1,014 matches
-
Mircea Nicu (MM Tecuci) Colectiv sector Cod RAN 75560.01 Raport Cătunul Zimbru se află la aproximativ 80 km de Galati, este parte componentă a satului Bursucani din comuna Bălăbănești, județul Galați și este situat pe versantul estic al Dealului Zimbru, la sud de cursul Suhurluiului Sec. La 1891, satul Zimbru sau Schitul Zimbru, făcea parte din comuna Bursucani, avea 20 de case, locuitorii fiind foști clăcași 1. Satul Zimbru s-a format, probabil, după ctitorirea Schitului Zimbru, când existau toponimele
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
Raport Cătunul Zimbru se află la aproximativ 80 km de Galati, este parte componentă a satului Bursucani din comuna Bălăbănești, județul Galați și este situat pe versantul estic al Dealului Zimbru, la sud de cursul Suhurluiului Sec. La 1891, satul Zimbru sau Schitul Zimbru, făcea parte din comuna Bursucani, avea 20 de case, locuitorii fiind foști clăcași 1. Satul Zimbru s-a format, probabil, după ctitorirea Schitului Zimbru, când existau toponimele Dealul și Valea Zimbrului, explicate de tradiția locală prin vânarea
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
se află la aproximativ 80 km de Galati, este parte componentă a satului Bursucani din comuna Bălăbănești, județul Galați și este situat pe versantul estic al Dealului Zimbru, la sud de cursul Suhurluiului Sec. La 1891, satul Zimbru sau Schitul Zimbru, făcea parte din comuna Bursucani, avea 20 de case, locuitorii fiind foști clăcași 1. Satul Zimbru s-a format, probabil, după ctitorirea Schitului Zimbru, când existau toponimele Dealul și Valea Zimbrului, explicate de tradiția locală prin vânarea unui zimbru 2
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
Bălăbănești, județul Galați și este situat pe versantul estic al Dealului Zimbru, la sud de cursul Suhurluiului Sec. La 1891, satul Zimbru sau Schitul Zimbru, făcea parte din comuna Bursucani, avea 20 de case, locuitorii fiind foști clăcași 1. Satul Zimbru s-a format, probabil, după ctitorirea Schitului Zimbru, când existau toponimele Dealul și Valea Zimbrului, explicate de tradiția locală prin vânarea unui zimbru 2. Schitul Zimbru a fost ridicat la marginea satului Bursucani, în anul 1793, de către doi călugări, ieromonahii
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
estic al Dealului Zimbru, la sud de cursul Suhurluiului Sec. La 1891, satul Zimbru sau Schitul Zimbru, făcea parte din comuna Bursucani, avea 20 de case, locuitorii fiind foști clăcași 1. Satul Zimbru s-a format, probabil, după ctitorirea Schitului Zimbru, când existau toponimele Dealul și Valea Zimbrului, explicate de tradiția locală prin vânarea unui zimbru 2. Schitul Zimbru a fost ridicat la marginea satului Bursucani, în anul 1793, de către doi călugări, ieromonahii Ioasaf și Aloman, veniți de la Mănăstirea Râșca, județul
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
cursul Suhurluiului Sec. La 1891, satul Zimbru sau Schitul Zimbru, făcea parte din comuna Bursucani, avea 20 de case, locuitorii fiind foști clăcași 1. Satul Zimbru s-a format, probabil, după ctitorirea Schitului Zimbru, când existau toponimele Dealul și Valea Zimbrului, explicate de tradiția locală prin vânarea unui zimbru 2. Schitul Zimbru a fost ridicat la marginea satului Bursucani, în anul 1793, de către doi călugări, ieromonahii Ioasaf și Aloman, veniți de la Mănăstirea Râșca, județul Suceava, cu sprijinul familiilor Cernat, Plesnilă și
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
Schitul Zimbru, făcea parte din comuna Bursucani, avea 20 de case, locuitorii fiind foști clăcași 1. Satul Zimbru s-a format, probabil, după ctitorirea Schitului Zimbru, când existau toponimele Dealul și Valea Zimbrului, explicate de tradiția locală prin vânarea unui zimbru 2. Schitul Zimbru a fost ridicat la marginea satului Bursucani, în anul 1793, de către doi călugări, ieromonahii Ioasaf și Aloman, veniți de la Mănăstirea Râșca, județul Suceava, cu sprijinul familiilor Cernat, Plesnilă și Iamandi 3. Schitul Zimbru avea ca ocrotitor pe
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
parte din comuna Bursucani, avea 20 de case, locuitorii fiind foști clăcași 1. Satul Zimbru s-a format, probabil, după ctitorirea Schitului Zimbru, când existau toponimele Dealul și Valea Zimbrului, explicate de tradiția locală prin vânarea unui zimbru 2. Schitul Zimbru a fost ridicat la marginea satului Bursucani, în anul 1793, de către doi călugări, ieromonahii Ioasaf și Aloman, veniți de la Mănăstirea Râșca, județul Suceava, cu sprijinul familiilor Cernat, Plesnilă și Iamandi 3. Schitul Zimbru avea ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
