23,551 matches
-
proză al Georgetei Resteman, ori alte scrieri apăruteîn multe reviste și ziare din țară și din diaspora. Autoarea nu vă oferă un roman, o poveste, o nuvelă ori un reportaj simplu sau doar un ghid al „locurilor de joacă al zeilor”, cum i se spune Ciprului - insula miturilor și legendelor pline de mistere. Dăruită de Creatorul suprem cu un simț deosebit al cromaticii și muzicalității, Georgeta își continuă concertul minunat început în primul volum de poezii, pentru a vă oferi o
O NOUĂ STEA ÎN UNIVERSUL LITERATURII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_o_noua_stea_in_universul_li_marian_malciu_1365360664.html [Corola-blog/BlogPost/345747_a_347076]
-
mesaj care depășește stricta lor manifestare fizică. Rațiunea respectivei mecanici, deși scapă în prima fază privirii directe, aparține unor instanțe supraordonate, cu care oamenii comunică în virtutea înzestrării lor native cu simț moral. Spectacolul ordinii celeste devine astfel garanția pe care zeii o vădesc oamenilor că viața lor are un sens, ba chiar un sens înalt. Se instaurează astfel încrederea că și pământul este părtaș la rațiunea generală care pune în mișcare lumea și că oricine este o parte a unui angrenaj
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
obiceiuri și norme sociale și, pe de altă parte, să își apere centrul iradiant, veghind pe zidurile cetății la eventuala intruziune a unor agenți de disoluție. Zidurile cetății poartă în ele însele metafora fundamentală a separării dintre forța ordonatoare atribuită zeului la care participă comunitatea și forțele dezordinii care presează fără încetare. Cu alte cuvinte, în lumea mică a cetății-stat principiul ocupării locului adecvat de către orice persoană este garanția supraviețuirii decente. Complementar, orice comportament deviant se cere expurgat, fiindcă are potențial
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
Stop prostiei cum să zic proștii sunt mereu în față dacă n-au pierdut nimic ce caută totuși în viață Proștii sunt mereu în față alte locuri nu-s de ei că-s profunzi la suprafață și-ntre oameni niște zei Alte locuri nu-s de ei dacă n-au pierdut nimic și-atrag golul ca un clei stop prostiei n-am să zic Numai proștii sunt în față futu-i mama ei de viață Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică
ELEGIA PROSTIEI PERMANENTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1427743102.html [Corola-blog/BlogPost/340979_a_342308]
-
reactivat și folosit în scopurile lor josnice. Baraba era deci liber. Între zidurile Ierusalimului însă, adică într-o colivie mai mare. Procuratorul era de-a dreptul furios pe șansa tâlharului însă își spuse în sine că aceasta fusese doar voința zeilor și nimic mai mult. În fond, Baraba nu a participat cu nimic la propria sa eliberare”, realiză Pilat. ,, Își așteptase moartea cu resemnare în temniță, dar iată că zeița Fortuna îi oferise acestuia o șansă nesperată trimițându-l la moarte
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
televiziune sau radio. Aflăm, de exemplu de milioane de oameni care ies în stradă și, cu un curaj extraordinar, înfruntă moartea și suferința, gloanțele, grenadele, tunurile de apă, loviturile și mijloacele de tortură ale poliției, ale puterii. Vedem tablouri de zei ai zilei arse ori călcate în picioare, însemne ale puterii dictatoriale distruse în mod ostentativ, pancarte în care populația cere sfârșitul unei epoci de dictatură și teroare și instaurarea unei epoci noi, de libertate și progres. Aflăm, de asemenea, de la
DUHUL LIBERTĂŢII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Duhul_libertatii.html [Corola-blog/BlogPost/343449_a_344778]
-
