283 matches
-
avea următorul cuprins: "Vecinătăți: N - drum sătesc, S - Turea Mitică, E - DJ 202 H, V - drum sătesc, suprafață teren = 1.410 mp; suprafață construită - 308 mp, din care: școală = 147 mp, grădiniță = 116 mp, construite din cărămidă, acoperite cu tablă zincată; anexă = 22 mp, construită din chirpici, acoperită cu tablă zincată; grup sanitar = 23 mp, construit din bolțari, acoperit cu tablă; împrejmuire = 158,68 ml; amplasament: cvartal 11, parcelele 106/1 și 106/2; carte funciară nr. 400, nr. cadastral 667
HOTĂRÂRE nr. 81 din 8 februarie 2012 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 363/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Brăila, precum şi al municipiului, oraşelor şi comunelor din judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239245_a_240574]
-
ale comunei. Brâul undat face referire la râul care străbate localitatea și care îi dă numele. Biserica simbolizează mănăstirea Samurcășești, numită de localnici și biserica cu trei altare, construită în anul 1808 de vornicul Constantin Samurcas și de soția sa Zinca. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
HOTĂRÂRE nr. 669 din 19 august 2015 privind aprobarea stemei comunei Ciorogârla, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264486_a_265815]
-
Articolul UNIC Domnul Zinca Marius exercită, cu caracter temporar, prin detașare în condițiile legii, funcția publică de subprefect al județului Alba. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: -------------- Ministrul afacerilor interne, Ioan-Dragoș Tudorache București, 28 septembrie 2016. Nr. 691. -----
HOTĂRÂRE nr. 691 din 28 septembrie 2016 privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare în condiţiile legii, a funcţiei publice de subprefect al judeţului Alba de către domnul Zinca Marius. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275447_a_276776]
-
cap din cupru sau aliaj de cupru - capse în benzi pentru birou, tapițerie sau ambalare 7317.00.40 kg S 28.73.14.40 Ținte și cuie de trefilare din fier sau oțel, realizate prin presare la rece din sârmă, zincate 7317.00.61 kg S 28.73.14.50 Alte ținte și cuie de trefilare din fier sau oțel, realizate prin presare la rece din sârmă, excl. cele zincate, călite, în benzi sau rulouri, ... 7317.00.69 kg S 28
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
în mai toate domeniile.În literatură s-au afirmat Vasile G. Morțun, Petru Th. Missir, Al. Epure, Otilia Cazimir, Ioan Luca, Ion Sofia Manolescu, Marcel Blecher, Filip Brunea-Fox (deopotrivă prozator și gazetar, "părintele reportajului românesc"), Eugeniu Speranția, Cezar Petrescu, Haralamb Zincă și mulți alții. Vremelnic, dar pentru mai lungi perioade, la Roman au poposit Calistrat Hogaș, Nicolae Iorga și George Topîrceanu. Romanul a dat artelor plastice nume ca Maria Ciurdea Steurer, Constantin Isachie, Marcel Locar, Gh. Iliescu, Crina Lecca, Aurel Vlad
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
55%). Pentru 2,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Uliești făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și era formată din 10 sate (Coada Izvorului, Stavropoleos, Jugureni, Olteni, Fundurile, Mănăstioara, Zinca, Dogari, Uliești și Bărăceni) cu 1979 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală. În 1925, comuna făcea parte din plasa Găești a aceluiași județ, dar din ea se desprinsese comuna Jugureni. Comuna Uliești a rămas cu satele
Comuna Uliești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301192_a_302521]
-
Uliești și Bărăceni) cu 1979 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală. În 1925, comuna făcea parte din plasa Găești a aceluiași județ, dar din ea se desprinsese comuna Jugureni. Comuna Uliești a rămas cu satele Ragu, Zinca și Uliești, cu 2724 locuitori, în vreme ce comuna Jugureni avea în compunere satele Coada Izvorului, Funduri, Dogari, Jugureni, Mânăstioara, Olteni, Stavropolia și Gușați, cu 2080 de locuitori. În 1931, satul Dogari a fost transferat comunei Uliești, iar satul Uliești s-a
Comuna Uliești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301192_a_302521]
-
1881, București) a fost unul dintre fruntașii revoluției din 1848, poet liric protestatar, promotor al studiilor arheologice și gazetar român. s-a născut la 23 martie 1813 la București în căsătoria dintre doctorul Anton Bogliako (Bogliaco), de origine greco-italiană, și Zinca Kalamogdartis, recăsătorită ulterior cu stolnicul Petrache Peretz, care a avut grijă de creșterea și educarea viitorului poet. După ce a învățat carte în casă cu învățatul dascăl grec Neofit Duca, a fost elev la Colegiul Sfântul Sava, având ca profesor pe
Cezar Bolliac () [Corola-website/Science/299475_a_300804]
-
