393 matches
-
interogații ("I-am spus Zguduitorului;/ puterea absolută a gândirii curmă tot ce este străin/ ce este mai rău, să fii/ ce este mai bine, să fii?") indică o sensibilitate a esențelor, obsedante și copleșitoare, iar raporturile sufletești ale creaturii cu Ziditorul au accente de umilitate profundă, împăcare și iluminare extatică, așa cum spune poemul 42: "I-am spus Zguduitorului;/ caut împlinirea nimicniciei mele/ omenești în Tine/ și mă cutremur de bucurie." Altundeva, suferința apetenței metafizice este elocventă: "Sunt un animal bolnav de
Mingea de păr by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16611_a_17936]
-
gustat din fructul interzis?"), printre flori, tufișuri și animale pașnice. Probabil că scena nu s-a petrecut chiar în ziua Genezei, de vreme ce Adam are deja și barbă și mustață. Sau poate că astfel va fi fost creat, dintru început, de Ziditor. În fond, nu avem documente scrise cu privire la înfățișarea omului dintîi. Cuplul primordial pare a constitui un tot. Cu mîna stîngă, Adam înlănțuie - dominator sau protector, nu m-am decis - încheietura dreaptă a Evei. Cu cea dreaptă pare a jura, ținîndu-și-o
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
panoului din stînga sus. Rămîne cel din dreapta. Dar nu și al drepților sau al căii celei drepte. E drept că, în extrema dreaptă, îl vedem (cum am mai spus) minuscul, pe Dumnezeu creîndu-l pe Adam. Crearea Evei, cea pe care Ziditorul o smulge dintr-o coastă a nu prea adormitului Adam (care, poate în semitrezie, poate în coșmar sau poate - de ce nu? - de bucurie, agită un picior) este plasată chiar sub Pomul Vieții. Iar această dublă geneză încadrează, la distanțe absolut
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
de bolșevici în grajduri, depozite de cereale, în cel mai bun caz, în cămine culturale, construiește școli laice, șosele, face donații importante pentru construirea unei noi biserici în orașul natal, Pașcani, dar și pentru dotarea armatei, pentru tipărituri etc. Un ziditor de rasă. De instituții și conștiințe. Simptomatică este, de pildă, o scrisoare trimisă prietenului său Mihail Sadoveanu, la Iași (pe atunci, scriitorul era director al Teatrului Național din fosta capitală a Moldovei) prin care îl roagă să-i trimită un
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
amândoi trăiesc aproape în același timp, dar activitatea se desfășoară succesiv. Fiecare cu rolul său, dar unul complementar și continuator. Din această continuitate și asemănare s-a născut întrebarea: oare a avut creștinismul două figuri fondatoare? Iisus, fundamentul creștinismului, Pavel, ziditorul său Dificultatea în a răspunde direct, clar și deschis la întrebarea: cine este fondatorul creștinismului? decurge mai ales din faptul că, în acest caz, nu se poate identifica, spre deosebire de celelalte religii, un singur personaj. Specificul decurge din înseși particularitatea originilor
Cine a fondat creştinismul? Hristos sau Pavel? () [Corola-journal/Journalistic/70795_a_72120]
-
unui înger (Matei 18, 10). Iată o dovadă a purtării de grijă a lui Dumnezeu pentru credincioși, prin îngeri. De aceea, să mulțumim necontenit Tatălui ceresc că ne-a dat în grija ocrotitoare a puterilor de Sus. Să aducem laude Ziditorului că ne-a dat astfel de călăuze sfinte. Preot HORIA ȚÂRU loto-prono Lista privind valoarea unitară a câștigurilor la: PRONOSPORT din 2 noiembrie 2003: cat. I (12 rezultate) - 18 var. 25% a 5 527 416 lei, cat. a II-a
Agenda2003-45-03-45-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281682_a_283011]
-
vorbește Varlaam despre Dumnezeu: "El este fără de început și fără de sfîrșit, veșnic și pururea. El este nezidit, neschimbat, fără trup, nevăzut, nescris, neștiut [...]" (p. 50). Moartea este "despărțirea sufletului de trup [...] iar sufletul nemuritor se duce unde îi va porunci ziditorul, după cum singur și-a pregătit locașul, fiind încă în trup..." (p. 63), iar rugăciunea "împreunarea omului cu Dumnezeu, lucru îngeresc, începătură a veseliei ce va să fie" (p. 151). Găsim în acest roman popular motivele cunoscute din orice basm: setea
Legendă și adevăr by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15444_a_16769]
-
mic, tocmai pentru a lăsa poeziei spațiu vital, o retragere naturală în spatele cortinei, așa cum un regizor de teatru nu se vede pe scenă, deși personajele se mișcă la indicațiile sale întipărite în memoria actorilor. Rămas fără un răspuns clar de la Ziditor (și, aparent, fără teren de luptă), poetul îl mai „înțeapă” o dată trecându-l în denominațiunea evanescentă a pronumelui demonstrativ: „în capetele lor e/ ca-n într-un apartament,/ sparg pereți, fac ziduri noi /nimic nu mai e cum a fost
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
al moaștelor binefăcătorilor neamului! Moaștele lui Agamiță nu vor putrezi niciodată, căci el va rămâne o minune muritoare și învietoare în oceanul infinit al timpului românesc. Agamiță va lăsa moștenire urmașilor urmașilor urmașilor danubianopontici credința palimpsestică a ateismului său politic, ziditor de ne-moarte.
