391 matches
-
nu a avut loc. în această situație, recenzia aceasta va face parte din viitorul volum pe care sper să-l realizez într-un timp oarecare. Iată conținutul acestei recenzii, publicat în „Academia Bârlădeană”, nr. 1 din 2011, pag. 14 15: Ziditor de cuvinte, de Ion Popescu-Sireteanu La sfârșitul lunii iulie 2010, când abia mi se adusese de la Iași grăbitul volum III al Călătoriei mele și l-am trimis cu oarecare sfială așteptând cu îndoială un semnal de răspuns, nu mică mi-
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
în lanț:/ dar nu voi să latru de frică.” E curajul dus la extrem, ca atitudine constantă - curaj care, din păcate, a lipsit altor scriitori care s-au pretat unor compromisuri. în volumul pus în discuție, poetul s-a declarat „Ziditor de cuvinte”, menire asumată voluntar, pe parcursul timpului înnobilează stăruitor sensul, semnificația cuvântului ca element de construcție lingvistică devenind Meșterul Manole din legendă și se transformă prin forță creatoare proprie în Ziditor de Limbă Română pe care o consideră îndreptățit Moșia
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
în volumul pus în discuție, poetul s-a declarat „Ziditor de cuvinte”, menire asumată voluntar, pe parcursul timpului înnobilează stăruitor sensul, semnificația cuvântului ca element de construcție lingvistică devenind Meșterul Manole din legendă și se transformă prin forță creatoare proprie în Ziditor de Limbă Română pe care o consideră îndreptățit Moșia neamului și a sa proprie, când conchide: „Eu rămân un om liber/ nesupus altui om/ lucrător pe moșia sa/ nevânzătoare/ Limba Română.” Ultima propoziție ce consemnează vocația de Ziditor nu numai
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
proprie în Ziditor de Limbă Română pe care o consideră îndreptățit Moșia neamului și a sa proprie, când conchide: „Eu rămân un om liber/ nesupus altui om/ lucrător pe moșia sa/ nevânzătoare/ Limba Română.” Ultima propoziție ce consemnează vocația de Ziditor nu numai de cuvinte, ci și de Limbă Română, cred că este ca un meritat elogiu adus acestui truditor cu maximă stăruință pe ogorul fertilizat al limbii ce aparține tuturor generațiilor de români. Mihaela TUDOR Călătoria prin „Vâltoarea vremii” - o
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mi-am revenit la starea normală de sănătate. Primul semnal al revenirii a fost acela că am reușit să recenzez volumul „Oameni și întâmplări din satul meu” trimis la 14 sept. a.c., iar câteva zile mai târziu am recenzat și „Ziditor de cuvinte”, dorind să apară amândouă în „Academia Bârlădeană” și în revista „Elanul”. Intenționam să vă fac o plăcută surpriză - dar n-a apărut decât prima recenzie. Ceva mai înainte colegul Serghei Coloșenco îmi adusese „în moarea mea” pe care
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ci dimpotrivă. Duminică, 8 mai 2011, după ora 18, în timp ce făceam o pauză privind citirea unei cărți interesante, m-a sunat din Iași d-na Ana Dumitrescu, care face unele aprecieri favorabile scrisului meu - cu referire directă la recenzia volumului „Ziditor de cuvinte” primit de la dl. Ion Popescu-Sireteanu. Convorbirea a trecut și la alte probleme de creație, fapt ce m-a relaxat. La 10 mai, pe lângă trei ore de citit, caut să mă relaxez și culeg o mie de fire de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
dar treptat, unii gentilomi plictisiți, și după toate astea foarte respectabili, atrași de riturile lor tradiționale, s-au Întrecut să facă parte din ele. Astfel, masoneria operativă, poveste de meșteri zidari adevărați, s-a transformat În masoneria speculativă, poveste de ziditori simbolici. În acest climat, un anume Desaguliers, care l-a popularizat pe Newton, Îl influențează pe un pastor protestant, Anderson, care redactează regulile unei loji de Frați Zidari, de inspirație deistă, și Începe să vorbească despre confreriile masonice ca despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
până la bătaie, a rămas foarte puțin. Când, bătaia, tocmai era să se declanșeze, s-a Întâmplat să treacă, pe la Piață, Gigi Bănosu. Ăsta era un fel de nabab de calibru național: șef de partid politic, patron de echipă de fotbal, ziditor de biserici, mistic convins, Împrăștietor de bani, când Îi venea lui hachița, În stânga și-n dreapta, fără nici o picătură de discernământ. Văzând peste ce dă, acolo, a oprit autoturismul, a coborât, și, dumirindu-se, definitiv, despre ce poate fi vorba
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
