503 matches
-
tomatele, mărul și vița de vie. 5.1. Combaterea integrată a agenților patogeni la grâu Boli principale: 1. Făinarea grâului Blumeria graminis f sp. tritici, f. c. Oidium monilioides 2. Fuzarioza spicelor Gibberella zeae f.c. Fusarium graminearum 3. Tăciunele zburător Ustilago tritici 4. Mălura Tilletia sp. Alți agenți patogeni întâlniți la grâu: Virusuri 1. Wheat streak mosaic virus mozaicul dungat al grâului 2. European mosaic striate mosaic virus mozaicul striat european al grâului 3. Wheat dwarf virus piticirea grâului Micoplasme
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
care îi sunt proprii, autorul stigmatizează și păgubitoarele, vinovatele convenții. Teatrul lui, vădind și oarecare preocupări de psihologie, este unul cu tendință, nu numai etică, dar și socială - și amândouă, de altminteri, se întrepătrund. O „dramă socială” ambiționează să fie Zburătorul, dar construcția e melodramatică, la fel ca și aceea din Lizi sau din Judecată și osândă. În chestiunile sociale, dramaturgul, urmărit de nebuloase, utopice idealuri „socialiste” (Spre ideal, 1920), rămâne confuz, fiind însuflețit mai mult de simțăminte și elanuri generoase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
un ciclu de Doine (haiducești, țărănești, ostășești ori plecând de la diverse credințe și superstiții). Într-o atmosferă plină de prospețime, împletire de real și fabulos, se desfășoară idile grațioase sau fremătând de un senzualism frust. Personajele descind din basme (strigoi, zburătorul, feți-frumoși), din mituri, din legende istorice, A. fiind unul dintre primii care prelucrează la noi asemenea motive. Vrăji și descântece se torc, într-o ambianță fantasmagorică, dar, pe neașteptate, magicul se răsucește în grotesc. Ici și colo, svâcnește accentul social
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
de un anacronic entuziasm romantic și lipsite de spirit critic, care însoțesc o antologie de texte reprezentative, alese tot de el. Seria este deschisă de prezentarea vieții și operei lui I. Heliade-Rădulescu. Sunt selectate poeziile O noapte pe ruinele Târgoviștei, Zburătorul, La Schiller, Margarita, Viața sau Androginul, în timp ce scrierilor în proză ale lui Heliade li se preferă un discurs din 1866 rostit în fața Adunării Constituante. Urmează selecții din scrierile lui D. Bolintineanu, Gr. Alexandrescu, iar în aprilie 1889 se dedică un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288479_a_289808]
-
iubire, specificul expresiei preromantice fiind determinat de spiritualizarea și idealizarea acesteia. P. propune un eros serafic, evanescent. Modelul p. își găsește ilustrarea și în producții ale poeților români de prim-plan, în poezii de Heliade-Rădulescu (O noapte pe ruinele Târgoviștii, Zburătorul), în versurile lui V. Cârlova (Păstorul întristat, Ruinurile Târgoviștii, Înserare), Grigore Alexandrescu (Miezul nopții, Adio. La Târgoviște, Eliza, Așteptarea, Inima mea e tristă, Candela, Cimitirul, Câinele soldatului, Meditație). Motive poetice asemănătoare, uneori chiar identice, vor apărea la simboliști, îndeosebi la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289012_a_290341]
-
deodată ca într-o groapă transparentă. Fenomenologia vederii e dispusă pe verticala manifestării, căci prin ceea ce este văzut se întrevede atât nemanifestantul de "jos" al prevederii în care totul se resoarbe, cât și nemanifestatul transcendenței absolute, ochiul de "sus", supraveghetor, zburător în cerul tuturor posibilelor. Acesta rămâne invizibilul opac, imprezentabilul înălțimii inegalabile, de dincolo de vedere. Transparent e doar voalul prin lumina căruia vederea trece, cade în sine: Când te-ai deschis în mine/ clopot de albuș plâns/ peșteră a înotătorilor veșnici
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
l/ha,Gr.JPropizol 25 EC - 0,5 l/ha,,Clio - 1 l/t Gr.KCyflamid 5 EW - 0,1 l/ha. Soiul Sonora omologat în 1996 este foarte rezistent la pătarea reticulară brună a frunzelor. 1.2.6. Tăciunele zburător Ustilago nuda Boala este comună în toate zonele unde se cultivă orzul. La noi în țară până acum câțiva ani, atacul ciupercii producea constant pagube de 1-10 % însă acum, frecvența bolii este mult mai mare datorită neexecutării tratamentelor seminale obligatorii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bune dar sunt scumpe și greu de executat, deoarece presupun udarea și apoi uscarea semințelor. Întrucât în natură bacteria este semnalată și pe secară, se vor evita asolamentele cu ovăz și secară. Boli produse de ciuperci 1.4.2. Tăciunele zburător Ustilago avenae Boala este cunoscută în toate țările cultivatoare de ovăz dar produce pagube mari (10 15 %) numai în cazul în care nu s-au făcut tratamentele seminale obligatorii. Simptome. Plantele bolnave se pot