2,211 matches
-
l-am dus la mine pentru a-i oferi o haină îmbănită care îmi era prea mare. De cum a intrat m-a somat: „Coane, ai ceva de băut?”. Din (ne)fericire nu aveam... După câteva minute vede un borcan cu zeama rămasă de la niște gogoșari murați. „Dai, bre... un gât de acritură, să mă dreg și eu puțin?”. I-am spus că poate să o bea pe toată. Și... așa a și făcut... plescăind de plăcere. Văzând că nu e rost
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
Peste cinșpe minute... bătăi puternice în ușă! Vocea lui Pîca: „Deschide bă... că nu mai pot!”. Deschid și îl văd pe amic roșu-congestionat la față. „Ce-ai pățit?” îl întreb. „Mă c... pe mine! Nu mai pot... Mama ei de zeamă acră...!” și o ia ață spre baie, dezbrăcându-se din mers. Iese radios după vreo juma' de oră: „Acum mă simt ca un nou născut. Am eliminat tot trecutul bolșevic din mine!”. Își ia textilele de pe jos, se îmbracă, mă
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
adun, Mai bine încerc să mâzgălesc, Să-ți spun duios cât te îndrăgesc!! Cum barcă tot se ducea, De vâsla puternic tot zbătea, Izbind ghețarii rând pe rând, Barca săracă tot plângând.. Mi-am dat seama c-o să-i iasă zeama, iar după un ocol mare de lac și după o insulița artificială, realizând că nici spațiu pentru asta nu-i, plus că e și pericolul de a se sparge barcă.. că, eu tot nu mă calmez..trebuia să mă ”iau
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
zice mă-ta că nu-ți dăm mâncare. - Nu pot să mănânc așa ceva. El s-a ridicat brusc de la masă, mi-a luat farfuria din față să pună și mai multă mâncare. O trântește în fața mea. Din ea a sărit zeamă pe ochii și părul meu. - Mănânci tot. - Așa mamaie, așa, dă-te la ea că doar ești bărbatul ei acum. Ha, ha, ha. Am început să mănânc. Mă priveau. Îmi urmăreau fiecare gest ca nu cumva să arunc vreo bucată
SINUCIDERE PENTRU O ZI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361403_a_362732]
-
grijă. Fiecare participant la ritual a adus câte un ou - două, puțină făină, mălai, lapte și alte alimente, pentru a se pregăti pomana caloianului. Bunica le-a gătit o omletă mare cu mărar, plăcintă cu brânză și gogoși, iar din zeamă de lămâie, zahăr și bicarbonat de sodiu, au improvizat limonada. Copii erau veseli și gălăgioși nevoie mare, care mai de care gata să-și povestească impresiile și ce au observat la cei vârstnici, când le-au trecut prin fața porții. Drăcoaica
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
decembrie 2013 Toate Articolele Autorului amintirile, ca fructele nopții, căzute în infinit, le-am gustat și s-au ofilit de-atâta târziu, nu le mai întâlnesc decât în vipia visului, când îmi alungă somnul și-mi storc în cuget doar zeamă de cucută și neguri abisale. visez numai flori de trup, descuind temnițe prin care-am trecut cu ea de mână prin marea ispită și-ntr-un cântec venind peste zăpezile iernii, înfloreau în inima ei toate visele mele. am vrut
AMINTIRILE, CA FRUCTELE NOPŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363489_a_364818]
-
precum și gagicile care umblă-nfofolite în palton și încălțate cu galoși, ar fi câteva motive, însă suficiente, să te prăbușească.(...). Din adâncurile întunecate ale fiecărui om, dintre scheletele a sute de sarmale, caltaboși, cârnați, kile de tobă, țuică, bere, vin și zeamă de varză, se ridică rânjind spectrul suicidului, iar ghiara sa rece strânge beregățile poporului muncitor. Normal, poporul, după ce stoarce ultima picătură de zaț și ultimul fum de țigară, se declară pregătit să se-arunce în golul tranziției de la o societate
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
atriumul uitării? Simt toți la fel în cântec, Cum ei pe dracul sfârtec, Se-ncolacește-n el de ciudă, Se-nbolnăvește și de ciumă, Că n-are cum să ne despartă Și la cine să ne mai împartă, Se zvârcolește și-i iese zeamă, Șeful cheamă la a da seama... Dar, se sperie și el de Unire, De așa Horă-n Dumnezeire, Ce-alungă spriritele răzlețe, Ce dau contre cam șugubețe, Să-i mai destrame pe români, Să-i rupă-n alte bete teritorii
HORA DACĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361050_a_362379]
-
Și ce tari Se cred în Parlamentul de hârtie, Scuipați de oamenii de omenie Ce nu mai rabdă false lamentații Și nu-s soluții să ne-avem ca frații. Ei , prea sătui de toate și de tot Noi, mulțumiți cu zeama din compot De coji de fructe de pe la gunoi Și de speranță și de zâmbet, goi. O, Doamne, răstigniți suntem pe cruce Poporu-acesta ce păcat își duce? Referință Bibliografică: Poporu-acesta , ce păcat își duce? / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