adînc buzele moi ca o întrupare de tremurânde stele strânse în sărut ele singure pornesc războaie lupte scufundă corăbii lăsând pe om sărac în propria-i fire iar ochii ah ochii care l-au vrăjit pe dumnezeu pe sfinți pe zei pot să înfioare piatră întinderea puștiul ori fulgerul răzvrătit în eternități aroma cu care atingi fină tresărire a petalei simfonia culorii ori simplul meu poem nu te fac frumoasă știu cu toții știm ești mai mult decat înțelegerea spune Referință Bibliografica
TU NU EŞTI, CUM S-AR SPUNE, FRUMOASĂ de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Tu_nu_esti_cum_s_ar_spune_f_george_adrian_popescu_1372060759.html [Corola-blog/BlogPost/351940_a_353269]
-
declarații patetice de iubire pentru patrie i se alătură o altă frumoasă poezie - Carpații: Se văd în zare munții Cu tâmplele lor ninse, Albiți de-atâtea veacuri, Bătrâni de-atâta dor... Carpații sunt părinții Și paznicii de vise, Stăpânii-acestor locuri, Zeii românilor. N-avem alți frați pe lume - Bătrânii munți și marea Și Dunărea mlădie Ne-au întărit tulpina; Sub paza lor se spune Că ne-am găsit cărarea; Ne ducem cu mândrie Spre viitor lumina. Dă, Doamne, să fim vrednici
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
încruntările fără amărăciune sub brumă și ploaie, cui i-ar păsa de toamnele mele cu gust de pelin adus puțin de spate în zodia Cassandrei? nici cel mai tenace nu poate răbda propriul mormînt fără să scoată un cuvînt egal zeilor, în rest doar diminețile așteptînd lipite de pereți să vii, niciodată mai tîrziu ca astăzi. Poate că durerea se naște din comparații, prin frig curge sînge... Referință Bibliografică: Pe alt țărm, într-un alt timp... / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare
PE ALT ŢĂRM, ÎNTR-UN ALT TIMP... de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pe_alt_tarm_intr_un_alt_timp_.html [Corola-blog/BlogPost/348076_a_349405]
-
de negustor trac... Păcat că nu a înțeles și maică-mea rostul lui în viața mea, ținându-mă închisă, în lagărul Burneshei vreo patru săptămâni... - Cred că au fost trei... - Ei, ce mai contează, Aela?! - Păi contează! Să ne ferească zeii de urmași cu oameni de rând!!! Talestri începu să râdă zgomotos. Privi, cu drag spre Aela, o iubea ca pe o soră. - Draga mea, îi zise prințesa dansatoarei. Aveam eu numai optsprezece ani împliniți, dar eram destul de conștientă de ceea ce
CEI PATRU VOINICI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1400401260.html [Corola-blog/BlogPost/350536_a_351865]
-
tău! Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău, Ăști nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi, Țin a tale zile-n mână, ș-a ta cinste sub călcâi. Și călări pe tine, țară, se cred zei aceste bestii, Cum se cred ades copiii împărați călări pe trestii. Ei sunt mari și tari, și nu au nici rușine, nici sfială Că-ntr-o zi, poate, urmașii le vor cere socoteală De-a lor fapte. Ce le pasă
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Carmacii_de_alexandru_vlahut_marin_voican_ghioroiu_1390408921.html [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
crunt Privesc azi din înălțime spre norodul tăvălit În mizeriile-n care ei, călăii, l-au trântit, Când te uiți cum se răsfață, cum își fac de cap mișeii, Vai, începi să crezi că-n ceruri adormit-au de mult zeii! Ș-apoi, după ce-au dat palme, și-au scuipat în fața țării, După ce-a-mbrâncit poporul în prăpastia pierzării, După ce n-a rămas lucru nebatjocorit de ei, Au curajul acești oameni de nimic, acești mișei Au curaju-n fața lumii ca să strige
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Carmacii_de_alexandru_vlahut_marin_voican_ghioroiu_1390408921.html [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