recunoaște ușor în lan în momentul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a pronunțat, nu o dată, în favoarea ordinii clasice. Alături de evocări, descripții de natură, elegii, tirade patetice, viziuni cosmogonice, culegerile sale de versuri conțin ode în stil clasic, fabule, satire, adică specii cultivate în c. Compoziția unor piese lirice, inclusiv a pseudobaladei Zburătorul, capodopera poeziei heliadești, învederează o tendință de structurare clasică. Propensiuni în aceeași direcție există și în proza scriitorului, în fiziologii mai ales (Coconul Drăgan, Coconița Drăgana), iar Domnul Sarsailă autorul e considerată de unii comentatori un pamflet antiromantic. Prin „fundamentele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
ZBURĂTORUL, revistă apărută la Onești, ca lunar, din martie 1990 până în octombrie 1996, editată de asociația omonimă. Redactor-șef: Gheorghe Izbășescu; consiliul consultativ inițial: Sorin Antohi, Liviu Antonesei, Al. Călinescu, Gheorghe Crăciun, Radu Călin Cristea, Marin Mincu, Cristian Simionescu, Radu G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290721_a_292050]
-
semne ale hotarului dintre anotimpuri. Dar esențialul este în accentul interior care marchează receptarea unor asemenea semne. Timpul, trecerea sunt simțite acum ca din perspectiva cuiva care, ca nevasta lui Lipan, percepe și alte semne decât cele obișnuite (ca în Zburătorul lui Eliade Rădulescu, sau în eminesciana Sara pe deal), de „tablou” auditiv, al înserării la sat, pe linia aceleiași „semantici” a absenței, discretă, dar sigură, căci tocmai firescul „tabloului”, deloc ieșit din ritmurile, repetitive, ale unei zile obișnuite, îi subliniază
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
una dacă voi fi eu sau altul aici și acum, lângă tine. Observă că Hyperion nu și-a arătat chipul, a apărut când blond, când brunet. El înțelege că ar putea coborî într-o vecie, pe pământ, în chip de zburător dar n-ar avea cum să aibă norocul de a fi alături de această fată, acum și aici. Asta îl face să renunțe, nu vorbele lui Demiurg. Ar putea, într-adevăr, să se dezlege de veșnicia neagră dar ar fi zadarnic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
vorbele lui Demiurg. Ar putea, într-adevăr, să se dezlege de veșnicia neagră dar ar fi zadarnic pentru iubirea lui de acum. Astfel, câștigând înțelepciune, el refuză întinarea și, prin aceasta, cerul și pământul rămân în separație; lumea magilor, a zburătorilor, a lui "Maestro" se însănătoșește de sus în jos, dinspre zei. Luceafărul este ca o Glossă dată lor, celor de sus". Etc., etc. După cum lesne se poate observa, N. Georgescu nu face numai oficiul de grămătic sau de filolog, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
să-mi dovedească c-o merită. Îi caut... Îi caut... Și nu-i iert. Nu pot ridica o țară nouă cu oameni nărăviți în rele. Și când ai prea mult aur în aripi, te trage pământul... Eu am nevoie de zburători! Tăcere... O rupe Țamblac: La noi, la greci, tot așa, era unul, un mare învățat ce umbla ziua 'namiaza mare cu felinarul aprins și căuta, căuta, cerceta oamenii. Ce cauți, nebune, cu felinarul aprins?! l-au întrebat oamenii. Nu vezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu o viziune a ei. La primul nivel - cu „lexicul“, la al doilea - cu „sintaxa“. De o parte stau jurnalele lui Demidov și Bellanger, gravurile lui Raffet și Doussault, schițele de moravuri ale lui Russo, Kogălniceanu, Alecsandri; de cealaltă, capodoperele: Zburătorul, Umbra lui Mircea, Alexandru Lăpușneanul... În proza Balta-Albă a lui V. Alecsandri, narând peripețiile unui pictor francez sosit la noi în 1847, un tânăr moldovean îi înfățișează oaspetelui resursele inspiratoare ale peisajului autohton: „Iată, domnule, zicea el, o lume nouă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
paseism melancolic și languros, lirica fiind marcată de tensiuni dionisiace convertite într-un expresionism violent și defulate într-un discurs amplu. Poetul a publicat și o carte de versuri pentru copii, Țara rândunelelor (1963), precum și un volum de eseuri, Cultul Zburătorului. Opiniile autorului despre lumea miturilor autohtone (1974), în care sunt examinate și prezentate statuetele din betoane arhaice descoperite la Istrița, în vecinătatea necropolei de la Monteoru (județul Prahova). Eseistul vede în aceste obiecte niște reprezentări ale mitologiei românești, opere de artă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