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
Beethoven, maestrul dezvoltărilor prin eliminare, al surpărilor și ruinărilor microstructurale. Numai că "titanul de la Bonn" a fost "lucrătorul" ce a ținut permanent într-o mână pikamerul și în cealaltă mistria, jucând deopotrivă, aproape instantaneu, rolul spărgătorului și betonistului, demolatorului și ziditorului. în definitiv, secretul lui Beethoven constă în faptul că muzica lui se clădește din dărâmături și se dărâmă din ceea ce compozitorul clădise anterior. Dar de-construcția este solidară scrierii, cu care poate intra într-un fel de curioasă simbioză. Rostirea
Festin al silogismelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12686_a_14011]
-
nu este păcat, totuși ea arată că sufletul încă mai bolește. Solomon ne îndeamnă: Cu toată străjuirea păzește inima ta (Pilde 4, 23). Sfântul Ioan Scărarul relatează o întâmplare din care reiese că eliberarea totală de această patimă este atunci când Ziditorul este slăvit pentru frumusețea (feminină) creată de El: Mi-a istorisit cineva o pildă foarte înaltă de curăție. Văzând cineva, zicea, o frumusețe deosebită, slăvea foarte pe Făcătorul din acest prilej și numai de vederea ei era mișcat la iubirea
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască, port în mine dorința vieții veșnice”<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Poeme dogmatice, VIII, P.G. XXXVII, col. 452AB. footnote>. Reiese de aici că omul, prin sufletul său nemuritor, în care Ziditorul a sădit încă de la creație dorința vie după viața veșnică și lumea celor de sus, va năzui fără încetare, începând din viața aceasta și continuând în veșnicie, „să cunoască și să se unească cu Dumnezeu, obiectul nemărginit al cunoașterii și
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVII-a, I, în PSB, vol. 17, p. 520) „Celor care îl sfătuiau (pe mucenicul Gordie - n.n.) să-și tăgăduiască credința cu limba, le răspundea: Limba zidită de Hristos nu poate rosti ceva împotriva Ziditorului. Căci cu inima credem spre îndreptățire, iar cu gura mărturisim spre mântuire (...) (Rom. 10, 10)”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, VII, în PSB, vol. 17, p. 531) „Atunci a poruncit (împăratul prigonitor Antioh - n.n.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
făpturi, e stăpân pe o cheie care îi asigură supremația. Nu e departe însă prezumția că el a crezut că în jur se întinde un gol, nu mai dăinuie fire de contact. Survin forme de autoidolatrizare, efecte ale triumfului ca ziditor de univers. De neînțeles nu e atât acest proces, cât altceva. Cum e posibil ca ochiul format să dibuie subtilitățile psihicului să nu fi fost șocat de semnele de neorânduială din ograda lui. Sub această prismă, apreciem reținerea lui A
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
sfîrșitul celor ce nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu? 18. Și dacă cel neprihănit scapă cu greu, ce se va face cel nelegiuit și cel păcătos? 19. Așa că cei ce suferă după voia lui Dumnezeu, să-și încredințeze sufletele credinciosului Ziditor, și să facă ce este bine. $5 1. Sfătuiesc pe prezbiterii dintre voi, eu, care sunt un prezbiter ca și ei, un martor al patimilor lui Hristos, și părtaș al slavei care va fi descoperită: 2. păstoriți turma lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85040_a_85827]
-
berbecilor din Basan și a țapilor, cu grăsimea grîului, și ai băut vinul, sîngele strugurelui. 15. Israel s-a îngrășat, și a azvîrlit din picior; Te-ai îngrășat, te-ai îngroșat și te-ai lățit! Și a părăsit pe Dumnezeu, Ziditorul lui, a nesocotit Stînca mîntuirii lui, 16. L-au întărîtat la gelozie prin dumnezei străini, L-au mîniat prin urîciuni; 17. Au adus jertfe dracilor, unor idoli care nu sunt dumnezei, unor dumnezei pe care nu-i cunoșteau, Dumnezei noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
a face față solicitărilor tot mai mari pe treptele următoare de școlarizare. Învățământul preșcolar și școlar românesc a avut și mai are încă educatoare și învățători pregătiți de școala normală, cei ce au dat curs îndemnului inimii de a deveni ziditori de suflete și de conștiințe, care s-au dedicat fără rezerve acestei onorante și solicitante profesii. Ce fel de educatori vor da facultățile pregătitoare de cadre didactice pentru grădinițe și școli primare, rămâne de văzut. Asupra palierului educațional al învățământului
