605 matches
-
de apele Crișului Repede, nu departe de Peța-Hewjo, pârâul ce nu îngheață niciodată. A adormit repede, obosit fiind după goana cerbilor. În vis i s-au arătat doi îngeri, care i-au cerut să înalțe de îndată, acolo, o mănăstire zidită, cu hramul Sfintei Fecioare Maria. Locul acesta l-a numit Várad, iar în jurul mănăstirii - care avea să ajungă vestit centru de pelerinaj - s-a construit o cetate ce a stat multe secole în apărarea creștinătății. Așa a început istoria unuia
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
suprafețele (micșorate dar certe) stăpânite de aceștia. Gospodăriile budienilor cuprindeau case mari și încăpătoare în marea lor majoritate cu o înălțime de pește 7m și poziționate în părțile mai înalte ale proprietăților. Temeliile erau din piatră de rău potrivită și zidita. Restul casei era din lemn de stejar cioplit manual. Vitele erau adăpostite în grajduri care aveau la al doilea nivel fâneața. Pe timpul iernii fânul era transferat în iesle prin trape de lemn poziționate în dreptul acestora. O asemenea gospodărie este expusă
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
a orașului-stat Sparta, a fost răpită și adusă la Troia de prințul troian, Paris. Orașele-state grecești au reacționat prin trimiterea flotei pentru a ataca Troia într-o încercare de a o aduce pe Elena înapoi acasă. Fiind o cetate bine zidită, Troia a fost foarte dificil de asediat, și războiul a durat timp de zece ani. În cele din urmă, Ulise, și Regele Ithaca, au conceput un truc de a infiltra un cal mare construit din lemn în interiorul căruia se ascundeau
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
de chilii și de ziduri înalte de piatră, păstrate parțial. În prezent, în fosta incinta a schitului se gaseste cimitirul satului, chiliile fiind distruse în totalitate. Așa cum reiese din pisanie "aceasta Sfântă și Dumnezeiasca biserică cu hramul Sfântă Troița este zidita din temelie și cu zugrăveala împodobita și alte multe, cu cheltuiala cuviosului ieromonah Kir Părtenie egumenul Sfintei Mănăstiri Strihaie și Mănăstirea Fedeleșoiu în care și egumen a fost. și s-au sfințit cu iubitorul de Dumnezeu Kir Inochentie, Episcopul Râmnicului
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
cu zugrăveala împodobita și alte multe, cu cheltuiala cuviosului ieromonah Kir Părtenie egumenul Sfintei Mănăstiri Strihaie și Mănăstirea Fedeleșoiu în care și egumen a fost. și s-au sfințit cu iubitorul de Dumnezeu Kir Inochentie, Episcopul Râmnicului și care împrejur zidite și date zestre și slobode să fie nesupuse la nici un om din neamul meu sau din neamul Popii lui lon, care a fost ispravnic, sau din cei ce urmând ori cu ce și ar spune toți aceia să fie afurisiți
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
central, în ax, și două ferestre laterale. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura de zid a iconostasului, care permite trei intrări rituale și un spațiu deschis în jurul crucii de sub boltă. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, care preia denivelările de teren, ajungînd în dosul altarului la mai mult de un metru de la nivelul pământului.
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]
-
înalt din nisip și pământ pentru că asemenea incidente nefericite să nu se mai repete în comuna. Apoi tot locuitorii Iliei au început să iși refacă locuințele afectate de ape, clădirile de bază ale localității precum primăria , hotelul, aprozarele, cinematograful recent zidit, biserica, școala, spitalul orășenesc Ilia, vechea casă de cultură care fusese cazino, banca, etc. Astfel s-au făcut lucrări de reabilitare și la cele două troițe însă nu de mare amploare că la clădirile din centru spre exemplu. Lucrările de
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
găseau așezate, ca ornament, diverse sculpturi, coloane, sau obeliscuri, o mulțime de opere sculpturale jefuite din Grecia antică, sau din alte provincii ale imperiului. Dintre toate au mai rămas astăzi în picioare, [[Obeliscul egiptean}} adus de Theodosius I-ul, [[Coloana zidită a lui Constantin al VII-lea Porphirogenetul]] și o parte din [[Coloana șerpuită]] de bronz, răpită de la Delphi, din Grecia. In jurul arenei, exista un canal larg umplut cu apă, care se numea "Euripe", ca și strâmtoarea dintre insula Eubeea
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
