3,277 matches
-
una de cealaltă în momentul când apăsă pedala de frână. Înaintând pe Western Avenue, îmi doream să-i văd corpul că îmbrățișează habitaclul mașinii. Cu gândul i-am apăsat vulva umedă de toate panourile expuse și de bord, i-am zdrobit ușor sânii de stâlpul portierei și de gemulețele laterale, i-am mișcat anusul într-o spirală lentă pe husele de vinilin ale scaunelor, i-am așezat mâinile mici pe cadranele de pe bord și pe ramele geamurilor. Uniunea dintre membranele sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mi-am mișcat penisul, m-am uitat dincolo de buricul meu plin de cicatrice la despicătura dintre fesele ei, la fel de imaculate ca ale unei păpuși. I-am ținut sânii în mâini, cutia ei toracică făcându-mi ceasul de la mână să-mi zdrobească antebrațul. Postura ei pasivă era înșelătoare; dintr-o lungă experiență, știam că acesta era preludiul unei fantezii erotice, o lentă și circulară cercetare a unei proaspete prade sexuale. - Dacă fac și eu ce vrea el? Nu. Dar e dificil să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cu pilotul ei sări pe capota mașinii și, lovind parbrizul, se prăvăli pe acoperiș într-o masă neagră de cioburi. Mașina fu aruncată trei metri în spate pe garlinele sale, și se opri lângă șine. Capota, parbrizul și acoperișul fuseseră zdrobite de impact. Înăuntrul cabinei, familia zăcea într-o grămadă asimetrică, bustul decapitat al pasagerei din față încastrat în parbrizul spart. Tehnicienii fluturară din mâini către mulțime într-o încercare de a o liniști și se duseră spre motocicletă, care stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ale caracterului, am văzut în fotografiile cu răni faciale. Acestea erau decorate ca manuscrisele medievale cu detaliile încrustate ale finisajelor aparatelor și ale butoanelor de claxon, ale oglinzilor retrovizoare și cadranelor de bord. Fața unui om al cărui nas fusese zdrobit figura alături de o emblemă cromată a anului de fabricație al mașinii. O femeie tânără de culoare cu ochi stinși stătea întinsă pe un pat de spital cu o oglindă retrovizoare introdusă alături, privirea sticloasă a acesteia ținând locul propriei sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
fusese aproape dezintegrată de o limuzină neagră cu distanța dintre osii alungită care derapase peste refugiul central. Limuzina se întorsese peste insula de ciment pe banda ei de circulație și se lovise de pilonul din oțel al unui indicator rutier, zdrobindu-și radiatorul și carcasa roții stângi, înainte să fie lovită la rândul ei de un taxi care intra pe Western Avenue dinspre drumul de acces. Coliziunea frontală în spatele limuzinei, urmată de un capotaj, strivise taxiul lateral, transformând locul pasagerului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ele cu șoldurile rănite ca o pisică sâcâitoare. La standul Mercedes, reuși să-l facă pe tânărul vânzător s-o cheme ca să inspecteze interiorul unei mașini sport albe, bucurându-se de stânjeneala lui atunci când o ajută să-și potrivească picioarele zdrobite în spațiul dintre bancheta din față și bord. La aceasta, Vaughan fluieră admirativ. Ne-am plimbat printre standurile și platformele rotitoare, Gabrielle croindu-și șontâcăit loc între directori de firme auto și prezentatoare. Îmi țineam ochii ațintiți la proteza ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
superior al șoselei Harlington. Trei mașini intraseră în coliziune în mijlocul unei intersecții de mare viteză. Primele două - o mașină sport modificată, din fibră de sticlă, și un coupé Mercedes argintiu - se ciocniseră în unghi drept, pierzându-și roțile din stânga și zdrobindu-și compartimentele pentru motor. Mașina sport din fibră de sticlă, antologia oricărui model bulbos și elongat din anii 1950, fusese lovită apoi în spate de o limuzină guvernamentală cu șofer. În stare de șoc dar nevătămată, tânăra șoferiță în uniformă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mine, trecu mai departe, dar, preț de o clipă, m-am bucurat de senzația provocată de faptul că fusesem confundat cu Vaughan și cu imaginile neclare ale violenței criminale care prindeau formă în ochii poliției. M-am gândit la mașinile zdrobite de la locul accidentului, la Seagrave murind în timpul ultimei supradoze de acid lisergic. În momentul coliziunii cu descreieratul pilot de acrobații, actrița de televiziune celebrase ultimul ei spectacol, unindu-și corpul într-un mariaj cu profilurile stilizate ale tabloului de bord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