locală prin vânarea unui zimbru 2. Schitul Zimbru a fost ridicat la marginea satului Bursucani, în anul 1793, de către doi călugări, ieromonahii Ioasaf și Aloman, veniți de la Mănăstirea Râșca, județul Suceava, cu sprijinul familiilor Cernat, Plesnilă și Iamandi 3. Schitul Zimbru avea ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Schitul a funcționat până la 1864 ca mănăstire de maici. După această dată biserica schitului devine parohială, maicile și bunurile fiind mutate la Mănăstirea Adam. Biserica fostului schit a împlinit cerințele spirituale ale
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Schitul a funcționat până la 1864 ca mănăstire de maici. După această dată biserica schitului devine parohială, maicile și bunurile fiind mutate la Mănăstirea Adam. Biserica fostului schit a împlinit cerințele spirituale ale credincioșilor din satul Zimbru, până la cutremurul din 10 noiembrie 1940, când biserica este distrusă definitiv. Schitul Zimbru a fost reînființat de către Episcopia Dunării de Jos, prin hotărârea nr. 244/ 2008, iar prin grija Mănăstirii Adam a fost ridicată, în anul 2010, o biserică din
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
maici. După această dată biserica schitului devine parohială, maicile și bunurile fiind mutate la Mănăstirea Adam. Biserica fostului schit a împlinit cerințele spirituale ale credincioșilor din satul Zimbru, până la cutremurul din 10 noiembrie 1940, când biserica este distrusă definitiv. Schitul Zimbru a fost reînființat de către Episcopia Dunării de Jos, prin hotărârea nr. 244/ 2008, iar prin grija Mănăstirii Adam a fost ridicată, în anul 2010, o biserică din lemn. Noua biserică a fost construită din lemn, pe o fundație din beton
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
de lemn și zone de cărămidă spartă, îndeosebi pe laturile de nord și est. De aceea, situația din teren a impus cercetarea doar a câtorva perimetre, pentru a clarifica contextul arheologic pe care a fost zidită biserica veche a Schitului Zimbru. Au fost trasate și cercetate patru unități de săpătură, casete cu diferite dimensiuni, atât în interiorul, cât și în exteriorul vechii biserici. Prin cercetarea casetei 1 (Cs.1, dim. - 17,5 x 2 m) a fost surprinsă planimetria absidei altarului și
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
Și în această casetă a fost pus în evidență conturul unui contrafort (3,35 x 1,2 m), realizat din blocuri calcaroase, cărămidă spartă pentru egalizare și un liant din var cu nisip. În urma cercetării arheologice preventive desfășurate la Schitul Zimbru a fost pus în evidență conturul fundației din piatră a vechii bisericii. Biserica are un plan dreptunghiular, cu o absidă semicirculară la altar, iar pe laturile de nord și sud câte un contrafort semicircular. Are lungimea totală de 15,8m
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
precum și efectuarea de lucrări de conservare și amenajare . Note Bibliografice 1. Moise Pacu, Cartea județului Covurlui. Note geografice, istorice și în deosebi statistice Partea III. Comunele rural, Galați, Tipo-litografia G. Bălășescu, 1891 2. Gh. Bârsan, Din trecutul Bisericii noastre: Schitul Zimbrul, în „Vestitorul”, Galați, III, 1928, 8.p.3 3. Gh. Bârsan, Schitul Zimbru-Covurlui, Tipografia George Jorică, Galați, 1944, p. 55 4. Ibidem, p. 25. „Prima încăpere în biserică este nartexul de formă pătrată, care nu s-ar putea distinge de
Cronica cercetărilor arheologice din România – Raport Schitul Zimbru, Bursucani-Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/340019_a_341348]
-
implice este binevenit, nu se percep taxe sau comisione, nu promovăm pornografia, expresii vulgare și texte denigratoare la adresa națiunii române. În tot acest timp Am căutat să scoatem din colbul uitării tot ce are mai frumos Bălăbăneștiul, Bursucaniul, Lungeștiul, cătunul Zimbru și satele vecine în speranța că aceste informații vor fi citite, păstrate și transmise mai departe generațiilor care vin. Am prezentat pagini din istoria adevărată a României, evident altele decât cele fabricate și impuse de tabloidele de serviciu. Săpând adânc
Zece ani de la apariția Xpress Bălăbănești () [Corola-blog/BlogPost/340030_a_341359]
-
sfârșit. Din inima de piatră a Monumentului, ca un fel de „flacără verde”, se aude glasul și lacrima Poetului Necunoscut: „oare unde se ascund fluturii când plouă? oare de ce nu știu să spun nimic despre agonia unui fluture?” Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați
Frumoasă…de poţi s-o dai la o floare () [Corola-blog/BlogPost/340045_a_341374]
-
ea despre tata, care a fost până la moarte pe jos și s-a întors ca să vadă cât mai are de trăit. Simt așteptarea ei cum mi se suie în suflet și mă roagă s-o iau cu mine. Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați
Cele mai bune turte din sudul Moldovei de nord () [Corola-blog/BlogPost/340044_a_341373]
-
până-n Bursucani, poate-și face milă careva și-mi dă niscaiva cartoafe, că n-am mai pus nimic în gură de când cu prigoana de după distrugerea minunatei mele păduri!”. (Publicitate: „Zdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă...!”)... Stai să vezi!... Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
surprinzătoare: arhaisme, regionalisme, termeni religioși, neologisme, dar și termeni pe care singur îi construiește: „Arderea Babilonului cel Mare. Au mai rămas consoane-n cornul serii, vocalele mă cheamă-n așternut ... ”, „Să ieși din ea, Poporul meu, pe lacrimi de tămâie zimbrul moare ... ”, „Litanii la poarta Raiului. Nu plângă nimeni, caii-mi sunt departe...”, „La nunta Mielului. Neprihănire, chipul tău mă colindă în somn ... ”, „Voi, amăgiri deșarte, Cuvântul înzidește ... ”, „Final în tăcere. Apocalipsa după apocalipsă. Da, vin curând! ” Metaforele din titluri se
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
deluroasă, de câmpie; ... – termofila - în zonele deluroasă, de câmpie; ... – xerofita - în silvostepa deluroasă specifică județului Buzău, în zona de câmpie. ... ... Fauna sălbatică este diversă, de la mamifere, amfibieni și reptile, la diferite specii de pești și nervertebrate, ca de exemplu: zimbrul, capra neagră, pisica sălbatică, ursul brun, păstrăvul comun, mreana, etc. La nivelul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomița au fost desemnate 4 zone umede (Brațul Borcea, Iezerul Călărași, Insula Mică a Brăilei, respectiv Dunărea Veche - Brațul Măcin - amplasata atât pe
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290254]
-
Samir OANCĂ, Cornel CIUPERCĂ, Vlăduț NISIPEANU, cu toții ajunși astăzi nume de referință în domeniu, cum e omenesc să amintim și numele regretaților noștri colegi Gheorghe BUZATU, Tudorel OANCEA, Dan Florin CHIRIȚESCU, Jenică NICULESCU, Ovidiu CONSTANTINESCU, până la mai noii veniți Ion ZIMBRU, Magda CONDOS, Cătălin POALELUNGI, Gheorghe NAZARE, Ioan TODERIȚĂ, Petru BUTUC, Minel TĂNASE, Mihai DULGHERU, Ștefan Raabis BĂDIȚĂ, Margareta CIUNTU, Florin CIRIPLINSCHI, Vasile GHIOCA, Tiberiu SĂBIESCU, Margareta DRĂGHIA, Cezarina ADAMESCU și alții. Grație TUTUROR am ajuns, printr-o rețetă proprie, să
BAREM TACI DIN SONERIE, NU O FACE PE-A PROSTUL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342741_a_344070]
-
toate sezoanele, fiind indicate ozono-terapia, salino-terapia și curele cu ape minerale, iar potențialul turistic antropic se compune din mânăstiri medievale, muzee, clădiri istorice și case memoriale, rezervații și monumente ale naturii (tufuri, cinerite, codrii seculari, chei, cascade, rezervații faunistice, de zimbrii, etc), foarte multe monumente istorice. Teritoriul spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret găzduiește nenumărate clădiri de patrimoniu: cetăți domnești (Cetatea de scaun a Sucevei, Cetatea Neamțului); ansambluri mănăstirești, (Pătrăuți, Voroneț, Arbore, Biserica "Sf. Ioan cel Nou de la Suceava", Probota
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
bordura de argint de 3 mm. În partea superioară, în câmp albastru, se află central, pe o terasă neagră, un brad de argint, însoțit dreapta-stânga de două cruci treflate de argint. În partea inferioară, în câmp verde, se află un zimbru maro, boncănind, trecând spre dreapta. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Brâul sugerează elemente de fortificare - „Festungurile“ din localitate, bradul argintiu pe fundalul albastru, alături de fundalul verde, trimite la
HOTĂRÂRE nr. 1.162 din 18 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288850]
-
argintiu pe fundalul albastru, alături de fundalul verde, trimite la resursele naturale (munte, vegetație, ape), iar crucile amintesc despre viața religioasă a comunităților locale și sacrificiile celor care au luptat în zonă în Primul Război Mondial. Zimbrul reprezintă rezervația de zimbri de pe teritoriul localității. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Culoarea albă transmite puritate, curățenie și neutralitate. -------
HOTĂRÂRE nr. 1.162 din 18 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288850]
-
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, se aprobă capturarea, transportul și eliberarea ulterioară a unui exemplar din specia zimbru (Bison bonasus) de pe raza fondului cinegetic nr. 13 Corbi, comuna Nucșoara, județul Argeș, pe raza fondului cinegetic nr. 8 Jepi, județul Argeș. Articolul 2 În vederea capturării speciilor de faună sălbatică prevăzute la art. 1 se va folosi armă
ORDIN nr. 1.907 din 2 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288190]