1,365 matches
-
Nefericită ca un vas/ Cu apă rece în pustiu,/ Aș vrea să facem un popas/ La temerile ce le știu,/ Când, neputând să le dau glas,/ Cu nevăzute lacrimi scriu.” O captivitate evidentă și o eliberare ascunsă își țin companie, zbateri ale aceleiași dureri. Uneori neîncăpută de forme, fie ele și largi contururi sufletești: „Sufletul tău se sparge ca un vas/ La care vin prea multe să se-adape,/ Sălbăticiuni și vite de pripas.” ( În locul unde ne vom fi retras). Căutarea
Norii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5945_a_7270]
-
înaintea plecării mele la Tg-Mureș și face aluzie la ceva ce scrisesem, în glumă, referitor la haremul de idei de care vorbea domnia sa. Cred că suna cam așa: „Ei, dumneavoastră stați acolo, în vârf de munte, ca Alb-Impărat, indiferent la zbaterile muritorilor de rând!”. 29.I.987 Păltiniș Iubită doamnă Brădișteanu, Am primit semnul Dvoastră repetat din 22 Ianuarie, unde-mi vorbiți atît de frumos de sarea pămîntului ș cu siguranță era vorba de „femeie”.n.n.ț. Primisem și pe cel
Cum l-am cunoscut pe Constantin Noica by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Journalistic/5958_a_7283]
-
deține acte care să dovedească că este proprietarul lui. Situația are o cruzime subțire în ea, dar nu lipsită de semnificație. Nelu răstoarnă apa cu pește cu tot pe caldarâm și camera rămâne o vreme fixată pe agonia peștelui, pe zbaterile sale pe uscat. Agonia turcului plecat în căutarea familiei sale din Germania cu toată absurditatea ei se află în spațiul de rezonanță al acestei întâmplări în care negocierea umană se izbește de implacabilul literei de lege. Numai că umanitatea refuză
Turcul si Fata Morgana by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5975_a_7300]
-
cât mai fidelă reprezentare a propriei identități, în ideea că arta nu este subordonată nici unui scop exterior, ci ea este, indiferent de forma sub care se manifestă, expresia unei trăiri intense și neintermediate. Este profund și deosebit de interesant rezultatul acestei zbateri dramatice între actualitatea expresiei și dragostea pentru pictură, pe care o consider forma supremă de libertate a ființei sale. Întâmplările artistice, obiectele pictate, colajele sunt de fapt un suport căruia regizorul, fascinat de mirajul propriului scenariu, le conferă un statut
Mihail Trifan, bucuria inocentă a jocului by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/4882_a_6207]
-
anesteziere prin înfrigurare și abandon: „Tell me again/ When the victims are singing/ And the Laws of Remorse are restored/ Tell me again/ That you know what I’m thinking/ But the vengence belongs to the Lord.” În felul acesta, zbaterea, confruntarea și, finalmente, recunoașterea înfrângerii sunt extrase din zona sublunara și proiectate în spațiul abstract al gândirii și Înaltei Suferințe transumane. Există o lege a durerii și violenței în fața cărora spiritul e mereu neputincios: „Tell me again/ When the filth
Vechimea, adâncul (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4835_a_6160]
-
Referitor la o nouă organizare a Capitalei, președintele Traian Băsescu a spus că a remarcat "zbaterea" de la București în problema reorganizării administrative, inclusiv legată de organizarea unui referendum. Nu este nevoie de referendum aici, Parlamentul hotărăște dacă se desființează sectoarele Bucureștiului". El a menționat că este posibil ca cetățenii să nu fie mulțumiți de o astfel
Băsescu: Nu e nevoie de referendum în Bucureşti. Parlamentul decide dacă desfiinţează sectoarele. Preşedintele vrea reorganizarea administrativă a ţării - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/48526_a_49851]
-