un pridvor. Inițial biserica avea trei turle din lemn de influență rusească (având forma unui bulb de ceapă), turla hexagonală de deasupra pronaosului fiind mai înaltă și având rol de clopotniță, iar celelalte două mai mici. Acoperișul era din tablă zincată după reparațiile din perioada interbelică. În urma restaurărilor efectuate în anii 2004-2005, au fost înlăturate cele trei turle de influență rusească și s-a construit un acoperiș înalt din tablă de cupru cu o turlă octogonală deasupra naosului. În interior, biserica
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
în zinc topit, la o temperatura cuprinsă în intervalul de 445-460 gr. C. În general zincarea termică se aplică oțelurilor moi, la aliajele slabe din oțel, la fontă și la oțelul turnat. Se recomandă că piesele ce urmează a fi zincate să aibă puncte de prindere și suprafețe cât mai accesibile. Se va urmării că structura de rezistență mecanică a piesei să fie cât mai egală după cele trei direcții pentru a nu se deforma în baie. Suprafață metalului de baza
Protecție anticorozivă () [Corola-website/Science/312356_a_313685]
-
un pictor, scriitor, publicist și avocat român. face parte dintr-o familie vestită încă din secolul al XIX-lea. Bunicul său, boier cu moșii la Hârtop, a ajuns deputat în Divanul ad-hoc. Copiii boierului Țâțos, Davidel, Iacob, Gabriel, Jenică și Zinca au jucat un rol important în viață orașului Fălticeni, numărându-se printre personalitățile urbei. Familia Țâțos se înrudește cu o altă familie vestită, familia Millo. Dr. Gabriel Țâțos (1878-1927), licențiat al Facultății de Medicină din Iași, chirurg cu studii de
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
Tempeanu, președinte, "Liga Culturală" din Fălticeni. După plecarea lui Virgil Tempeanu la Universitatea din Iași, devine președinte. În fotografia alăturată se gaseste somptuoasa să locuința. Aici au fost găzduiți veri la rând, muzicienii Valentin Gheorghiu (pianist) și Ștefan Gheorghiu (violonist). Zinca Țâțos a fost funcționara superioară la Universitatea din Cambridge. Rudă cu familia Millo, l-a primit că oaspete pe folcloristul Constantin Brăiloiu. A donat bibliotecii "Nicolae Beldiceanu" din cadrul Muzeului Orășenesc circa 1000 de volume din literatura engleză, germană și franceză
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
o rețea de crenguțe de carpen. Ulterior au fost aplicate cel puțin două straturi distincte de tencuială, așa cum se poate vedea în unele părți ale peretelui unde tencuiala este picată. Acoperișul de șindrilă a fost înlocuit cu unul de tablă zincată în anul 1965. Acesta este comun pentru spațiul pronaosului și al naosului, în timp ce în dreptul absidei altarului este mai scund. Coama acoperișului poartă, în extremitatea sa estică, deasupra naosului dar și deasupra absidei altarului, câte o mică cruce din metal. Spre
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
caracteristici și grosimi variabile, folosit pe scară largă la bordul navelor pentru confecționarea manevrelor fixe și curente, parîmelor de manevră și legare. Parâmele metalice din sârmă de oțel sunt construite prin răsucirea spre stânga a unor fire metalice din oțel zincat cu grosimea de 0,2...0,4 mm, în jurul unor inimi din iută sau din sârmă formând vițele . Vițele sunt în număr de șase și sunt răsucite, la rândul lor, spre dreapta în jurul unei alte inimi (inima parâmei), care poate
Parâmă () [Corola-website/Science/305943_a_307272]
-
100 l și 200 l │ 2 1.5.3. │Butoaie din mase plastice de la 60 l la 200 l │ 1 1.5.4. │Butoaie din tablă neagră de la 200 l la 800 l │ 5 1.5.5. │Butoaie din tablă zincată de la 200 l la 800 l │ 5 1.5.6. │Canistre din mase plastice de la 10 l la 20 l │ 1 1.5.7. │Canistre metalice de 20 l │ 2 1.5.8. │Chei din bronz pentru bușoane butoaie │ 5
ORDIN nr. M.57 din 22 aprilie 2016 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.87/2009 pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271494_a_272823]
-
100 l și 200 l │ 2 1.5.3. │Butoaie din mase plastice de la 60 l la 200 l │ 1 1.5.4. │Butoaie din tablă neagră de la 200 l la 800 l │ 5 1.5.5. │Butoaie din tablă zincată de la 200 l la 800 l │ 5 1.5.6. │Canistre din mase plastice de la 10 l la 20 l │ 1 1.5.7. │Canistre metalice de 20 l │ 2 1.5.8. │Chei din bronz pentru bușoane butoaie │ 5
ORDIN nr. M.87 din 14 august 2009 (*actualizat*) pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271525_a_272854]
-
face parte din Urlații, cu numele-poreclă indescifrabil . Se știe că pe dealurile din preajma Urlațiului poseda un petec de vie pitarul [[Bărbuceanu Petrescu]], tatăl pașoptistului [[Nicolae Bălcescu]]. În apropiere, peste Cricovul Sărat, la Valea Orliței (V. Călugărească), mama lui Bălcescu, pităreasa Zinca Bălcescu stăpânea, conform foii de zestre, 12 pogoane de vie, cu case și livadă, unde desigur își petreceau uneori verile, dar mai ales toamna pe vremea culesului viilor și livezilor și unde se pare că s-ar fi născut [[Constantin