lemn pe o porțiune de zece metri. Roțile din spate își recăpătară aderența pe suprafața drumului și mașina se lansă spre autostrada de sus. M-am întors la mașina abandonată și m-am sprijinit de acoperișul ei. Portiera pasagerului fusese zdrobită de bara de protecție din față, iar impactul sudase laolaltă metalul deformat. Gândindu-mă la cicatricele lui Vaughan, suturate în același fel de-a lungul acelor încrețituri arbitrare, contururi ale violenței neprevăzute, am vomitat în gol un ghem de mucus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
în Italia par să-i îndeplinească dorințele. Dar numeroase partide socialiste rămân reticente sau se scindează, așa cum s-a întâmplat în Franța în 1920.” Lenin a adaptat ideologia marxistă în funcție de necesitățile sale, instalând monopolul puterii (celelalte partide erau interzise) și zdrobind orice opoziție (sub motivul fraternizării cu «dușmanii poporului» sau cu «capitalismul reacționar»). Un vast aparat de propagandă și birocratic a fost pus în funcțiune pentru informarea populației pe tema succeselor obținute de «revoluția socialistă» și rolul partidului în această ecuație
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
dintre actualele personaje de pe scena politică (și nu numai) din România (cunoscute publicului larg sau nu) sunt atei convinși; care dintre acestea ar avea la activ acte grave de corupție, precum și cele care în trecut au adus servicii securității comuniste zdrobind practic viețile multor români de bună credință. Cât privește foștii securiști, probabil organizația militară în care am intrat deja (NATO) va face publică lista acestora înainte de a permite accesul real la informațiile sale speciale (cerând ca în alte țări demiterea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
chiar deasupra curului, acolo unde începe linia dintre buci. A gemut ușor și s-a mișcat, dar nu asta îmi era intenția. Am continuat s-o mângâi într-un singur punct până când zorii s-au revărsat în cameră. Cu ochii zdrobiți de somn, am privit în sfârșit suprafața pe care o mângâiasem. Într-adevăr, moș Francisco avusese dreptate. Acea bucățică din pielea Anei era acum roz ca... dar mai văzusem eu vreodată roz? Era roz și gata. Și palma mea devenise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
uitat să spun, nu este. Dar să fie ăsta un inconvenient? Să vă oprească acest amănunt mărunt și imposibil de silabisit să vă distrați? Nici gând! Nici gând! M-aș zbengui și eu cu voi, dar zău, genunchii mi-s zdrobiți de anii grei pe care i-am uitat demult, îi simt doar vara-n sângele pufos... Dar voi dansați, că sunteți tineri, în puteri, frumoși, ca noi, haideți, dansați, în ring cu voi! Așa! Mai iute! Mai cu spor! Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
salt, mă înțelegeți, m-am căcat drept pe fața lui și, dacă tot eram în aer, m-am șters la cur cu mustața lui. - Și? întrebă Mihai Viteazul. - Și nimic. Am aterizat, mi-am ridicat chiloții și pantalonii, i-am zdrobit armata cu doi pumni și am plecat. - Uau! făcură ceilalți în semn de apreciere. - Eu, zise Vlad Țepeș, nu-s lăudăros ca voi. S-au scris cărți și s-au făcut filme despre mine. Sunt și în cartea recordurilor, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
obuze, de să le strângi dinții în pestelcă, poate-au murit cu rugăciunea-n gură... ăia arși de nemți... făcuți săpun... Dar să te lași singur băgat în cuptor? Doamne ferește, câteodată nu ard cu totul și oasele care rămân sunt zdrobite c-o presă. Câte nu mi-a povestit Iancu... - Poate unii nu vor să rămână nimic după ei. E și de vreo zece ori mai ieftin, la asta nu te gândești? Dă din mână a lehamite. - Ei... Am văzut io
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
se Întoarse cu forța și viteza unei săgeți slobozite de un arc uriaș, cu ciocul drept și capul În piept, simțind cum vîntul Îi șuiera pe la urechi, văzînd cum se apropia peretele negru și umed de care mulți alții se zdrobiseră odinioară, pentru a trece la un metru și jumătate de vîrful lui, lăsînd În stînga cactusul solitar și ocolind piatra roșie care marca Începutul povîrnișului. Își dădu seama atunci că depășise punctul de unde s-ar mai fi putut Întoarce și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