un mutilat căruia îi lipsește o coardă în strunele emotive. În plan cognitiv, ateul e convins că o cunoaștere cu rădăcină în credință este o aventură alterată în chiar esența ei, în vreme ce credinciosul vede în cunoașterea lipsită de credință o zbatere absurdă îndreptată spre nimic. Ateul deplînge superstiția și fanatismul, credinciosul repudiază scientismul și hedonismul. Oricît le-ai spune amîndurora că existența lui Dumnezeu nu poate fi nici infirmată și nici confirmată de știință, ei sunt încredințați în sinea lor că
Gustul fideist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5283_a_6608]
-
dar fără nici un indiciu al spiritului extraterestru. Și atunci singura atitudine demnă e căutarea. Căutarea ca scop în sine fără atingerea vreunui capăt. La Sagan dăm peste varianta laică a mitului lui Sisif: sîntem nobili fiindcă ne zbatem, chiar dacă deznodămîntul zbaterii nu e de întrezărit. „Trebuie să fie o intenție curajoasă de a saluta universul așa cum este el, și să nu-i impunem predispozițiile noastre emoționale, ci să acceptăm curajos ceea ce ne vor spune explorările noastre.” (p. 240) Se vede ușor
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
Lucrurile au fost acceptabile atâta vreme cât pătura căreia i se permitea să aibă acces în mediile academice era suficient de groasă. Ea devine o problemă acum, când dificultățile economice ridică bariere acolo unde ar trebui să existe acces neîngrădit. Pe lângă aceste zbateri, e din ce în ce mai evident că iluziile vândute, decenii în șir, de stânga politică au început să atace însuși creierul națiunilor. Faptul că ele au ajuns la autolobotomizare nu e o soluție, ci un simptom: cel al începutului dramatic al sfârșitului.
Autostrada care nu duce nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5446_a_6771]
-
a deprins cu pasul străveziu al serafimilor, acela pe care îl simt doar tremurul mestecenilor, unduirea gențianei, cearcănul Otiliei. Am aflat prin cărți vechi că uneori se întâmplă să fie niște existențe pe jumătate-lumești, pe jumătateîngereș ti care, într-o zbatere și foarte dulce și foarte amară, străbat cerurile târând după ele, peste oameni și locuri, umbra îndrăgostirilor lor pământești. Așa cum îl știu, Țepi cam pe aici și pe acolo trebuie să fie, bântuind prin miraculoase interstiții, însuflețind șăgalnice amintiri: un
La marginea imperiului pierdut by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5111_a_6436]
-
în roșu, auriu ori verde crud. Dar casele și oamenii s-au agățat de dealuri, s-au încolăcit, s-au înfipt, s-au chinuit, s-au așezat pe verticală, s-au prins de stâncă cu orice chip. Portul e o zbatere între mare și natura vagă a munților, dar omul e învingător în toate. Dealurile și marea au creat orașul, modelându-l; oferindu-i nu rigiditatea unei cazărmi, ci insolitul primăverii, cu desenele ei contradictorii, cu energia ei sonoră. Casele s-
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
Ťevreiiť care nu se cunosc: Paul Sterian, Radu Gyr, Ignătescu... Îi invocă pe toți, cu oarecare ciudă, ca și cum ar vrea să se răzbune pe ei sau să se piardă el însuși, neobservat, în numărul lor mare. Bietul Eugen Ionescu! Câtă zbatere, cât chin, câte ascunzișuri, pentru un lucru atât de simplu. Aș fi vrut să-i spun cât îmi devenise de drag - dar era prea beat ca să fiu sentimental cu el". Naratorul dă de înțeles că și-ar fi găsit partenerul
Eugen Ionescu și Mihail Sebastian by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6667_a_7992]
-
