4,648 matches
-
îți vreau inima. Tiranică, expresivă, este metafora zidului. Zidul este un simbol polivalent. El îngrădește (vezi labirintul), limitează, este cenușiu și neutral; dar tot zidul însemnă protecție, apărare, intimitate. Găsim metafora zidului chiar la începutul primei cărți, adică Labirintul: Își zidea zi de zi sufletul în spatele unei construcții de piatră dură și rece. Îl privea adeseori cum stătea singur și trist și ar fi vrut să-i ofere mângâiere, dar zidurile o țineau la distanță. Căldura se pierdea la atingerea învelișului
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ri de lumin?", iar apa ce „alearg?-n ceruri" (cercul simbol al perfec? iunii, „prima form? mi???toare, tr?itoare a lumii", Întrucat „din cercuri cresc ?i Înfloresc toate lucrurile ?i ideile vii", dup? cum afirma cel ce ?i-a zidit icoana sufletului s?u În cele ? apte cercuri ale Mesei Ț?ceriiConstantin Brâncu?i), deseneaz? pe undele sale, chipul celui drag. Iubirea, asociat? În aceste versuri cu imaginea cercului, este, prin urmare, v?zut? că un principiu cosmic ce st
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ie care, de asemenea, dezv?luie fantezia creatoare a poetului-Amphion: „Memphis, acolo-n dep?rtare, cu zidirile-i antice, Mur pe mur, stânc? pe stânc?-o cetate de gigan?i -, Sunt gânduri arhitectonici de-o groaz? m?re?ie, Au zidit munte pe munte În antică lui trufie, Le-a-mbr?cât cu-argint ca-n soare s? luceasc? Într-un lan? ?i s? par? r???riț? din vis?rile pustiei, Din nisipuri argintoase În mi?carea vijeliei, Ca un vis al m
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cerului Într-o oglind? de aur (precum magul egiptean din „Memento mori") reprezint? unicul mod prin care fiin?a uman?, supus? trecerii timpului, ca ?i zidurile vechilor cet??i devenite acum ruine, poate aspiră ??tre absolut. Atunci cand Ins? universul formelor zidite În piatr? cap??? expresia unui adev?rât miracol n? scut Între cer ?i mare marea, „mai albastr? decât cerul" -, cetatea pare ?? Împrumute ceva din dimensiunea absolut? a naturii din care s-a n?scut. Este vorba de Grecia antic?, singura
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
urit din „stânce sure", având drept stâlpi „mun?i de piatr?", strea?în? „o p?dure" toate fiind simboluri ale infinitului), dar ?i a domei celeste. Atingând, din „ceruri", culmile stâncilor, „ Doina str?luce?te-n noapte că din marmur? zidit?, / Prin o mreaj? argintoas? că prin vis o vezi ivit? /A ei sc?ri ajung din ceruri a stâncimei negri col?i" {„Memento Mori"). De asemenea, sunt descrise palatul zeilor daci ?i cetatea Soarelui „cu într?ri În veci deschise
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
iosului" ce configureaz? asemenea „spa?îi de securitate", „un lirism existen?ial" (E. Simion), În care dorul, singur?tatea, triste? ea, melancolia, nep?sarea trist? sunt trepte metafizice ale acelui „sentiment tragic al existen?ei umane" În care s-a zidit fiin?a poetului ve?nic zb?tându se Între limitele ?i dramele „soartei oarbe". Privit? din aceast? perspectiv? ontologic?, luna devine simbol al transfigur?rii lirice a realului, relevând nonsensul lumii cu iluziile, dramele ?i dezam?girile ei („Apari, tu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
muritoare?" se interesează, candidă, Isis, înainte de a afla că poate fi canonizată și ea); pînă una-alta, Osiris are ce are cu etiopienii ("Pe etiopieni o să-i belesc de-o să mă țină minte vindicta bonum și-o să mă întorc să zidesc piramide și o să zidesc temple pînă o să mă satur"; în tabăra etiopienilor se creează panică ("Hauăleu, ce-o vrea ăsta de la sărăcia noastră" se întreabă tuciuria Aso, "Și nu mi-e de neatîrnare. Da s-alege praful de cultura noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Isis, înainte de a afla că poate fi canonizată și ea); pînă una-alta, Osiris are ce are cu etiopienii ("Pe etiopieni o să-i belesc de-o să mă țină minte vindicta bonum și-o să mă întorc să zidesc piramide și o să zidesc temple pînă o să mă satur"; în tabăra etiopienilor se creează panică ("Hauăleu, ce-o vrea ăsta de la sărăcia noastră" se întreabă tuciuria Aso, "Și nu mi-e de neatîrnare. Da s-alege praful de cultura noastră, ne asimilează cît ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
îmbrânciți pe stradă, în plină zi; am văzut oameni înjurați pentru neputința lor de a traversa strada pe cât de repede ar dori “măria-sa” șoferul; locuim alături de vecini care și-au transformat apartamentul în șantier de lucru, sfredelind, dărâmând și zidind la loc pereții blocului. Toți acești indivizi au ceva în comun: o imensă și îngrijorătoare lipsă de moralitate dusă peste limita lipsei de respect față de semenii lor, chiar și în cazurile extreme când aceștia poartă uniforma unei autorități. Asupra acestui