lună pe Oceanul Atlantic. Scrisorile esențiale, București, 1966; Zoosophia, București, 1967; Vine iarba, București, 1968; Cavalerul trac, București, 1969; Mai mult ca plânsul. Icoane pe sticlă, București, 1970; Megalitice, București, 1972; Avatara, București, 1972; Poeme, pref. Marin Mincu, București, 1972; Cultul Zburătorului. Opiniile autorului despre lumea miturilor autohtone, București, 1974; Noimele, București, 1976; Dacia Feniks, București, 1978; Proba logosului, pref. C. Stănescu, București, 1979; Cenușile, București, 1980; Elegii politice, București, 1980; Zicere la zicere, București, 1982; Scripturile, București, 1983; Joaca jocului, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
carte mare: Ion Profir, Singur pe cerul Stalingradului / 43 8. Cornel Marandiuc și scrisul său / 47 9. Traian Popteanu, pilot de hidroaviație / 51 10. Viorica Huțan / 59 11. Eroii uitați / 63 12. Nimic nu i-a putut opri să zboare! Zburători infirmi din aviația mondială / 65 În loc de postfață / 69 Bibliografie / 77 Prefață Cum să zbori prin vârtejul Istoriei Daniel Focșa este un istoric ca formație și profesie. Dar asta contează mai puțin în cazul acestui autor ale cărui volume au mai
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
activitatea primei stewardese din România: Viorica Huțan, care a debutat în această meserie în 1955 și a zburat opt milioane de kilometri, trecând și printr-o aterizare forțată în Cipru. Volumul cuprinde și un capitol despre istoria mondială a aviației: Zburători infirmi din aviația mondială, încheiat cu o scurtă evocare a lui Saburo Sakai, pilot japonez căruia faptul că a luptat de "partea cealaltă" nu-i scade cu nimic eroismul. Finalul îl constituie un interesant și substanțial interviu acordat de Daniel
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
interes pentru cei care știu cine a fost această aviatoare. Sper că nu mi se va lua în nume de rău faptul că alături de piloții români am evocat și câțiva ași din aviația mondială, din aceeași perioadă ca și majoritatea zburătorilor evocați în prezentul volum: al Doilea Război Mondial. Nădăjduiesc că cei care îmi cunosc deja scrisul vor vedea că volumul de față a fost alcătuit și ordonat după o anumită logică, și că fiecare text se află exact acolo unde
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Bacalaureatul obținut în 1939, se înscrie la Școala de Ofițeri de aviație București, pe care o termină în 1941. De altfel, va rămâne toată viața legat afectiv de această promoție 1941, care a dat o pleiadă de talentați și bravi zburători, la toate categoriile de aviație. Urmează apoi câteva școli de specializare, și anume: Școala de perfecționare Ghimbav-Brașov, Școala de pilotaj bimotoare la Brașov și Ziliștea-Buzău (actualul aerodrom "Bobocu"), Școala de zbor fără vizibilitate la Popești-Leordeni (București) și, în fine, Școala
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
căruia Fleet-ul pe care îl pilota împreună cu Ion Voivozeanu se prăbușește de la mică înălțime, acesta din urmă pierzându-și viața. Di Cesare nu numai că nu se descurajează, dar simte un imbold în plus să continue, să se perfecționeze ca zburător. Urmează Școala de Ofițeri de aviație de la Cotroceni, absolvită în 1939, și este repartizat la Flotila 1 Vânătoare de la Pipera. Aici îl are comandant pe nimeni altul decât pe Gheorghe Jienescu, viitorul general, subsecretar de stat al Aerului în guvernul
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
23 august. Lipsea motivația, iar aviatorii se vedeau siliți să lupte contra foștilor aliați, de care îi legase, cu adevărat, o frăție de arme. Mai ales după eliberarea Transilvaniei, lupta contra germanilor, deși dusă până la capăt, nu rezona în sufletele zburătorilor români. "Am continuat acest război ca niște automate povestește Dan Vizanty. (...) După ce ne-am întors în țară, a urmat demobilizarea și începutul acestei <<păci>> ciudate care continuă și azi. Pentru mine și pentru țara mea aveau să urmeze episoade dramatice
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
poporului nostru, care n-a vrut să se lase maltratat de un popor mai puternic decât el". Întâmplarea (sau poate că mai mult decât întâmplarea) a făcut ca Profir să se întâlnească în Rusia cu un alt suflet excepțional de zburător: parașutista Smaranda Brăescu, care participa voluntar la campanie, în cadrul Escadrilei Albe, dar nu numai. Smaranda, care cinci ani mai târziu avea să moară de cancer, în clandestinitate, cu Securitatea comunistă pe urmele ei, atunci, în Rusia, dădea tot ce avea
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
mii de români nu s-a uscat încă. Acest text a văzut pentru prima dată lumina tiparului sub titlul Eroii uitați, în "Rost", an. VII, nr. 82, decembrie 2009, p. 44. 12. Nimic nu i-a putut opri să zboare! Zburători infirmi din aviația mondială Este un fapt cunoscut că o condiție sine qua non pentru a fi aviator, cu atât mai mult pilot militar, este să ai o sănătate perfectă. Ca și în zilele noastre, și în trecut probele medicale
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]