doar emoția noastră, nu a lui, bine ascunsă în precizia detaliilor, le face să vibreze. Secțiuni fără culoare, fără cărnuri, fără sucul afectelor, cum numai sinceritatea cea mai vitregă poate da, se umplu, în transparența lor, de spectrele spaimei, ale zbaterii și, în fine, ale împăcării cu care fiecare din noi privim în abis. Pașii ne cunosc abisul/ Trupul ne plimbă cerul/ Furtuna pierde bucăți de carne/ Tot mai vagă tot mai slabă/ Este un început albastru/ În acest peisaj terestru
Subțieri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6681_a_8006]
-
-l văzuse până atunci pe cotoiul Ionică. Iar cotoiul Ionică apare de după peretele de flori cu o turturică în bot. Vie. Fâlfâind în botul lui. Scoțând țipete de protest; de protest dragă Nelule. Și penajul acela... pur, gri cu alb... zbaterea aripilor ca pălăria de seară a unei marchize din secolul trecut, făcându-și vânt cu evantaiul la operă... N-o omorâse, vasăzică. Mai întâi, se distrase; se jucase... El privea înlemnit din fotoliul de paie. Îi arăta lui turturica, triumfător
Cotoiul Ionică by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6517_a_7842]
-
fi fost unul în care modestia producătorului unui eveniment teatral ocupa locul întîi. Domnul Chiriac, vanitos că nu este pomenit nominal, ține să ne amintească ceva ce știe toată lumea, nu doar breasla, și anume că un spectacol-eveniment implică eforturi și zbateri uriașe. Că un spectacol are un producător, că teatrul are un director, că la un spectacol muncesc zeci de tehnicieni, mașiniști, costumiere, cabiniere, marketingul, toate departamentele și serviciile. Mă gîndesc, însă, că asta se petrece, în principiu, cam în orice
O gală cu nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6379_a_7704]
-
accesorii ca de bâlci), în doi sau în trei (adică folosind și o tânără pescuită în stare de ebrietate dintr-un bar) practicată de dezasortatul cuplu. In comparație cu memorabilele scene erotice supraexplicite din romane precedente precum Complexul Portnoy, aceste zbateri prezentate fără distanțare, fără urmă de sarcasm sau de patos sau de orice altceva care le-ar conferi vreo noimă, aduc a film pornografic de joasă calitate. Dacă The Humbling ar fi ajuns la o editură americană fără semnătura lui
Regres sau un alt fel de joc? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6428_a_7753]
-
țărînei agricole, humusul conceptelor fiind singurul ferment în stare a-i dospi destinul. Episodul e simptomatic, căci tînărul cu siluetă de pilastru surpîndu- se de cașexie era încredințat că o biografie fără punct de sprijin într-o idee e o zbatere absurdă către nicăieri, o anecdotă stearpă menită detracaților. Ajuns în București în 1968, Papuc lucrează sporadic ca redactor extern la Almanahul literar, supunîndu-se unei sihăstrii de ordin laic: stă închis cu lunile în cameră, trăind din nimic și consacrîndu-se lecturilor
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
intră pe fereastră în camera iubitei, pentru ca ea să-i întindă un flacon în care plutea, în formol, embrionul avortat al amorului lor. E o lume contorsionată și disperată, care își caută scăparea într-un amestec de elevație intelectuală și zbatere morbidă, cu biografii sacrificate sub teascul opresiunii politice, o colcăială de genii închipuite și de artiști ratați, care își trăiesc disperarea sub forma surescitată a viciilor. Paradoxul acestei boeme e că, deși meschină prin orizontul limitat, e suficient de rafinată
În așteptarea pragului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4966_a_6291]
-
capul în piept, ca și cum ar fi vrut s-o împungă, și dădu drumul brațului cu violență. Simți un contact dur și osos în palmă, îi dădu un brânci, cu ură, și văzu în fața ochilor - fără a-și putea explica cum - zbaterea rapidă a unei păsări monstruoase, cu aripi negre. Fu o imagine bruscă și scurtă. Un fâlfâit de aripi întunecat și orbitor, o cădere vertiginoasă. Apoi auzi strigătul și, aproape în același timp, un zgomot sec și îndepărtat, izbitura corpului pe