POPORU-ACESTA , CE PĂCAT ÎŞI DUCE? de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361240_a_362569]
-
când în când, bătrânește, câte o halbă de bere, acompaniată de gustări și de micii a căror rețetă o știa doar Culici lu' Son, al cărui nume circula prin toată zona și nu numai. Se spunea că stropește conținutul cu zeamă în care au fiert oasele pline de măduvă. Aici vin și intelectualii, preoții Gheorghe și Nicolae Ionescu, învățătorii Luca Paul, Șușlă, Stăncioiu, Hănescu și Petrică, îmbrăcați în costume naționale, pantaloni din șai alb, cămașă de borangic, haină neagră și pălărie
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
străzi umbra mi-o preumblam, Ea mă ajută.. în eul cel urmăream. Eu în față, ea.. politețea o socoate, Făcând parte dintre lumi ‘roboate’, Doar o știiam far’a o bagă-n seama, Privind la aeram ce-i’norii de zeamă. Alergam..ploaie densă, strada pustie, Puteam a și muri-n picurii de bucurie, Cine-ar putea știe că nu-i 'meserie', Doar o emoție, veselie... e omenie! Se vedea, o altă umbră ce se apropia, Acu părea mică, o silueta
OAMENI BUNI.. ÎN UMBRĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360956_a_362285]
-
dulce și ulei de măsline avea acasă. Nu-i plăcea varianta spaniolă de sote cu oregano, chili și sherry, așa că se va limita la varianta românească, mai simplă. Mai luă și câteva fructe, mere și portocale, o lămâie să obțină zeamă pentru sote și împreună cu însoțitoarea sa, urcară la etaj, la sectorul lactate, unde amândoi făcură mici cumpărături. Sebastian cumpără și jumătate de kilogram de urdă. - Ce faceți cu urda domnule Condurache, vă place în mod special? - Nu, am de gând
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
criminale și să repar daunele, cu imaginație și înțelepciune. Într-o oală mai mare am turnat ,,saramura” de miel și am dublat-o cu apă, i-am mai adăugat pe ici pe colo ce mai lipsea și am obținut o zeamă, cât de cât, comestibilă. Mi-am dublat și voioșia când am zărit ciuful roșcat ce se ițea circumspect de după tufele de rozmarin din grădiniță, fredonând fericită câteva înjurături românești, doar de mine înțelese. Cu exces de zel și bună dispoziție
TEMNICER NEIDENTIFICAT de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368522_a_369851]
-
tăcută. Se apropie deodată Și deodată se săruta. Fără de dovezi concrete Hotarasera-mpreuna Si-mpreuna-au pus pecete Peste prima lor minciună. Dupa-o vreme împreună Împreună își dau seama, Ca-au sorbit dintr-o minciună, Dar le place gustul,zeama. Și din faptă întâmplata Sub un tei sub clar de luna, Au aflat așa deodată Ce gust dulce e-n minciună. Si-uite-asa neobservate Seară la lumina lunii Două guri nevinovate Au intrat în rândul lumii. Emil Susnea 27.12.2014
MINCIUNA de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367907_a_369236]
-
singur în acele timpuri grele. La coliba moșului se adăpostiseră trei familii, a picherului, a noastră și a Marii Șandrului. Dumnezeu a vrut și a fost roadă bună la prune și la porumb, așa că ne-a salvat cu chisăliță, cu zeamă de prune și de mămăligă, n-am murit de foame. Mai rău a fost de cei rămași în sat ca să-și păzească avutul pentru că nemții i-a închis în biserica din Joseni iar unii au murit de foame, așa s-
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
ajută să întărești organismul cu vitamine, spuse o doamnă care ascultase cu bunăvoință toate opiniile. Vitamina ce din fructe, cum ar fi lămâile și ardeiul iute, vitamina be din brânză de capră, vitamina de din iaurt patru la sută și zeamă de varză, plus pateu de ficat și un mușchi în sânge te face mai sănătos decât erai... Zău așa... Se părea că totul a fost spus. În compartiment se lăsase o liniște stânjenitoare, mai ales pentru că eu, cel care provocasem
LEACUIRI PENTRU RĂCEALĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367069_a_368398]
-
grijă. Fiecare participant la ritual a adus câte un ou - două, puțină făină, mălai, lapte și alte alimente, pentru a se pregăti pomana caloianului. Bunica le-a gătit o omletă mare cu mărar, plăcintă cu brânză și gogoși, iar din zeamă de lămâie, zahăr și bicarbonat de sodiu, au improvizat limonada. Copii erau veseli și gălăgioși nevoie mare, care mai de care gata să-și povestească impresiile și ce au observat la cei vârstnici, când le-au trecut prin fața porții. Drăcoaica
