593 matches
-
de-a putut prea repede tot ce-a avut să lepede? Plâng după voi și îngerii din tristul roi al plângerii. Unde-ați pierit voi anilor, când v-am jertfit sărmanilor? Din voi mereu trist buciumă când dorul meu se zbuciumă?... Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1578, Anul V, 27 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373879_a_375208]
-
mai creadă în nimic și să nu-și mai facă niciun plan. Nu avea nici măcar un singur punct de sprijin material. Se așază pe prima treaptă a unei scări și cu gândul la tatăl săa dispărut izbucnește într-un plâns zbuciumat cu sughițuri. Între sughițuri reușește să-și expună păsul cu glas tare și zice: - Iar ai plecat, iar m-ai lăsat singur...nu mai suport... ce se întâmplă în viața asta... a mea...este prea mult și nu mai pot
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.5 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373941_a_375270]
-
doar conținutul pe lume adus De zodii, credință-absorbită. E doar conținutul justificat Când soarele-și poartă mișcarea Și nu faci nimic far’ de păcat În lumea ce-și schimba purtarea. E doar conținutul pus într-un joc Și viața ce zbuciumă-n ține, Si toate în lumea aceasta au loc Pe crucea iertării divine. Galina MARȚEA (Versuri din volumul de poezii “Durere Tricolora” (autor Galina Marțea), Editura Pontos, Chișinău, 2014, pagini 176). Referință Bibliografica: Galina Marțea: GENEZĂ PĂCATULUI / Galina Marțea : Confluente
GENEZA PĂCATULUI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373995_a_375324]
-
alb... Foarte bine! Să mă învăț minte. Acum... ce mă fac eu? Cum scot capul în lume? Cum apar eu la serviciu ca divorțată așa, din senin? Dar dacă era deja în pușcărie, ce naiba mai făceam acum? Uite cum mă zbucium și lui nu-i pasă! Nu a avut nici curajul să-mi spună în față. Du-te la chelnărița ta, soțul meu drag! Eu vorbesc? Tocmai eu care...". Odată venit acest gând, s-a repezit la telefon și a tastat
ISPITA (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375316_a_376645]
-
leprosul, întoarcerea din drum de la Puglia după ce auzise vocea care-l întreba pe cine vrea să slujească pe stăpân ori pe slujitor, colocviul cu Răstignitul de la San Damiano, deși par de o simplitate cuceritoare, sunt rodul unei perioade lungi și zbuciumate de maturizare interioară, de acumulări și meditații, conștientizarea de sine și de ceea ce reprezintă în ochii celorlalți, etc. Autorul lucrării pune accent pe momentul central al convertirii lui Francisc și anume înțelegerea suferinței sufletului și a trupului ca pe o
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
M-am înconjurat de tăceri ... Și am atins cu brațele un fir de abis . Ascuns în mine cu o bucată de amintire Te-am transformat în depărtarea cenușie , Abandonat în herghelia orelor ... Să-mi mai simți respirația privirii. Să-ți zbucium umbrele ce te ard Într-un alb transparent de clipe , În care zac așteptările noastre Prin foșnetele amintirei trezite... gabrielaenerusu Referință Bibliografica: Ascuns în mine / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2197, Anul VII, 05 ianuarie 2017. Drepturi
ASCUNS IN MINE de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375577_a_376906]
-
care Mărțișor aruncă iute sulițele de fier. Căpcăunul se strădui să le înghită cu lăcomie. Dar astea se înroșiseră și-i străpunseră toate măruntaiele.De aceea, nenorocitul scoase un răcnet înfiorător. Se zvârcoli turbat de durere, dar cu cât se zbuciuma, țepoaiele îi străpungeau trupul tot mai mult,astfel că, până la urmă plesni, dându-și duhul. Pe loc se prefăcu într-un lac, în care apa fierse ce fierse, sub privirile uluite ale lui Mărțișor și Norocel. Cu moartea căpcăunului încetară
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
cazonă a politehnicii din Petersburg , unde a fost student, militarizată după sistemul aracceevist, îi smulge accente încărcate de disperare și dezgust:” Dragă frate-îi scria Dostoievski fratelui mai mare-ce trist e să trăiești fără speranțe.Scrutez viitorul și sunt îngrozit...Mă zbucium într-o atmosferă de îngheț polar, unde nu pătrunde nici măcar o rază de soare. “ Cu această dezamăgire și altele multe, își va renege mai târziu, după șederea în “ casa morților “ din ogna țaristă, pasiunea tinerească pentru ideile socialismului utopic, la
DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371265_a_372594]
-