El dăinuie spre centrul spațiului, al fostei arene, vis-à-vis de Moscheea Albastră, mărturie demnă a unui trect bogat, fastuos și glorios. In partea sudică a fostului "Hipodrom" antic din Istanbul pe aliniamentul central al "Spinei" se ridică cu orgoliu "Coloana zidită a împăratului Constantin al VII-lea Porphirogenetul" (913-959). Monumentul seamănă până la identificare cu un obelisc egiptean, numai că nu are un corp monolitic, fiind edificată prin zidirea unor blocuri modeste de piatră albicioasă, înegrită pe alocuri, pe la rosturi, de scurgerea
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
aurit, plăci pe care erau săpate reliefuri ce reprezentau fermieri și pescari. Plăcile au fost smulse de nobilii cruciați apuseni, în [[1204]], și apoi topite pentru turnarea de monede. In afara reliefurilor, plăcile purtau și inscripții în limba greacă. Coloana zidită este un monument avântat, cu o înălțime de 32 de metri și cu vârf piramidal, asemănător celor egiptene. Pe cele patru fețe ale sale, blocurile din zidărie prezintă rupturi neregulate, mărturie a brutalității sălbatice și inconștiente cu care s-au
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
din zidărie prezintă rupturi neregulate, mărturie a brutalității sălbatice și inconștiente cu care s-au smuls plăcile de bronz. Nu este exclus ca nobilii cruciați să fi trăit cu speranța ca din acele plăci să recupereze și aur. Astăzi coloana zidită stă mărturie a măreției bizantine și nimicniciei crștinilor apuseni, încă barbari în sec. al 13-lea. Un vestigiu extrem de valoros al "Spinei" hipodromului este "Coloana șerpuită". Aceasta este cuprinsă între "Obeliscul egiptean", la nord, și "Coloana zidită", la sud,și
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
aur. Astăzi coloana zidită stă mărturie a măreției bizantine și nimicniciei crștinilor apuseni, încă barbari în sec. al 13-lea. Un vestigiu extrem de valoros al "Spinei" hipodromului este "Coloana șerpuită". Aceasta este cuprinsă între "Obeliscul egiptean", la nord, și "Coloana zidită", la sud,și se bucură de locul al doilea, ca venerabilitate. Ea este mai veche cu 1400 de ani față de "Coloana zidită" și mai tânără cu 1000 de ani decât de "Obeliscul egiptean". La origine, această coloană ieșită din comun
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
extrem de valoros al "Spinei" hipodromului este "Coloana șerpuită". Aceasta este cuprinsă între "Obeliscul egiptean", la nord, și "Coloana zidită", la sud,și se bucură de locul al doilea, ca venerabilitate. Ea este mai veche cu 1400 de ani față de "Coloana zidită" și mai tânără cu 1000 de ani decât de "Obeliscul egiptean". La origine, această coloană ieșită din comun, turnată din bronz, a dăinuit în fața templului lui Apollo de la [[Delphi]], [[Grecia]]. Reprezenta un monument de amintire pentru bătălia de la Plateea, din
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
în postura din care puteau susține trepiedul cu vas de aur. Cele șaptesprezece secole scurse de la nașterea "Hipodromu"-lui își fac simțită trecerea și prin creșterea nivelului solului cu aproximativ 3,5 metri, astfel că bazele "Obeliscului egiptean", a "Coloanei zidite" și a "Coloanei șerpuite" ce au dăinuit pe "Spina" sunt astăzi adâncite în sol, iar în jurul lor s-au excavat gropi circulare de protecție placate cu piatră. La capătul de nord, dinspre [[biserica Sfânta Sofia din Istanbul|biserica Sfânta Sofia
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
apropiere de vărsarea Șiretului în Dunăre, si este menționat de Dimitrie Cantemir astfel: „Nu departe de aici, la gură dinspre răsărit a Șiretului, se văd ruinele unei cetăți foarte vechi, numită astăzi de locuitori Gherghina. Că aceasta cetate a fost zidita pe vremea lui Traian se poate dovedi cu monezile dezgropate din dărâmături, ca și cu o lespede de marmură în care stă săpat: IMP. CAESARI DIV. FILIO NERVAE. TRAIANO. AGVSTO. GERM. DACICO. PONT. MAX. FEL. B. DICT. XVI. IMP. VI
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
îngust, poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete plin, perforat doar de accesul central, în ax. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura iconostasului, prevăzut cu trei uși rituale. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, care preia denivelările de teren, ajungând în dosul altarului la apoape un metru de la nivelul pământului.