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din pai pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei și se duse să se răcorească la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi grâul ce l-a secerat astăzi. - Ai terminat de legat și secerat? Îl întrebă Jeni
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina de lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? O întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
împrăștiat peste tot, am întins peștele pe sfoara legată de doi copaci, pentru scurs de saramură și uscat la vânt, cât de cât. Apoi, am băgat tot peștele în saci curați și bine legați la gură, ca să nu se scurgă zeama în genți. Deja credeam că am scăpat de greutatea bagajelor, dar nu a fost așa: chiar dacă s-au mai redus unele, ele s-au completat cu altele. In jarul focului am ars toate gunoaiele, adunate din zona noastră de activitate
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
FIECARE ADAM” (PAMFLET) Autor: Florica Bud Publicat în: Ediția nr. 2057 din 18 august 2016 Toate Articolele Autorului “De la fiecare după puteri, fiecăruia după nevoi” (Marx) Nu mă voi despărți de luna femeilor până nu o voi stoarce de toată zeama. Zeama zemii zemilor... mă așteptam să mă completați, doar trăim în același secol, Nastratinioți Ocoșiabili Apuraminici. Ar fi păcat să nu mă folosesc de bombonelele, mărțișorelele, floricelele, bijuterelele, mașinuțele, siliconelele și chiar de exoticele vacanțe însorite, că să pomelniciuiesc câteva
MIGDALE DULCI-AMARE: „O EVĂ PENTRU FIECARE ADAM” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/349681_a_351010]
-
ADAM” (PAMFLET) Autor: Florica Bud Publicat în: Ediția nr. 2057 din 18 august 2016 Toate Articolele Autorului “De la fiecare după puteri, fiecăruia după nevoi” (Marx) Nu mă voi despărți de luna femeilor până nu o voi stoarce de toată zeama. Zeama zemii zemilor... mă așteptam să mă completați, doar trăim în același secol, Nastratinioți Ocoșiabili Apuraminici. Ar fi păcat să nu mă folosesc de bombonelele, mărțișorelele, floricelele, bijuterelele, mașinuțele, siliconelele și chiar de exoticele vacanțe însorite, că să pomelniciuiesc câteva dintre
MIGDALE DULCI-AMARE: „O EVĂ PENTRU FIECARE ADAM” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/349681_a_351010]
-
PAMFLET) Autor: Florica Bud Publicat în: Ediția nr. 2057 din 18 august 2016 Toate Articolele Autorului “De la fiecare după puteri, fiecăruia după nevoi” (Marx) Nu mă voi despărți de luna femeilor până nu o voi stoarce de toată zeama. Zeama zemii zemilor... mă așteptam să mă completați, doar trăim în același secol, Nastratinioți Ocoșiabili Apuraminici. Ar fi păcat să nu mă folosesc de bombonelele, mărțișorelele, floricelele, bijuterelele, mașinuțele, siliconelele și chiar de exoticele vacanțe însorite, că să pomelniciuiesc câteva dintre cadourile
MIGDALE DULCI-AMARE: „O EVĂ PENTRU FIECARE ADAM” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/349681_a_351010]
-
Autor: Florica Bud Publicat în: Ediția nr. 2057 din 18 august 2016 Toate Articolele Autorului “De la fiecare după puteri, fiecăruia după nevoi” (Marx) Nu mă voi despărți de luna femeilor până nu o voi stoarce de toată zeama. Zeama zemii zemilor... mă așteptam să mă completați, doar trăim în același secol, Nastratinioți Ocoșiabili Apuraminici. Ar fi păcat să nu mă folosesc de bombonelele, mărțișorelele, floricelele, bijuterelele, mașinuțele, siliconelele și chiar de exoticele vacanțe însorite, că să pomelniciuiesc câteva dintre cadourile cele
MIGDALE DULCI-AMARE: „O EVĂ PENTRU FIECARE ADAM” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/349681_a_351010]
-
română se predau ore întregi despre tradițiile care ne leagă pe noi românii, chiar dacă suntem la 2000 de kilometri depărtare de casă. Astăzi, drag mi-a fost să văd cum româncele au mâncat atât mucenici moldovenești cât și muntenești (în zeamă), unii copii chiar pentru prima dată. Atmosferă a fost destinsă, agreabilă, s-au făcut multe cunoștințe... dar eu aveam totuși o apăsare pe suflet... moartea tragică a unui român, de numai 28 de ani cu o seară înainte, datorită excesului
9 MARTIE 2014: PĂSTRAREA TRADIŢIILOR ROMÂNEŞTI ÎN CIPRU de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350382_a_351711]