Stihuri > Cugetare > DESCHIDEȚI-VĂ MORMINTE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 838 din 17 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Cutremur sau tsunami-n carne vie Răstălmăciri de vise, incantații Doar trei de șase-au mai rămas să-nvie Blesteme zbuciumând nevinovații... Ni-s zilele umbrite de repaos Și nopțile cernite ochii-și scot S-au încurcat secundele și-n haos Își stivuiesc bătăile cum pot... O rugă stă ascunsă-ntr-o icoană Cu Ecce homo-adulmecând un cer Mai jos se
DESCHIDEŢI-VĂ MORMINTE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345920_a_347249]
-
de griji și de pată. Flori înflorească pentru noi, Îmbete-ne pe amândoi. Roua spală florile Roua spală florile pe gene, Omul îl caută Diogene. Lumină cernută printre mesteceni, Clipa în minte o legeni. Celestul neatins ades mă doare, Se zbuciumă valuri de mare. Frunți însemnate cu mir, Relele-ncet le deșir. Zboară albatroșii ducând doruri, Pleacă mulțime, în stoluri. Liniștea în apusuri se lasă, Zarea de aur e arsă. Noaptea tăceri sufletul anină în stele, Visele-mi luminează, înșiră mărgele
COPILUL DIN MINE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347827_a_349156]
-
arse fără vină, Nuferi cu rădăcini în tină. Vântul oftează răvășind mesteceni, Copilul din mine îl legeni. Tâmpla mi-o mângâie tristețea, Lăcaș își caută binețea. Pacea se-așterne peste durere, Doruri se sting în tăcere. Liniștea mă-nvăluie-n uitare, Se zbuciumă ușor un val de mare. Referință Bibliografică: Copilul din mine / Adriana Tomoni : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1201, Anul IV, 15 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Adriana Tomoni : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
COPILUL DIN MINE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347827_a_349156]
-
Poeme > Constiinta > VALURILE VIEȚII Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1174 din 19 martie 2014 Toate Articolele Autorului În zori, Fereastra sufletului meu s-a deschis - E fereastra prin care privesc oceanul vieții; Valurile lui urcă și coboară; Se zbuciumă valurile - Nașterea și Moartea Urcă și coboară în ritmul lor Din Cer predestinat. Sufletul meu, Neobosit albatros, își deschide aripile Plutind deasupra oceanului vieții, Sărutând luceferii. Inima-mi șoptește: "Se-apropie noaptea, femeie, Șuvițele părului tău încărunțesc... Auzi? Se scurge
VALURILE VIEŢII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347904_a_349233]
-
Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 416 din 20 februarie 2012 Toate Articolele Autorului NAVIGÂND PE MĂRI... Gânduri navigând pe mări, Înfruntând aprige furtuni, Iluzorii țărmuri peste zări, Zburând neîncetat peste genuni. Ele pleacă din inima în clocot, Care se zbuciumă în a vieții luptă, Bătăile ei fac mai puțin zgomot, Atunci când amintirile-și ascultă. Bătrână trecută prin mulți ani, Rezistă prin magice forțe îndrăznețe, Uită de greutăți și de dușmani, Se bucură acum de bătrânețe. Astfel de gânduri aleargă în
NAVIGÂND PE MĂRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346784_a_348113]
-
o universitate din Transilvania. Iată, plusez eu, o fiică a acestor locuri studiază în cetatea carpatină, nucleul etnogenezei românești, cu membrana exterioară întinsă (spre răsărit) până dincolo de Nistru. O garanție în plus pentru perspectiva ADN-ului românesc în aceste margini zbuciumate de vatră strămoșească. Referință Bibliografică: FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 886, Anul III, 04 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
-i, sau mai știu eu ce alte motive - într-un acces de răzbunare ordinară a recurs la această ultimă alternativă: de a face publică o informație pe care noi oricum o știam de mult. În consecință, copila mea a fost zbuciumată și derutată că această femeie i-a lansat o invitație de prietenie atașând fotografia pe un site pueril, infantil, unde numai adolescenții fără minte își crează cont, printre aceștia numărându-se și mica mea prințesă. Însă ei îi dau dreptate
O FOTOGRAFIE CÂT O MIE DE CUVINTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348310_a_349639]
-
Poate părea hazardat, dar în lumea asta a realității simțurilor, să scrii despre creație ca despre o conștiință unică, să scrii cu admirație, poate fi frumos. Dar... de neacceptat pentru unii, care văd doar urâtul existenței proprii în care se zbuciumă dorindu-și și public asta. Ceea ce s-a scris despre curatul din scrierile mele, mi se pare extraordinar de bine punctat, este ca o pecete în care îmi regăsesc și lăcrămioarele și... inorogii dar și sufletul frumos al omului. Cred
DANAELA ŞI IZVORUL IUBIRII de GEORGE ROCA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345065_a_346394]
-