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
lemn, în această biserică au fost înmormântate Oltea Doamna (1465) și Evdochia din Kiev (1467), prima soție a lui Ștefan cel Mare. Un document din 1823, care nu se mai păstrează însă la mănăstire, menționează că Ștefan cel Mare „a zidit la Probota două mănăstiri din peatră”, mai la vale de vechea mănăstire din lemn. Cea de-a doua mănăstire a fost probabil ridicată în Balta Colacului (Bălătău), azi pe moșia satului Heci, despre care legenda spune că s-ar fi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ridică icoana la un nivel unde nu mai poate fi maculată, mai ales dacă e și sfințită de un preot. Ceea ce spui acum ar putea valida actul unui înalt ierarh, în timpul căruia celebra icoană de la Nicula, care a traversat comunismul zidită într-un perete (și despre care vorbești în roman), a fost distrusă și apoi înlocuită cu un fals grosolan, deși era o valoare de patrimoniu național. Și, apoi, cum rămâne cu kitsch-urile care au invadat lăcașele de cult, până la
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
dădu ceva din ea, ceva căruia nu ar fi știut ce nume să-i dea". (pag. 19) Deși o figură mai degrabă episodică, don Francesco are consistență ca personaj, făcînd posibilă perpetuarea amintirii lui de om autoritar și strîngător ce zidise butoaie cu bani și bijuterii cînd pericolul devenise iminent. Legendara lui bogăție nu va mai fi de nici un folos cînd, după generații, cu ocazia unor lucrări la conac, va fi descoperită. În ciuda diferenței de vîrstă și statut, Concetta se va
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
Din somn cum te-ai desfăcut? Ai crezut în vorba mea/ Prefăcută... Ea glumea!". Iată ultimul joc, acela "în doi, în trei, în cîte-cîți vrei". Ce e ispita lui, altceva decît o glumă? Noi vrem să glumim/ Și să te zidim". Leacul glumei, tragicei glume, este comuniunea. Rezolvarea, vorba vine, folclorică a unei situații fără întoarcere, antidotul blestemului romantic "un chin s-aveți, de-a nu muri deodată". Melcul e luat acasă și devine obiectul unui ritual în gol: "Melc, melc
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
și grafica sa, lăsându-ne pe noi să ghicim poetul, căci pictura este poezie... Constantin Ostap Acuarelă și Text de Vasile Ilucă Mănăstirea Galata, Str. Mănăstirii, Nr. 4. Petru Șchiopul ridică această biserică ̀ n 1584 după ce, ̀în 1579, zidise „Galata din vale" care s-a surpat și din care se mai păstrează doar clopotul dăruit de ctitor. Zidul înconjurător se termină cu un turn clopotniță impunător, iar din fosta casă domnească mai există doar parterul și pivnița. Biserica „...reprezintă
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
al primăriei ̀ și alege casa singuratică din colțul șoselei Iași-Voinești. Prin această casă s-au perindat jandarmeria, dispensarul și chiar o crâșmă a comunei Galata. Școala Primară „Col. C. Langa”, Comuna Miroslava Între anii 1903-1904, locotenent colonelul Constantin Langa zidea pe moșia sa, Miroslava, o școală pe care, după ce o mobilează și o înzestrează cu vreo cinci hectare de pământ, o dăruiește Casei Școalelor pentru comuna Miroslava. Pe zidul de la intrare sunt înscriși eroii Miroslavei din Războiul de Independență (1877
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
este restaurată de Epitropia Spiridoniei ̀între anii 1924-1925. Biserica din Șorogari În capătul de vest al satului Șorogari se află o biserică înconjurată de cimitir. Actul de fundare glăsuiește: „Această sfântă biserică cu hramul Sfânta Muceniță Varvara s-a zidit din nou pe vechea temelie... și s-a sfințit astăzi 14 noiembrie 1925 de către P. C. Protoereu Ec. Gh. Niculea...”. Biserica Aroneanu, Comuna Aroneanu Biserica este zidită ̀în 1594 de Aron Vodă cel Rău, despre care Grigore Ureche spune
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
14 noiembrie 1925 de către P. C. Protoereu Ec. Gh. Niculea...”. Biserica Aroneanu, Comuna Aroneanu Biserica este zidită ̀în 1594 de Aron Vodă cel Rău, despre care Grigore Ureche spune: „După atâtea răotăți ce făcu... s-au apucat ... de au zidit mănăstirea aceasta în țarina Iașilor". Locașul a fost ̀închinat pe rând mai multor mănăstiri grecești ̀încât, din proastă gospodărire, pe la 1743 a ajuns „în mare lipsă și slăbiciune”. Fosta Fabrică de cărămidă Rameder Fabrica a fost construită de
