea drumul din închisoare, fiindcă nu i s-a găsit nici o vină... Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
răspuns. Teodora tocmai conduce spre ușă un bărbat scund și spătos îmbrăcat într-o pufoaică și încălțat cu pâslari. Este înfășurată în aceeași bertă cu înfățișare de mantie de culoarea măslinei, bordată de franjuri înnodate în mod bizar. Artiomușca... Îi zace nevasta de mai multe zile și azi are mari fierbințeli. I-am dat niște picături de nalbă amestecată cu crețișoară. Dacă astea nu-i fac bine, va trebui să mă duc s-o văd și asta e mai greu, stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
îndestulată, în sfârșit, când peste noi se lasă noaptea și când am impresia că percep câte ceva din mine, ce parcă plutește între viață și moarte, singurătatea nu mi se umple decât cu mirosul acru de plăcere al subsuorilor femeii care zace prăbușită alături"... Când eram mică, mă întrebau toți, așa cum sunt întrebați copiii, ce doresc să devin atunci când voi fi mare. Eu aveam o admirație atât de profundă pentru Dumnezeu, care iubește necondiționat toate ființele, încât, luându-L ca model, spuneam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Dar el e trist? Poate că e fericit în nefericirea lui. E învingător, orice s-ar întâmpla, și doar asta contează. Își pune sabia în teacă, sub pardesiul negru. La picioarele sale stă mortul. De fapt, cine e cel ce zace decapitat? Prietenul lui? Acum el se duce glorios spre eterna sa și tristă peregrinare. Aerul năclăit de ceață și pustiu persistă în jurul său în timp ce el trecea prin cartierele mărginașe ale orașului. Era noapte și rece, atât cât să rămâi viu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
a mai rămas de trăit, nu s-a terminat deja, oare, cursa importantă pentru mine? Nu-mi răspunde, nici eu nu mă-ncumet s-o fac deocamdată, îmi este teamă... Și, numai datorită faptului că nu-mi răspund, mai poate zace acum în mine o foarte palidă și umilă bucurie, ce încă mă-nfierbântă cât de cât. Bucuria este un leac universal; ea te vindecă de orice fel de suferință. Îți pătrunde năvalnic în inimă și te aruncă pe loc în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
este văzută ca definitorie. Desenând, desenând! A desena înseamnă a trage o linie în jurul unei idei. Henri Matisse Vă provoc la un joc. Incitant, zic eu, joc de-a valma prin limbă și istorie, pe urmele ideii de feminitate care zace, pentru eternitate, codificată în ideogramele japoneze. Cu alte cuvinte: să decupăm, umblând prin kanji cu foarfecele unei vagi priviri de gender studies, pentru că nu mă identific, în esență, cu acest demers, câteva din trăsăturile fundamentale care informează arhetipul feminin vehiculat
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
limbaj uman. Nici un altul nu a fost atât de murdărit și rupt. De aceea nu trebuie să renunț la el. Generații de oameni și-au descărcat greutățile și preocupările vieții asupra acestui cuvânt și l-au zdrobit de pământ; acum zace în praf și duce întreaga lor povară. Generații de oameni au rupt acest nume prin separarea lor în partide religioase; au ucis și au murit pentru această idee, iar numele de Dumnezeu conține toate urmele degetelor și sângelui lor. Unde
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de porci pe favorit, pe rege, monarhia și luna de pe cer; În multe din ele, desigur, Alatriste recunoștea talentul caustic și proverbialul duh mușcător al prietenului său, veșnicul bombănitor și popularul poet don Francisco de Quevedo: Señor de la Florida aci zace și gura lumii, care nu mai tace, șoptește că viața-i toată i-a fost Satanei Închinată. Nici o muiere n-a văzut chestia-i sculată. Irod și-ai săi i s-au părut de neiertat, nu pentru că pe prunci i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
atât de bine cum am cunoscut-o mai târziu, nu pot fi sigur. Mereu, până când a murit, am intuit la ea ceva ce nu se Învață de la nimeni: o răutate rece și Înțeleaptă care la unele femei e din născare, zace acolo În ele de când sunt mici. Ba poate Încă dinainte, de veacuri În șir. A căuta acum cine sunt adevărații vinovați de această stare de lucruri e deja altă discuție, care ne-ar lua prea mult, și nu-i acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
necontenit despre muncă. Uneori folosește chiar acest cuvânt, dar cel mai des vorbește doar despre articole. Se întâmplă chiar să-mi reproducă articole întregi, iar oamenii, întâmplările și lucrurile demne de văzut par să se nască în el, acolo unde zace, aproape întotdeauna captivante, ca să nu spun agitate. Articolele îl mai despart încă de moarte. Adesea spune: Dacă aș putea scăpa de ele! Dar alteori zice: E o mare binecuvântare să poți lucra! Mie mi-a spus ieri: Dar tu niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
pentru bani. O face pentru umanitate. Da, spune Manfred, am remarcat că ai fost plecat din când în când. Eu chiar am amintit acest lucru în ziar. Dar obișnuiam să ne spunem: Acum el este pe nisipul de pe Riviera și zace la soare. Acum se plimbă prin muzeele din Paris. Acum joacă la ruletă în Las Vegas. Eu munceam, am spus. Munceam cu adevărat. Când ți-ai dus la capăt opera vieții, atunci munca este singura consolare care ți-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
în aer ca o șuviță-n carte" (XXI) e semnul acestei defazări. Ai vorbit, și ai plecat. Te mai ascultă cineva, în lumea pe care nimicul o-nghite cu viteza luminii? "E o putere a nopții și a răului care zace în noi sau vine de departe./ E o ființă străină care se ridică în vârful degetelor tale/ Care se-așează'n carne și îți îmbracă pe dinăuntru trupul,/ Își trece o mână prin pletele coastelor și-ți scoate inima/ S
Ani pereche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7374_a_8699]