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
românesc, jus olachale, care va fi corespuns pretutindenea cu ceea ce la noi se numea "obiceiul pămîntului". Dar o trăsură de unitate și mai caracteristică întîlnim la poporul întreg. În evul mediu românii erau în Peninsula Balcanică și în Ardeal castrenses, ziditori și apărători de cetăți, sub orice Coroană ar fi trăit. Ei bine, aflăm la domnii din epoca noastră eroică o adevărată manie de-a zidi mănăstiri întărite; numai Ștefan cel Mare a ridicat vro patruzeci. Toate aceste asemănări, anterioare chiar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pătura foarte subțire de predominațiune moscovită. Până la sfârșitul sutei Xv-a românii sunt în Ardeal și Țara Ungurească unul din elementele cele mai considerabile în viața politică. Trăind sub voievozi proprii și sub legile lor proprii, fără amestec din partea Ungariei, ziditori și apărători de cetăți, pururea buni ostași, epoca de aur din țările noastre, începută cu Mircea și încheind cu Ștefan cel Mare, e o epocă de aur și dincolo. Români sunt atât de numeroși în munții Ardealului încît fragmente ale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
consumă crizele periodic, vărsându-și mizeria pe partener. Vei lăsa în urmă orice slăbiciune, nemaivăzând nimic în fața ochilor, în afara unui trup și a unui chip, rămânând perfect lucid totodată, conștient că nu poți iubi această zidire mai mult decât pe Ziditorul ei. O disperare lucidă, da, care te îndeamnă să cumpănești, să cântărești, să migălești, să-ți dedici viața, da, e de tot râsul să-ți dedici viața unei femei sau, dacă te țin curelele, mai multor femei. Dacă ai vocație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
la același lucru ca și tine... Adică la... la Trei Ierarhi, ctitoria lui Vasile Lupu voievod. Ridicată între anii 1637-1639 și sfințită la 6 mai 1639 - m-am grăbit eu să continui gândul bătrânului. Și ctitorul - așa cum au făcut toți ziditorii de sfinte lăcașuri - s-a grăbit s-o înzestreze cu bunuri. Îndată i-a dăruit feredeul abia zidit. Asta o aflăm din suretul scris de diacul domnesc în „Vălet 7146” (1637 septembrie 1-1638 august 31) în care spune: „Vasilie voievod
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Și de aceea, prețuim eforturile voastre (numai de voi știute și îndurate) și vă iubim pentru că ne purtați țara prin faptele voastre, iscate din sudoare, din asiduă preocupare, din talent ori creativitate. Căci, până la urmă, sunteți constructori de imagine și ziditori de țară, și munca voastră cinstită și bună, de orice fel, de la șantier ori de prin ambițioasele amfiteatre universitare, nu poate produce decât cinste. De aceea, ne este și nouă bine că viața aceasta, lumea aceasta și planeta aceasta se
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
își aduse aminte Onu. Era și în el, uneori, neliniștea asta care fusese și a lui Culi. Acuma, la observația lui Onu, Ursake își făcea socoteală că toate vietățile pădurii lui se alungă și se prigonesc din voia nepătrunsă a Ziditorului, ca să dobândească putere, agerime și iuțeală; ca să le fie tihna mai bună după niște spaime și primejdii, așa cum lui, deodată, îi place mai tare viața după desnădejdea și căderea din toamna trecută. Fără amărăciune, nu s-ar cunoaște bucuria și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
valea Șave, sau Valea Împăratului. 18. Melhisedec, împăratul Salemului a adus pîine și vin: el era preot al Dumnezeului Cel Prea Înalt. 19. Melhisedec a binecuvîntat pe Avram, și a zis: "Binecuvîntat să fie Avram de Dumnezeul Cel Prea Înalt, Ziditorul cerului și al pămîntului. 20. Binecuvîntat să fie Dumnezeul Cel Prea Înalt care a dat pe vrăjmașii tăi în mîinile tale!" Și Avram i-a dat zeciuială din toate. 21. Împăratul Sodomei a zis lui Avram: "Dă-mi oamenii, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
în mîinile tale!" Și Avram i-a dat zeciuială din toate. 21. Împăratul Sodomei a zis lui Avram: "Dă-mi oamenii, și ține bogățiile pentru tine." 22. Avram a răspuns împăratului Sodomei: Ridic mîna spre Domnul Dumnezeul Cel Prea Înalt, Ziditorul cerului și al pămîntului, 23. și jur că nu voi lua nimic din tot ce este al tău, nici măcar un fir de ață, nici măcar o curea de încălțăminte, ca să nu zici: "Am îmbogățit pe Avram." Nimic pentru mine! 24. afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]