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Aici s-a produs și cărămida folosită la construcția Palatului Culturii (19061925) arhitect, fiind I. Berindei. Antreprenorul Ion Rameder a transportat cărămida pe șantier cu tramvaiul. Biserica Sf. Nicolae din Holboca Biserica este ctitoria lui Nicolae Balș și a fost zidită în 1812 pe locul altei bisericuțe din lemn ale cărei temelii se văd ̀în curtea bisericii actuale. Din pisanie aflăm că s-a reparat radical în 1898 prin strădaniile preotului paroh Mânjescu și a primarului Gh. Oarză. Schitul Vlădiceni
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Mânjescu și a primarului Gh. Oarză. Schitul Vlădiceni, Str. Trei Fântâni, Nr. 3 Așezat ̀în locul numit „Poiana Vlădicăi”, unde domnitorul Alexandru cel Bun împreună cu Mitropolitul Mușat au întâmpinat în 1415 moaștele Sfântului Ioan din Trapezunt. Prima biserică s-a zidit în 1910, dar a dispărut la explozia depozitului de muniție din apropiere (10 mai 1918). A doua biserică, construită între 1923-1928, a fost dărâmată de comuniști. Actuala biserică s-a zidit ̀între 1994-1999 și a fost sfințită la 23
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
moaștele Sfântului Ioan din Trapezunt. Prima biserică s-a zidit în 1910, dar a dispărut la explozia depozitului de muniție din apropiere (10 mai 1918). A doua biserică, construită între 1923-1928, a fost dărâmată de comuniști. Actuala biserică s-a zidit ̀între 1994-1999 și a fost sfințită la 23 mai 1999. Castelul Cantacuzino Pogonat din Vlădiceni Cocoțat mai sus de Schitul Vlădiceni, încă mai rezistă timpului. Pe vremuri, două doamne Cantacuzino veneau la Iași cu docarul, zilnic, la Notre Dame
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
1804 se deschide seminarul care a funcționat, cu întreruperi scurte, până în 1886, când este mutat în Iași în palatul Sturza. Prin 1855 ̀îl ̀ întâlnim aici, ca învățăcel pe Ion Creangă. Biserica Socola Mică, Fundac Socola, Nr. 9 Este zidită în 1812 de banul Atanasie Gosan, unul dintre cei mai generoși binefăcători. După 1804 biserica Mănăstirii Socola devenise capela seminariștilor. În cimitirul bisericii este înmormântată Virginia Micle-Gruber a doua fiică a Veronicăi Micle (25 sept. 1937). Hanul Trei sarmale, Șos.
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
și Mihai Eminescu. Biserica Păun, Sat Păun Pe partea estică a platoului Repedea se află biserica din Păun, ctitorie din 1812 a soților Spiridon și Ruxandra Papadopol. Este restaurată ̀în 1888. Istoria consemnează faptul că un vameș Păun a zidit o mănăstire în codrii Buciumului, la Piatra Mică, care era gata ̀în august 7180 (1672). Cu timpul, biserica s-a risipit, dar satul poartă, ̀în continuare, numele vameșului Păun. Stejarul din Vămășoaia, Șoseaua Bârnova Înfipt adânc în șesul
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
în 1665 de Eustratie Dabija Vodă. Grigore Ghica Vodă face unele amenajări în curtea mănăstirii și se mută vremelnic aici, cu toată curtea. În clopotniță se păstrează un clopot făcut ̀în 1614 și care provine din „Biserica de pe Poartă” zidită de Ștefan Tomșa deasupra intrării ̀în Curtea Domnească din Iași. Castelul Grecilor din Vișan În mijlocul viilor de la Vișan se află Castelul Grecilor. Acesta este zidit în 1904 de Vasili și Elena Lazaridi. În fața castelului se află o pivniță cu
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
păstrează un clopot făcut ̀în 1614 și care provine din „Biserica de pe Poartă” zidită de Ștefan Tomșa deasupra intrării ̀în Curtea Domnească din Iași. Castelul Grecilor din Vișan În mijlocul viilor de la Vișan se află Castelul Grecilor. Acesta este zidit în 1904 de Vasili și Elena Lazaridi. În fața castelului se află o pivniță cu galerii ce se întind pe aproape 500 de metri. Fosta Școală de Agricultură din Vișan Până la secularizarea averilor mănăstirești, pe aceste locuri se aflau viile Mănăstirii
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
bisericii se face în 1687. Între 1727-1733, biserica este reconstruită de Grigore al II-lea Ghica, iar ̀în 1836 este rezidită de Ioasaf Voinescu. Turnul clopotniță este ridicat ̀între anii 1819-1833. Mănăstirea Cetățuia, Str. Cetățuia, Nr. 1 Este zidită de Gheorghe Duca Vodă între anii 1669 1672. Aici s-a păstrat întregul ansamblu de arhitectură: palatul domnesc, baia turcească sau poate cuhnea, sala gotică, turnul clopotniță, turnul „Cina pelerinului” și altele. Primul zbor de aviație la Iași octombrie 1911
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]