bun păsăroiul ăsta afurisit cu penajul pătat... A măsurat Înălțimea și a făcut fiecare gest cu precizia unui chirurg care taie un braț... Și a frînat chiar În clipa În care trebuia să se oprească... Încă un metru și-și zdrobea țeasta... Îi plăcea să se așeze pe stînca aceea În amurg și să parieze pe viața și moartea marilor albatroși care se Întorceau „acasă” după lungul lor periplu, invidiind senina frumusețe a zborului lor tihnit și Întrebându-se ce simțeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cântărește zece kile. — E-un ciocan cu cap sferic, zice Evie, și tu-l ții greșit. — Scumpete, îi zice fotograful lui Evie, poți să ții drujba puțin mai aproape de gură, te rog? Soarele e cald pe metalul mașinilor, pe capotele zdrobite sub greutatea celorlalte mașini așezate deasupra. Astea-s automobile cu botul deformat din care știi că n-a scăpat nimeni cu viață. Mașini cu aripi distruse în care au murit familii întregi. Mașini tamponate, cu banchetele din spate împinse până-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
lumina ajungea la noi de sub lume. Erau lemne de încărcat în camionetă. Lăzi de budincă instant cu glazură de unt. Lăzi cu hârtie de scris, hârtie igienică, baterii de un volt jumate, pastă de dinți, piersici la conservă, cărți. Diamante zdrobite de sticlă securizată erau peste tot în jurul platformelor transportoare de mașini răsturnate într-o rână, cu mașinile nou-nouțe dinăuntru complet distruse, cu pneurile lor curate și negre în aer. Brandy trage de gulerul rochiei și aruncă o ocheadă înăuntru la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
bravi, a zece mii de soldați care nu s-au temut de moarte. Și tot ei au reușit să măture gunoaiele democratice, să-i vîre îndărăt în staule pe socialiștii care behăie de o jumătate de veac în numele egalității, să-i zdrobească pe fidelii lui Gramsci și să triumfe aclamîndu-l pe Duce! Iar dacă va fi nevoie vor triumfa în continuare și fără Duce, pentru că noi nu ne facem zei din nimeni." Leonard Bîlbîie urmărea cu atenție nu atît discursul lui Balbo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Mihai Mihail, nu-mi pot îngădui așa ceva, șeful Serviciului nu poate să gîndească acest lucru!" Leonard Bîlbîie era complet buimăcit. Nu știa ce să creadă, ce să mai creadă. Mihail îl chemase în biroul lui ca să-l sperie, să-l zdrobească, poate chiar să-l dea afară numai pentru că și-a făcut datoria? Doar el îl trimisese la Basarab Cantacuzino, atrăgîndu-i, e drept, foarte discret, atenția că acolo se întâmplă ceva. Și dorise, trebuia să știe ce se întîmplă acolo. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
speranța de a se bucură de o noapte de dragoste cu dulcea Maiana. Ești tu, Chimé? Răspunsul fu un răcnet animalic și, fără nici un cuvânt, monstruosul individ făcu un pas înainte, ridică o ghioaga uriașă, care i-ar fi putut zdrobi capul așa cum piatră zdrobește o nucă, si o coborî, cu toată forța lui nemăsurata, asupra băiatului surprins, care abia avu timp să sară într-o parte, în timp ce armă asasina îi șuiera pe langă ureche, izbindu-se în cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
bucură de o noapte de dragoste cu dulcea Maiana. Ești tu, Chimé? Răspunsul fu un răcnet animalic și, fără nici un cuvânt, monstruosul individ făcu un pas înainte, ridică o ghioaga uriașă, care i-ar fi putut zdrobi capul așa cum piatră zdrobește o nucă, si o coborî, cu toată forța lui nemăsurata, asupra băiatului surprins, care abia avu timp să sară într-o parte, în timp ce armă asasina îi șuiera pe langă ureche, izbindu-se în cele din urmă de trunchiul de pandanús
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
viața, dar cu toate ca Tapú Tetuanúi cunoștea foarte bine locul pe unde fugea, nu reușea deloc să se desprindă de urmăritorul sau, care încerca în același timp lovituri năprasnice cu ghioaga, fiecare dintre ele fiind parcă pe punctul de a-i zdrobi țeasta. „Oare ce-i făcuse acelui nebun, de ținea atât de mult să-l căsăpească?“ Băiatul nici nu avu timp să-și pună această întrebare în timp ce zbura în josul dealului, dar cu toate acestea o mie de idei, care mai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
și, la mijlocul distanței, placa mare de lemn, prevăzută cu găuri în care să-i prindă legăturile, îi deveni clar că urma să moară strivit de chila stânga a uriașului catamaran, care, cu cele patru tone ale lui, avea să-l zdrobească și să-l transforme într-o bucată de carne însângerata. Păru să fie chiar ușurat, căci știa, încă din clipă când fusese capturat, că nu mai avea cum să scape cu viața, iar ceremonia care era pe punctul de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]