JULIÁN RÍOS - Cortegiul umbrelor () [Corola-journal/Journalistic/4411_a_5736]
-
din Parlament pentru 0% prezență în Senat, iar cel de-al doilea pentru că ocupă înalta funcție de vicepreședinte al Senatului din postura de turnător dovedit al fostei Securități.”, susține Anastase într-un comunicat de presă ” Am asistat în ultimele săptămâni la zbaterea imatură a liderului PSD Victor Ponta în a găsi justificări pentru o grevă parlamentară de lux, lipsită de orice fel de fundament democratic. Luat de val, tânărul pesedist a recunoscut aseară, într-o emisiune TV, că cele patru condiții aiuritoare
Dialogul, în viziunea PDL: Roberta îi solicită lui Ponta demisiile lui Antonescu și Voiculescu () [Corola-journal/Journalistic/45908_a_47233]
-
încheie pe 26 octombrie 1955, de Sfîntul Dumitru, cînd familia Spijavca e anunțată că poate părăsi carantina din mijlocul naturii. În acest interval, Elena Spijavca își notează întîmplările de peste zi. În totul, cititorul dă peste un trai vînăt, de chinuită zbatere în numele supraviețuirii. Spectrul foamei și al frigului sunt principalele griji: „27 noiembrie: Amare zile mai trăim, e foarte rău, e neînchipuit de greu să-ți fie foame și să nu ai ce să mănînci. N-avem nici petrol deloc, toată
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]
-
sanitară a cetățeanului este îndoielnic și toată lumea critică sistemul, pe bună dreptate. Spre regretul meu, deși am insistat ca proiectul legii să fie pus pe site din octombrie, politic nu s-a reușit decât în decembrie. - Am observat din toată zbaterea legată de sistemul de sănătate că s-a adaptat la a consuma sume tot mai mari fără a deveni mai performant. Dezbaterea trebuie dusă la fondul ei, la perspectiva de trasnformare a unor spitale în societăți comerciale sau fundații, de
Traian Băsescu: SMURD nu a fost creat de un singur om. Sistemul a fost creat cu banii românilor () [Corola-journal/Journalistic/46450_a_47775]
-
fiziologia neuronală pentru o utopie redemptoare. Postulat mai degrabă poetic, - căci, iată, nimerit între uneltele visării artistice, scalpelul neurofiziologiei nu divizează doar, implacabil, nu rămîne prizonier al analizei în sine. Simbolismul corpului conține și putința unui asemenea vector, conducînd către zbaterile din adînc, pregnant purtătoare de noi configurații.
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
un luminos interlocutor de timbru confesiv: o natură vie cu înclinație monologală, un stenic de esență contemplativă arătînd vădite porniri spre lumea duhului creștin. Dar ce surprinde la el, cînd îl ai în față, e jocul frămîntat al privirilor, acea zbatere de cristalin care vine în contrast cu vorba-i molcomă. Cu o fizionomie ascuțindu- i-se răspicat în bolta sprîncenelor și a nasului, Stroescu are ceva iremediabil păsăresc, o față dăltuită în unghi clonțos, cu ochii rostogolindu- se vertiginos, ca sub apăsarea
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
în urmă ai impresia că treptele au fost anume construite ca să ducă pînă la tine, cînd în realitate, sensul treptelor sunt doar în mintea ta, universul neavînd sensuri de potriveală secretă. Suntem într-o închisoare galactică care e indiferentă la zbaterile viermuielii de pe terra. De la un așa spirit atins de luciditate seacă te-ai fi așteptat să fie opac la timbrul poeziei. Și totuși, Viorel Chițea are nerv liric și sensibilitate acută, dovadă că cele mai reușite eseuri sunt cele în
Personal, consider că… by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5574_a_6899]