335 matches
-
pentru om și lume. Nu m-a interesat coordonarea lor spre putere. Pentru mine puterea reprezintă un obiect de studiu, de meditație și nu o tentație privind participarea la ea. Recunosc, există o fascinație fantastică a puterii, o atractivitate care zgândăre și pe cei mai sceptici. Bineînțeles că această intrare în marea arenă care pulsează de vitalitate și necunoscut capătă la un moment dat o aură artistică. Politicienii sunt însă actori ai unui timp care îi joacă, îi implică și apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nu plouă, să torni apă pe cîne. Copiii care au ochii verzi să ia cîte un mosor, să se uite prin el pe coș și apoi să sufle în foc cînd este nor, că stă ploaia. Cînd nu plouă, să zgîndărești furnicile în moșinoi. Cînd luna plină este curată și n-are pete vinete, nici țarcalan roșu împrejur e semn de vreme bună, iar dacă are două-trei cercuri împrejur și pete vinete, va ploua și va fi vreme urîtă. Vremea de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la luptele de la Călugăreni, În fruntea haiducilor săi, făcînd minuni de vitejie. Fiind urmărit de turci, Sava nu a mai putut trăi În Serbia, trecînd În țara Românească. Tot pentru fapte de vitejie, a fost răsplătit cu mai multe pămînturi,Petre Zgîndăr din Baia de Aramă, viitorul socru al lui Milco Băiașul. Din actul dat de Ghica Vodă lui Constantin și Nicolae Săvoiu se mai vede că acest Sava, moșul lor, În 1651 și 1658, face noi cumpărături de moșii. Acest fapt presupune că
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
nenumăratele mele contradicții"59. În fața acestor provocări, Cioran scrie ca sa-si panseze rănile proprii, dar și pentru semenii săi în suferință și izolare, pentru că "mă atrage nefericirea altora că un exercițiu al iubirii mele", convins că "o carte trebuie să zgândărească rănile, ba chiar să le provoace. O carte trebuie să fie un pericol, trebuie sa răscolească viața cititorului"60. Vrea sau nu vrea Cioran să-l ajute pe om, "acea abstracție prezumțioasa și detestabila cum spune Fernando Savater în Eseu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de rând. Doar el și zeii se pot desfăta cu frumusețea lui: Crezi oare, fir-ar să fie, că-i mai ușor să cânți din mine decât dintr-un flaut? Botează-mă cu numele oricărui instrument voiești, oricât m-ai zgândări tot n-ai să mă poți face să cânt."226 Două reprezentări arhetipale de factură hamletiană ușor de urmărit în Jocul ielelor sunt "dramul de rău" și "Danemarca-i o închisoare". Constatând cu dispreț că lui Claudius băutura nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
nume de cod pentru EMC, adică a Cioranului instalat în Panamtt), la ale sale "dicts et faicts" este simetrică listei de cărți. Poza decompozitorului ("legendată cu textul că a nu te naște e formula cu adevărat perfectă") îi putea eventual zgândări amintirea nașterii ca urmare a rostirii unei formule. În mod cu totul surprinzător, acea scenă originară nu apare în Lexiconul Căjvănimii, unde rostitorul este redus la imaginea unui farsoruu. Et pour cause (adică pe bună dreptate): respectivul îi luase lui
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Fapt e că Dan Stanca are vocația problematizării, chiar și a unor cazuri de cronică mondenă sau neagră, totul în rama unui imaginar frapant, dezlănțuit. El a deprins arta de a stârni cititorul, de a-l provoca, de a-i zgândări închipuirea, de a-i propune ipoteze,dezbateri, profeții, inclusiv miracole legate, de pildă de călugărul și preotul exorcist (asasin?) de la schitul Tanacu (vizitat de Pascal Bruckner cara apare în carte sub numele de Adam Fisher), despre drumul scurt dintre adorație
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și mormânt, care poate fi anulat doar prin trasarea "unui cerc protector în jurul lucrurilor care contează, ca soluție împotriva durerii și a sufletului fiind promovată uitarea, îndepărtarea de trecut"137: "Orice urmă-i o rană,/ Nu-ntoarce capul/ Și nu zgândări cu privirea/ Amprentele inflamate/ Pe care le-ai lăsat pe obiecte/ Și plăgile, sângerând cu nori,/ Ale pașilor./ Orice urmă-i o rană/ În carnea albă a ratării,/ Nu-ți mai lăsa visul/ Să se răsucească/ Avid de suferință/ În
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