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
până la sfințirea noii catedrale. Mitropolitul Sofronie Miclescu a adresat domnitorului Grigore Alexandru Ghica (1849-1856), la 14 decembrie 1854, o cerere pentru repararea Catedralei "Sf, Gheorghe", arătând că este primejdios să slujească în catedrala nouă. Noua catedrală a fost în întregime zidită și acoperită în 1839, dar, din cauza calculării eronate a greutății boltei, aceasta din urmă a produs crăpături în ziduri, fiind dată jos până la urmă. S-a construit apoi o boltă din lemn care, în vara anului 1857, s-a prăbușit
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul, tinda (pronaosul), continuând cu biserica (naosul) și încheind cu altarul, mai îngust și poligonal. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit. Lăcașul și-a păstrat un număr redus de ferestrele, lărgite ulterior, două în tindă, două la naos și două la altar. Din punct de vedere decorativ, se distinge tradiționala atenție acordată intrării, prin sculptura pridvorul și a portalului din jurul ușii
Biserica de lemn din Cârcești () [Corola-website/Science/324210_a_325539]
-
drumari italieni (ex. Giacomuzzi, Marconi) și slovaci (ex. Dietrich), dintre care 2 familii au rămas în Răstolița. A obținut concesionarea construirii căii ferate Tg.Mureș - Miercurea Ciuc, pe care a construit-o cu echipa respectivă (inclusiv tunelurile și cantoanele de piatră zidite, dintre care mai există câteva). De asemenea a construit drumul național Tg.Mureș - Miercurea Ciuc (înaint era un „drum de culme” prin munți). Pe lângă terenul moștenit a mai cumpărat pământ și s-a stabilit în comuna Răstolița, unde și-a construit
Ioan Lado de Zakal () [Corola-website/Science/316145_a_317474]
-
banii, stii, nu era bine să te prindă. Eram obosiți, uzi... La un moment dat s-a ridicat ceață și vizavi ce crezi că erau? Erau niște vile. Ne-am dus acolo, ne-am uitat, nu stătea nimeni, aveau geamurile zidite, ușile... Un geam era liber și am intrat, nu era mobilă, dar noi înghețasem, era zăpadă... Am stat în casa vreo două-trei ore. În două-trei ore alea am făcut cu schimbul la geam, am rupt o scară de la subsol, avea
Te așteptai să-ți dea ce e mai bun () [Corola-website/Science/296092_a_297421]
-
nesilit de nimeni, nici asuprit și au vândut dreapta sa ocină și vie, cu crame și cu grădini și cu îngrădire și cu tot venitul. Aceea am vândut-o rugătorilor domniei mele, călugărilor de la Sfânta Mănăstire a domniei mele, nou zidită, care se cheamă Bârnova, unde este hramul Sfântului și slăvitului mucenic Ioan cel Nou... S-a înscris în Iași, în anul 7137 (=1628), noiembrie, 11 zile. Însuși domnul a poruncit, Barnovschi Voievod”". În anul 1629, domnitorul Miron Barnovschi a fost
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
-ghina" în denumirile "Tirighina" și "Gherghina". Castrul este menționat de Dimitrie Cantemir astfel: „Nu departe de aici, la gură dinspre răsărit a Șiretului, se văd ruinele unei cetăți foarte vechi, numită astăzi de locuitori Gherghina. Că aceasta cetate a fost zidita pe vremea lui Traian se poate dovedi cu monezile dezgropate din dărâmături, ca și cu o lespede de marmură în care stă săpat: IMP. CAESARI DIV. FILIO NERVAE. TRAIANO. AGVSTO. GERM. DACICO. PONT. MAX. FEL. B. DICT. XVI. IMP. VI
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]
-
această ctitorire și nici măcar o pisanie originară, construirea bisericii de către Gheorghe Coci este atestată de o inscripție amplasată în pridvorul bisericii cu ocazia reparațiilor executate în anul 1820: "„Această sfântă biserică întru care să prăznuiește hramul Pogorârii Sfântului Duh iaste zidită de răposatu Gheorghe hatman frate cu Vasile Voievod, leat 7147 (1639), iar acum 7328 (1820), cum blagoslovenia preasfințitului mitropolit kirio kir Veniamin și prin osârdia cuvioșiei sale ieromonah Iosif, egumenul acestei sfinte mănăstiri, s-au deschis zidirea, s-au tencuit
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
Ștefan Octavian Iosif descria astfel atmosfera patriotică de la Pătrăuți de la începutul secolului al XX-lea, precum și casa parohială, într-o scrisoare scrisă chiar în această casă: "“Alaltăieri am trecut pe la Pătrăuți, unde iarăși este o biserică, fostă mănăstire de maici, zidită tot de Ștefan... Bisericuța e la poalele unor dealuri, tocmai în capul satului, un loc strategic ca toate pe care Ștefan le alegea pentru biserici și mănăstiri. Pustiit în repetate rânduri, schitul a rămas părăsit timp de vreo 160 de
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
noii case parohiale în 1956 sub preotul Constantin Ioniță,când s-au scos mai multe oase chiar și sicrie ale celor înmormântați în acest cimitir,de unde reiese clar că pe acest loc a fost cimitirul cel bătrân. Biserică actuală e zidita din piatră, în formă de navă,si a fost zidita între anii1855-1864,piatra fundamentală a bisericii fiind pusă în 26 aprilie 1855,preot fiind Ioan Pop. Nu s-a terminat zidirea bisericii sub acest preot,deoarece între timp s-a
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Prilog () [Corola-website/Science/322889_a_324218]