și marmura/ își scot inima la vedere/ Ca un soare alb trimite săgeți/ ce se strecoară în retină/ Lumina îngheagă arcul de triumf/ se unduiește în torsuri/ în bărbi încîlcite/ în sîni și pe pulpe/ în vis de zeițe și zei nenăscuți// Inima parcă începe să tremure.” (“Michelangelo”) 2. „Unelte și inorogi, sentimente. miresme amare” „Oare cum e să fii/ căutător de comori/ printre ruine?” Aici este cheia, în aceste trei versuri, pentru a descoji aceste fructe și a le gusta
POEME CU CEASURI ŞI FLORI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_lila_poeme_cu_ceasuri_ioan_lila_1363998524.html [Corola-blog/BlogPost/345347_a_346676]
-
închide un melc în cochilia lui a fost odată un amurg în care am plecat, așa cum plecau marinării pe marile lor și nu se mai întorceau... a fost o vreme când bătrânii povesteau în jurul focului despre oameni de piatră, duhuri, zei și ai fost odată, tu,... era pe vremea când femeile se nășteau din scoici ( femeile se nășteau din scoici albe, albastre și roz, așa era atunci ) și erau barbati-cerbi ( mulți barbati-cerbi umblau singuri prin vechi legende, prin păduri, prin poeme
MARIUS HORVATH by http://confluente.ro/articole/marius_horvath/canal [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
să merg. Mi-e frică să stau. Nu mai e nimic aici. Puștiul s-a cuibărit încet în ruine colorate. Îngeri călare, au plecat din oraș. Nu mai bate nimeni la porțile poemelor scrise. Lucrurile au rămas orfane fără cântecul zeului. De ce să merg ?. Am întrebat, drumul. De ce să stau ?. Am întrebat, ruinele. Demult, n-am mai aprins nimeni un foc. Pentru sine. Pentru iertare. Pentru zei. Și totuși, acesta nu e sfârșitul. Sfârșitul poate fi oricând. Citește mai mult La
MARIUS HORVATH by http://confluente.ro/articole/marius_horvath/canal [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
Nu mai bate nimeni la porțile poemelor scrise. Lucrurile au rămas orfane fără cântecul zeului. De ce să merg ?. Am întrebat, drumul. De ce să stau ?. Am întrebat, ruinele. Demult, n-am mai aprins nimeni un foc. Pentru sine. Pentru iertare. Pentru zei. Și totuși, acesta nu e sfârșitul. Sfârșitul poate fi oricând. Citește mai mult La răscruce de vânturiDrumuri înnodatepornesc dinspre mine.Mi-e frică să merg.Mi-e frică să stau.Nu mai e nimic aici.Pustiul s-a cuibărit încetîn
MARIUS HORVATH by http://confluente.ro/articole/marius_horvath/canal [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
mine.Mi-e frică să merg.Mi-e frică să stau.Nu mai e nimic aici.Pustiul s-a cuibărit încetîn ruine colorate.Îngeri călare, au plecatdin oraș.Nu mai bate nimenila porțile poemelor scrise.Lucrurile au rămas orfanefără cântecul zeului.De ce să merg ?. Am întrebat, drumul.De ce să stau ?. Am întrebat, ruinele.Demult, n-am mai aprins nimeniun foc. Pentru sine. Pentru iertare.Pentru zei.Și totuși, acesta nu e sfârșitul.Sfârșitul poate fi oricând.... XXVIII. ROCHIE PE MALUL APEI
MARIUS HORVATH by http://confluente.ro/articole/marius_horvath/canal [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
au plecatdin oraș.Nu mai bate nimenila porțile poemelor scrise.Lucrurile au rămas orfanefără cântecul zeului.De ce să merg ?. Am întrebat, drumul.De ce să stau ?. Am întrebat, ruinele.Demult, n-am mai aprins nimeniun foc. Pentru sine. Pentru iertare.Pentru zei.Și totuși, acesta nu e sfârșitul.Sfârșitul poate fi oricând.... XXVIII. ROCHIE PE MALUL APEI, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1395 din 26 octombrie 2014. Ieri, te-am văzut despletita, umblai în neștire pe malul apei ce te
MARIUS HORVATH by http://confluente.ro/articole/marius_horvath/canal [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
o casă modestă, răcoroasă, ancorată, ca un gând de filosof, pe malul unui lac sau al unei ape curgătoare ca vremea. Vorbesc de timpuri cu mult mai încoace față de locuința lacustră, firavă și incomodă, contemporană fiarelor preistorice, poate uriașilor legendari, zeilor: cum să-i negăm (la zei și uriași mă refer) dacă nu am fost noi acolo să vedem ce a mai fost pe acest pământ... Străbunul meu roman, îndrăgostit de viață rurală, precum Publius Vergilius Naso (care pendula între Roma