palma și degetul mare îndoit, aprox. 40 cm.; prăjină și măsură, și instrument la bătaie; răpăguș derdeluș (răcuș); sărbușcă hrana săracului, zer + făină; sâială sfială; stânjen măsură, aprox. 220 m.; tinchește suferă (boală); a zâghiri a tulbura, a ameți; a zgândări a întărâta; zgherăt, a zghera a răcni, plângând. b) PORECLE: aguridă, atacatu, basocel, bleotu, brișcan, brutariu, bulău, bulichi, buric, buriu, buruiană, cacea, căpreanu, cârtiță, chiruc, chelicică, cherpedin, chiorcea, cioabă, ciotcă, ciulică, clău, clisoi, corpaci, crăciun, cucu, drumea, fesoi, fluture, gârmăcioaia
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
unei bluze maro în dungi și privesc parchetul tot maro, dat cu palux: un luciu, dom-le, să-ți întorci pantofii pe dos ca să nu cazi. Mai scot și o mână, îmi pun ochelarii și atunci observ că cineva îmi zgândăre pavilionul urechii stângi cu o zbârnâitură de sonerie, jos pălăria! Mă bag înapoi în rufe și-o fac pe mortu-n popușoi. Tipu' sau cine naiba o fi dă să intre, ba chiar dă de-a binelea, pentru că nu mai deschide
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
are altă filozofie decât norocul. Lasă-te deci în grija norocului. Parcă în doi ani de zile moartea nu ți-a cântat la urechi pe toate glasurile, și totuși norocul te-a ocolit. Poate că te iubește norocul... Nu-l zgândări, nu-l stârni... Lasă-l... ― Și cum simt că acolo mă așteaptă o primejdie cumplită... murmură Bologa deodată foarte abătut, cutremurîndu-se. Niciodată n-am avut presimțiri atât de... ― Primejdiile sunt azi pretutindeni, făcu Klapka stăpînindu-se. În aer, pe front, acasă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ciudate, străduțe care azi nu mai există (așa cum nu mai există în mintea mea înrăită loc pentru dragoste), cu case roz, cu marchize de geam colorat, cu leandri înfloriți, cu curți, cu pisicuțe răsucindu-se-n iarbă. Ne opream să zgândărim păianjenii grași, atârnând între trandafiri, ne încîlceam prin fundături uitate de Dumnezeu, cu construcții spectrale, cu gorgone sprijinind ferestre oarbe, cu lei de piatră și dragoni de ciment, sparți și îngălbeniți, călăriți de fetițe cu ochelari. Când mai trec astăzi
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
jocurile, să plece, să dispară oriunde, după buna noastră tradiție. Pui ziarele la primul coș și te juri că nu mai dai banii altădată pe ele. Dar le vei cumpăra totuși mereu și mereu. E și acesta un masochism. Iți zgândări rana, tragi de coaja de pe ea. Cei care vor să-ți facă rău vor reuși întotdeauna. E victoria lor, consolarea lor poate. Tu trebuie doar să te târăști până acasă și, trântit pe pat, să-ți omori gândurile astea de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
o chestie neobișnuită pentru mine. Pipăi spațiul gol de lângă mine, Înșfac cămașa ei de noapte și o țin strâns. Încă mai are mirosul ei. I-am dat drumul În timpul nopții și În consecință am visat urât. De asemenea m-am zgândărit din neatenție și la coaie pentru că mă ustură teribil. Îmi simt capul zdrobit și slăbit, de parcă mi-ar fi crăpat și și-ar fi vărsat conținutul pe pernă. În pofida chestiei ăsteia, tendoanele gâtului par că se smucesc Încordându-se până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ceva, zice el, io n-am de gânsă mă duc acolo fără un reprezentant al guvernului central. Adică cu tine, zâmbește el, uitându-se la mine. E limpede ca cristalu că sărmanu crai bătrân Încearcă să mă facă să-i zgândăr pe Niddrie și pe Toal și să mă elimin fluierând din cursa pentru promovare. Iun Împuțit ramolit atât de predictibil. Se-nțelege că-i fac pe plac. — Ai al naibii de mare dreptate Gus! Ce mama dracui rahatu ăsta? Îl sun chiaracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
putință să-i țin curun libertate mănâncă mănâncă. Dar aici Înăuntru Ar trebui să ies În oraș mai există cineva. Dacă iei un câine și să latri chiar tu? Îl sun pe Geu exist, mai trebuie să fie șiurgându-mi balele, zgândărindu-i uralții. Mai mulți ca mine. De la o vreme Lennox știe, iar Gillman, puțoiu ăla sunt din ce În ce mai data viitoare. Computerul e doar la fel de bun ca conștient de asta. pe el sau la fel ca informațiile pe care le conține, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
fructul stejarului, care conținea hrana omului primitiv; gândac, sufixat cu -ak, denumește o specie de insecte, inclusiv viermele-de-mătase, având ca bază faptul că ele rod, ronțăie hrana bucățică cu bucățică; gânsac își trage denumirea de la faptul că ciupește, ciugulește; a zgândări, „a irita, a răscoli”, adică „a scobi în interiorul a ceva”. Cf. lat. gomphus (γόμφος) care însemna ceva de prins, de strâns: „țepușă, cui, șurub”; fr. gond „balama” este piesa de care se prinde canatul ușii, al ferestrei; germ. Hand înseamnă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