un an întreg. Tristețea e cu atît mai mare cu cît din tot ce-a fost rămîne doar cîte o relicvă alungată profanator de vînt. vântul întețit - vârfurile brazilor măturând norii Manuela Dragomirescu Oricine a privit de jos mișcarea pomilor zbuciumați de vînt a rămas impresionat de amploarea legănării și de incredibila lor elasticitate. Poemul se bucură de o exprimare paradoxală, vîrfurile brazilor se mișcă precum o imensă mătură, dar e greu de crezut că au și efectul de a fugări
CORNELIU TRAIAN ATANASIU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345101_a_346430]
-
dimineață luată pe sus, încătușată și, cel mai rău, supusă unui atac prelungit de blițuri... Ce urmă, nu fu prea clar pentru ea: un interogatoriu nesfârșit în care toate întrebările începeau cu Nu-i așa că...?!, apoi un somn scurt și zbuciumat pe un colț de masă, o cană de apă și un coltuc de pâine... Și iar o lampă aprinsă într-un întuneric de peșteră, glăsuind insinuant Nu-i așa că...?! Lucrurile fură forțate și se decise prezentarea preliminară a probelor, pentru
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
E pe sfârșite vara și mă întreb cum a trecut , unde s-au strecurat clipele din calendar, am vrut să s-aprind amintiri dar timpul m-a întrecut și mi-a adus nechemată toamna-n dar... Am risipit, pe maluri zbuciumate de mare vise neîmplinite și-mprăștiate de vânt, sperând că vara va da iubirii culoare, dar a trecut ...și vara și al iubirii legământ... Referință Bibliografică: A fost o vară... / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1331, Anul IV
A FOST O VARĂ... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376474_a_377803]
-
2017 Toate Articolele Autorului Părinte duhovnic vin iarăși spre tine Cu pasul tăcerii un prag peste minte Mă caută sfinții-n apus de cuvinte M-adună la tine eu fug iar de mine Alerg cu apusul în hainele goale Mă zbucium în taină de parc-aș fi vie Mi-e sufletul flăcări în cea colivie Mă ține aproape cu brațele tale Strivesc zorii zilei cu ochi de pierzanii Adorm înserarea în trista minciună Mi-e viața o noapte sub clarul de
SPOVEDANIE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375938_a_377267]
-
simți Decât o dragoste pierdută, O frunză udă ce-i căzută Și ce de vînt a fost bătută... Aș fi dorit să fiu al tău Dar, cine ești Tu oare?! Că vreau atît de mult să te cuprind Însă mă zbuciumi foarte tare. Și zile vin, zile se duc Doar eu rămân îngîndurat, Cum doamne să iubești un suflet Ce pentru tine e îndepărtat. Mi te strecori prin mii de oameni Și mă aleg doar cu un gînd, Să te iubesc
SLOVA ZĂRILOR PUSTII de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375962_a_377291]
-
din 11 aprilie 2017. Părinte duhovnic vin iarăși spre tine Cu pasul tăcerii un prag peste minte Mă caută sfinții-n apus de cuvinte M-adună la tine eu fug iar de mine Alerg cu apusul în hainele goale Mă zbucium în taină de parc-aș fi vie Mi-e sufletul flăcări în cea colivie Mă ține aproape cu brațele tale Strivesc zorii zilei cu ochi de pierzanii Adorm înserarea în trista minciună Mi-e viața o noapte sub clarul de
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
simți Decât o dragoste pierdută, O frunză udă ce-i căzută Și ce de vînt a fost bătută... Aș fi dorit să fiu al tău Dar, cine ești Tu oare?! Că vreau atît de mult să te cuprind Însă mă zbuciumi foarte tare. Și zile vin, zile se duc Doar eu rămân îngîndurat, Cum doamne să iubești un suflet Ce pentru tine e îndepărtat. Mi te strecori prin mii de oameni Și mă aleg doar cu un gînd, Să te iubesc
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
mai mult nu pot simțiDecât o dragoste pierdută,O frunză udă ce-i căzutăși ce de vînt a fost bătută...Aș fi dorit să fiu al tăuDar, cine ești Tu oare?! Că vreau atît de mult să te cuprindînsă mă zbuciumi foarte tare.Și zile vin, zile se ducDoar eu rămân îngîndurat,Cum doamne să iubești un sufletCe pentru tine e îndepărtat.Mi te strecori prin mii de oameniși mă aleg doar cu un gînd,Să te iubesc, frumos și sincerCu
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
timide, rodul... Și, contemplând, simțeam căldura mâinii Cum moale, lin, îmi oblojea frământul - În șuier aspru-nverșunat doar vântul Mai biciuia neiertător tăciunii Din vatra-ncinsă-n care râdeau macii. Îngenunchind pe pat de frunze moarte Iubiri vetuste, născociri deșarte... Se zbuciumau a neputință vracii. Pe-un țărm pustiu, o ... Citește mai mult CÂTĂ IUBIRE ...Câtă iubire-am strâns, nedăruită,Câți crini petale-și picurau pe dale,Plângând de dor în palma umbrei taleDe câte ori se furișa grăbităSpre alte lumi... Pe
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]