centrul trăirii creștine, căci învățătura și practica sa duhovnicească nu încetează vreodată să fie plină de folos duhovnicesc. Sfântul Simeon a accentuat faptul că experiența spirituală nu e o simplă relație cu Dumnezeu, ci o prezență vie și conștientă, în fața Ziditorului, în care activitatea spiritului nostru se desfășoară pe un plan suprasensibil și paradoxal<footnote Magistrand Ion I. Bria, „Simțirea tainică a prezenței harului după Sf. Simeon Noul Teolog”, Studii Teologice, Anul VIII (1956), Nr. 7-8, p. 476. footnote>. Între experiențele
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
cu șiretenie și viclenie, osânda veșnică»”<footnote Ibidem, omil. a XVIII-a, VII, p. 532. footnote>. Celor care îl sfătuiau pe fericitul Gordie să-și tăgăduiască credința cu limba, le răspundea: „«Limba zidită de Hristos nu poate rosti ceva împotriva Ziditorului. Căci cu inima credem spre îndreptățire, iar cu gura mărturisim spre mântuire». (Rom. 10, 10)”<footnote Ibidem, omil. a XVIII-a, VII, p. 531. footnote>. Celor care îl jeleau, Gordie le spunea cuvintele Domnului: „«Nu mă plângeți pe mine (Lc
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
cu șiretenie și viclenie, osânda veșnică»”<footnote Ibidem, omil. a XVIII-a, VII, p. 532. footnote>. Celor care îl sfătuiau pe fericitul Gordie să-și tăgăduiască credința cu limba, le răspundea: „«Limba zidită de Hristos nu poate rosti ceva împotriva Ziditorului. Căci cu inima credem spre îndreptățire, iar cu gura mărturisim spre mântuire». (Rom. 10, 10)”<footnote Ibidem, omil. a XVIII-a, VII, p. 531. footnote>. Celor care îl jeleau, Gordie le spunea cuvintele Domnului: „«Nu mă plângeți pe mine (Lc
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
Boteanu” - cel care, în 1984 avea să realizeze la Bârlad, menținând și promovând spiritul Academiei, cele trei volume din „Bârladul odinioară și astăzi...” Despre Societatea literar-științifică „Stroe Belloescu”, despre omul care a zidit „Casa Națională” Bârlad, sediu al Bibliotecii locale, ziditorul de școli și biserici, a statuii lui Ion Alexandru Cuza la Grivița, nici un cuvânt în dicț ionar. Alte societăți și asociații culturale rămân și ele în umbră în cartea lui Ioan Baban. Societatea culturală „Iuliu A.Zane” din Băsești Viișoara
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
că ereticii greșesc atunci când utilizează metode omenești în cercetarea celor dumnezeiești. „Aceștia sunt cei care, deși nu sunt în stare să prindă cu mintea și să înțeleagă crearea cerului și a pământului, năzuiesc să cuprindă și să măsoare pe Însuși Ziditorul și Creatorul-Dumnezeu... O, omule, deși încă nu te cunoști pe tine însuți, îndrăznești să măsori cele dumnezeiești!”. Sfântul Niceta combate spiritul antiecumenic al ereziilor, spirit de ceartă și de discuții nesfârșite asupra unor amănunte, care creează o atmosferă de vrăjmășie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Sa pe numeroase citate scripturistice. Cassian subliniază dumnezeirea Fiului, înainte de nașterea sa din Maria, pornind de la versetul: ,,Dumnezeu a trimis pe Fiul Său“ (Galateni 4,4). Feciora a născut nu numai pe cineva mai bătrân ca ea, ci chiar pe ziditorul ei. Zămislind pe Zămislitorul ei, ea s-a făcut mama Părintelui ei. Între Logosul - Cuvântul și Hristos nu este nici o separație. Hristos este numit Cuvânt, din cauza unității personale, care leagă divinul și umanul în El. Este Fiul Omului pentru că se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
că a pornit prin încercarea noastră. Cassian argumentează prin ideea că în om rămâne întotdeauna liberul arbitru, care poate sau să neglijeze sau să iubească harul lui Dumnezeu (Păstorul lui Herma, VIII,17). Astfel, omul se naște cu închinarea către ziditorul său și își află împlinirea în colaborarea desăvârșită a funcțiilor sufletești, (chipul lui Dumnezeu în om), cu harul, cu scopul de a ajunge la asemănarea cu El. Acest lucru e posibil pentru că, chiar după cădere, rămâne în om liberul arbitru
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Această idee a constituit problema ce a stat la baza disputei privitoare la har și libertate în toate epocile, dar acuzațiile aduse de apuseni lui Cassian sunt nefondate pentru că scânteia de bunăvoință și înclinarea voinței către bine se datorează tot Ziditorului, care ne-a făcut pentru El după cum reiese din analiza Convorbirii duhovnicești XIII. Această scânteie însă, se poate perverti într-atât încât poate refuza cu totul colaborarea. La Cassian, chipul lui Dumnezeu e doar întunecat și nu distrus în omul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
monahicești, ca mijloc de înfrângere a păcatelor. De asemenea, valoarea sa supremă constă în transcrierea către generațiile viitoare a mijloacelor prin care, printr-o viață ascetică și contemplativă, prin depărtarea de lume și prin disciplină, monahul tinde către unirea cu ziditorul, către desăvârșirea duhovnicească. El a scos în evidență valorile eremiților precum rugăciunea continuă și contemplarea autorizate de Dumnezeu prin unirea cu El, dar și pe cele chinovitice, care pun în centru liniștea și ascultarea neexcluzându-le pe cele menționate mai