investiții și mai tăifăsui și cu ei despre fondurile din Singapore, apoi se îndreptă spre biroul Annei Sweeney ca să vadă dacă prietena ei se întorsese. Însă ușa era închisă, iar Anna era evident încă plecată. Cu Neil? Gândul acesta o zgândări din nou. Îi zisese Annei că ar fi fericită să o vadă implicată într-o relație cu Neil și, desigur, așa și era - însă o surprinse sentimentul neașteptat de invidie care o cuprinsese. Nu era invidie la gândul că Anna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
să turuie despre granițele noastre din 1918 ori să bată apa În piuă despre vremea lui Bismark sau despre timpurile când Îi băteam măr pe francezi. Astea sunt răni vechi și, după părerea mea, nu face bine să le tot zgândări. Privit de afară, nu era nimic la localul ăla care să-l fi atras pe trecător să intre să bea ceva: nici ușa de pe care se cojea vopseaua, nici florile uscate de la ferestre și, În nici un caz, bilețelul scris de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
cu siguranță, Herr Gunther. Se aplecă Înainte și, luându-și trabucul, zise: — Un colier cum ați descris dumneavoastră nu e genul de bijuterie cu care te Întâlnești În fiecare zi. Și, desigur, valoarea lui e considerabilă. Era momentul să-l zgândăr, să simtă urzici În pantaloni: — Bineînțeles, clientul meu e gata să plătească o sumă considerabilă. 25% din valoarea asigurată, fără Întrebări. S-a Încruntă: — Nu sunt sigur dacă Înțeleg eu bine ce tot spuneți acolo. Haide, las-o moartă, Neumaier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
și ciclic depresivă. Știu bine că fără copii ar fi crescut din mine flori și buruieni de mult. La fel de bine cum știu că m-aș fi bucurat infinit mai puțin. Copiii te- ntorc pe dos, te scutură, privesc înăuntru și zgândăresc mecanismul până îi sar arcurile pe pereți. Din nimeni, devii cea mai mișto jucărie, cea mai vestită bucătăreasă, cea mai iscusită infirmieră, cel mai complex dicționar, cea mai flexibilă dansatoare, cea mai rizibilă cântăreață, cel mai talentat clovn. Cea mai
copii. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ana Dragu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1769]
-
de ce un caracter de obicei sfios devine brusc agresiv; și de ce pasiunea cea mai vitală e uneori atât de aproape de moarte. Dar așa cum din cerul pârjolit se revarsă câteodată ploi violente, mexicanul cel mai ceremonios îți rezervă surprize dacă e zgândărit. Ca să-și ascundă timiditatea, el devine bătăios. Conștient de slăbiciunile sale, riscă mai mult decât e necesar. Și e un fapt îndeobște cunoscut că bravura toreadorilor mexicani nu e prea departe de sinucidere. Ei vor să-și dovedească în primul
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
sânge curge pe tavanul peșterii, îi simt gustul sălciu în gură, apoi urletul neomenesc în mintea mea înaintând în sânge ca o otravă, mă trezesc, e doar un vis! Transpirat tot, lac de sudoare, încă noapte afară, focul se potolește, zgândăr jarul nears și pun ultimele surcele încercând să-l aprind, suflu de câteva ori spre el, umplându-mi plămânii cu fum înnecăcios, în cele din urmă se pornește, nu voi ieși să mai caut lemne, ți-e frică! Da, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și spume la gură ori li se strâmbau mâinile, picioarele li se încrucișeau și se schimonoseau la față, dacă nu-s duși la timp la descântat pot rămâne pe viață sluți sau mor, Cu un băț de lemn cu care zgândăre focul femeia face semne hieroglifice lângă vatră, eu pe lavița de după masă aștept ca ea să-mi dezlege această taină ce mă urmărește din copilărie, Spune-mi descântul, o rog cape Dumnezeu, Ți-l spun, dar să știi că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
din el eram eu, sau care parte din mine era el? Oare aveam aceeași personalitate sau acest alter ego era Mr. Hyde pentru doctorul meu Jekyll, înfăptuind orori necunoscute în orele de întuneric? M-am trezit citind despre gemeni malefici, zgândărind cu o fascinație morbidă rana care mă îngrijora, în loc să o ignor și să o las să se vindece. Ajunsesem să îmi fie frică să mă culc, asemenea copiilor acelora nenorociți din filmele de groază, pentru care singura cale să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]