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
participat la Revoluția din 1848. Prin capodopera sa "Românii supt Mihai Voievod Viteazul", Bălcescu l-a impus în canonul național pe voievodul Mihai Viteazul. Născut în București, într-o familie de mici boieri, era fiul pitarului Barbu și al "„serdăresei”" Zinca Petreasca-Bălcescu. Va lua numele de familie al mamei sale, originară din Bălcești, Vâlcea, în locul celui al tatălui, Petrescu. Tatăl lui a murit în anul 1824. Nicolae Bălcescu avea doi frați: Costache și Barbu, precum și două surori: Sevasta și Marghioala. Într-
Nicolae Bălcescu () [Corola-website/Science/297435_a_298764]
-
află o deschidere de acces sub forma unei bolte în plin cintru care cuprinde și poarta metalică de intrare, iar la etaj este camera clopotelor. În curtea bisericii se mai află o construcție anexă din zid și învelitoarea din tablă zincată cu rol de magazie, depozit și casă de prăznuire. În curtea cimitirului sunt două alei betonate care fac legătura între clopotniță și biserică și respectiv între clopotniță și construcția anexă. Biserica de lemn din Stolniceni-Prăjescu este construită în totalitate din
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
din Nicula. Biserica s-a sfințit în anul 1888 sub preotul Rusu Dănilă, de către excelența sa Ioanu Vancea, de la Blaj. Biserica este construită din material lemnos (bârne) cu pământ bătut în pereți, pe fundație de piatră și este acoperită cu tablă zincată din anul 1956, anterior fiind cu șindrilă. Turnul este costruit tot din bârne pe patru stâlpi, pentru susținerea clopotelor, pereții turnului fiind din scânduri din brad bătute vertical. Biserica parohială este amplasată pe artera de intrare în comună pe un
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
din 1830 iunie zece zile, constituie o ctitorie cu participare largă, bărbati și femei, numele cât și contribuția fiecăruia, fiind astfel notate: „acești oameni au plătit dvera Gheorghe Socaci șapte zloți, Gheorghe Ilie zece zloți, Ion Vinereanu zece zloți, Gheorghe Zinca husoș de argint, Gapie Nicolae 15 crăițari, Tudor Dăian 50 de crăițari, Toader Cămdrea 14 crăițari, Toma Șuivana 14 crăițari, Simion Gheorghe, Petru Ursea, Achim Zaheu” urmând numele a 25 de femei cu obolul fiecăreia la plata dverelor. Din școala
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
fost executate de firma RESTACO, condusă de ing. Mihai Bradu, printre meșteri aflându-se o echipă din Mălini. Șarpanta a fost extinsă cu un metru, folosindu-se lemn de stejar. Apoi, s-a înlocuit circa 1.100 mp de tablă zincată cu tablă de cupru achiziționată de la un furnizor din Brașov. Cheltuielile de reparație au fost suportate de Primăria municipiului Suceava, de Consiliul Județean Suceava și de enoriașii parohiei. Primăria orașului Suceava a alocat în 2009 o sumă de 45.000
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
în anii 1989-1992, la inițiativa unor enoriași, s-au efectuat o serie de lucrări de consolidare și reparare a bisericii: subzidire, decapare a tencuielii vechi și aplicare a uneia noi din praf de piatră, înlocuire a învelitorii vechi din tablă zincată cu una nouă din tablă de aluminiu. Ulterior, s-a extins clădirea praznicarului. În partea dreaptă a pronaosului bisericii se află cripta familiei Scriban, unde sunt înmormântați și arhiereii Filaret și Neofit Scriban. Cripta este acoperită cu o placă de
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
zincată rămâne o fantă lată de 20 mm care asigură o circulație suficientă de aer. Hrănitorul este format dintr-o ramă de lemn cu dimensiunile de 490 x 420 x 60 mm în interiorul căruia se află o tavă din tablă zincată cu două compartimente. Tava se sprijină pe două șipci fixate în scobiturile din pereții ramei. În fiecare compartiment sunt grătare de lemn care plutesc în sirop și susțin albinele în timpul hrănirii. Capacitatea maximă a hrănitorului este de 6 litri. Rama
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
1779, august 15″". Biserica a fost avariată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind mult timp închisă. În anii '70 ai secolului al XX-lea, ea a fost restaurată, păstrându-se planul original. A fost înlocuit acoperișul din tablă zincată cu unul din cupru (care cântărea în total circa 5 tone). Tot atunci, cu osteneala preotului Toma Râpă, protopop de Hârlău (1 februarie 1960 - 13 martie 1973), au fost construite zidul împrejmuitor din piatră și clădirea protoieriei (aflată în curtea
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]