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
împărăția cerească trebuia să urmeze eonului lumesc și pământesc, Sfântul Cassian a pledat prin viața și prin întreaga sa activitate pentru valoarea supremă a vieții pustnicești, ca mijloc de înfrângere a vieții păcătoase, prin depărtarea de lume, și unirea cu Ziditorul a toate prin asceză și contemplare. Așa a reliefat valorile eremiților - ca rugăciune continuă și contemplare, autorizate de Dumnezeu prin unirea cu El - și cele chinovitice, punând în centru liniștea și ascultarea, care nu le exclud pe cele dinainte, ci
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de istorie, pentru că acest lucru era nepotrivit celor începători și încă prunci cu cunoștința. Era o stare mai veche decât facerea lumii, potrivită puterilor celor mai presus de lume, o stare mai presus de timp, veșnică, pururea fiitoare; în ea, Ziditorul și Creatorul tuturor a făcut creaturi: lumină spirituală, potrivită fericirii celor ce-L iubesc pe Domnul, firile raționale și nevăzute și toată podoaba celor spirituale, câte depășesc mintea noastră, ale căror nume nici nu este cu putință să le descoperim
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
acestea oricine putea vedea dumnezeirea Lui. Căci cine, văzându-L dând cuiva ceea ce-i lipsea prin naștere și deschizând ochii orbului din naștere, nu ar fi înțeles că Lui îi era supusă nașterea oamenilor și că El era făcătorul și ziditorul acesteia? Căci Cel ce dă ceea ce nu are omul din naștere, e vădit că e Domnul însuși al nașterii oamenilor 23. De aceea, când a coborât la noi la început Și-a plăsmuit trupul Său din Fecioara, ca să dea tuturor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Matei, omilia II, 2, în PSB, vol. 23, p. 29) „Întrebi de ce a luat Dumnezeu trup omenesc? Dar ia depărtează din om darurile date de Dumnezeu și ai să vezi că nu mai ai după ce să recunoști în om pe Ziditorul său. Căci doar după darurile primite se recunoaște binefăcătorul, așijderea după cele ce vedem că se întâmplă în lume, putem cunoaște firea Creatorului lumii. Iar dacă însușirea de căpetenie a Dumnezeirii e dragostea de oameni, atunci iată răspunsul la ceea ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a fost egal cu numărul celor morți? — Pentru că dobitoacele necuvântătoare și întreaga bogăție stricăcioasă le pierduse desăvârșit, dar copiii, care-i muriseră, trăiau prin partea cea bună a firii lor, adică prin sufletul lor. Când Iov a fost împodobit de Ziditorul iarăși cu alți fii și cu alte fiice, avea și această bogăție tot de două ori: unii copii trăiau pe pământ, făcând bucuria părinților în viața aceasta, iar ceilalți, mergând mai înainte, (în viața viitoare -n.n.) așteptau pe cel
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cele trei sute nouăsprezece imne) întemeiază o patetică psalmodie brâncovenească în care drama, memoria și scenografia în totul transgresează într-o crispantă poveste. Imnul devine suspin, elegie, jelire. De la Nicodim de la Tismana până la Tudor și Popa Șapcă, Țara e tărâm de ziditori; Brâncuși dialoghează cu frescele voronețiene iar Ioan Valahul cu Rotonda de la Alba-Iulia. Analogic, pământul dintre Dunăre și munți e un amplu jertfelnic sacralizând lacrima și floarea. Acest pământ mai trebuie și plâns, / Cuvine-se scăldat în bucurie" (Octogon). Trandafirul, garoafa
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Isus: "Am, Doamne, treizeci și trei de ani / și-s numai bun de răstignit / și-s numai bun de pus pe crucea / poemului desăvârșit..." Alte repere sunt Zamolxe, Inorogul, Zburătorul; în Bocet pentru Meșterul Manole se autoproiectează, mai evident decât în altele, ziditorul de poeme, acesta visând o "mănăstire de iubire". Cum însă devotata Ana din baladă nu se arată, poetul își asumă, subtextual, jertfa proprie: "Eu când văd că ea nu vine, / prind să mă zidesc pe mine..." Perfecțiunea, ni se spune
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o Închisoare În care demonii să fie Întemnițați pe veci, după Frashegird 93. Psalmul maniheist copt 233 ne dă și alte amănunte: „Alături de Întreaga lume, care va exista un timp, se află o zidire mare, clădită În afara lumii acesteia. CÎnd Ziditorul ei va fi gata, lumea Întreagă se va destrăma, i se va da foc, pentru ca flăcările s-o nimicească”94. Rămășițele de Lumină Împrăștiate vor fi adunate Într-o ultimă Statuie, andrias, iar Întunericul și Arhonții lui se vor strînge
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]