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/despre-familie-i/ [Corola-blog/BlogPost/339587_a_340916]
-
un gând de filosof, pe malul unui lac sau al unei ape curgătoare ca vremea. Vorbesc de timpuri cu mult mai încoace față de locuința lacustră, firavă și incomodă, contemporană fiarelor preistorice, poate uriașilor legendari, zeilor: cum să-i negăm (la zei și uriași mă refer) dacă nu am fost noi acolo să vedem ce a mai fost pe acest pământ... Străbunul meu roman, îndrăgostit de viață rurală, precum Publius Vergilius Naso (care pendula între Roma și sat), a stat în marginea
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/despre-familie-i/ [Corola-blog/BlogPost/339587_a_340916]
-
de gunoaie, ele au existat în continuare într-un număr inacceptabil. Din acest an, am impus ca regulă ca toate obiectele să fie noi, cumpărate din magazin”, spune Valentin Vesa. Când apăream, copiii se uitau la noi ca la niște zei. Foarte mulți dintre ei, cei sub 12 ani, nici măcar nu vorbesc. Așa sunt de uimiți. Copilul primește cutia în mânuță și nu-i vine să creadă că e doar a lui, că nu trebuie să împartă cu nimeni Cei mai mulți dintre
ShoeBox. Cum poți schimba o viață cu ajutorul unei cutii by https://republica.ro/copiii-care-fac-pe-moc-ii [Corola-blog/BlogPost/338304_a_339633]
-
au spus: Haideți, măi, intrați, că ăștia abia vă așteaptă, n-au mâncat de două zile. Au vorbit cu ceilalți de alt cămin la care ați fost și vă așteptau. Când apăream, copiii se uitau la noi ca la niște zei. Foarte mulți dintre ei, cei sub 12 ani, nici măcar nu vorbesc. Așa sunt de uimiți. Copilul primește cutia în mânuță și nu-i vine să creadă că e doar a lui, că nu trebuie să împartă cu nimeni, sunt niște
ShoeBox. Cum poți schimba o viață cu ajutorul unei cutii by https://republica.ro/copiii-care-fac-pe-moc-ii [Corola-blog/BlogPost/338304_a_339633]
-
2002), Etnonimul valac și macro-toponimul Valachia (2002), Din fața Altarului (2003), Studii și articole pentru «Al IV-lea Congres Internațional de Dacologie: Tărtăria 2003», Geto-dacii de neam valac/pelasg - Ediția a II-a, revizuită și completată (2004), Religia traco-daco-geților (2004), Mitul zeului traco-daco-get (2004), Taina monumentului sacru (2005), Martie - luna mărțișorului (2011), Crăciunul, mare sărbătoare creștină (2012), Banat, cuvânt și pământ românesc, (2012), «Valachii sunt pelasgi, ei au un titlu mai real și mai glorios pentru a se numi români» (2013), Columna
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
O istorie a românilor din nord-estul Serbiei (cu Radu Păiușan, 1998), Asociația Istoricilor bănățeni. Un deceniu de existență (cu Radu Păiușan, 2001), Insula Șerpilor, pământ românesc (cu Radu Păiușan, 2002), O istorie a românilor din Ungaria (cu Radu Păiușan, 2003), Zeul traco-daco-get. Mit și realitate (cu Horia Țâru, 2004), Conștiința unității de neam (cu Horiana Țâru, 2004), O istorie a românilor din din nord-estul Serbiei, o ediție revăzută (cu Radu Păiușan, 2005), De la scrierea dacică la cea românească (cu Afrodita Carmen
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
de la Tărtăria ? 2003, nr. 5, p. 38; Valaco-pelasgica, limba primilor scribi ai omenirii, 2003, nr. 6; La început a fost cuvântul, 2003, nr. 7, p. 18; Tărtăria - un toponim străvechi, 2003, nr. 8, p. 26; Probleme controversate ale istoriei: Mitul zeului dac, 2004, nr. 9, p. 26-32; Inscripția paleocreștină de la Dierna/Orșova, 2005, nr. 22, p. 59-60; Decebalus, ‘al dacilor rege'', 2006, nr. 33, p. 15-16; «Trofeul Sacru» de pe Dealul Monumentului, 2006, nr. 33, p. 27-28; Cetatea Helis - adevăr și ficțiune
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]