499 matches
-
cel de la Bielsko-Biala, care, datorită asistenței tehnice pe care a oferit-o În domeniul reparațiilor de automobile, câștigase În aceeași perioadă 1,2 milioane de zloți; cel de la Lodz, care, tot În primul semestru, a Încasat 5,3 milioane de zloți pentru același tip de activități; sau cel din Cracovia. Dinspre eșaloanele de sus Înspre cele de jos ale Partidului au fost atunci imaginate tot felul de activități economice: Comitetul de la Radom, În asociere cu o Întreprindere cooperativă, se lansează În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
au creat, În ianuarie 1989, un SRL care avea ca obiectiv să gestioneze marketingul și comercializarea șantierelor. S-a constatat șspune raportulț că șantierele au comandat, În iulie și august, lucrări către SRL În valoare totală de 33 milioane de zloți. SRL-ul a plătit executanților acestor lucrări 11 milioane de zloți, câștigând astfel, pentru intermediere, 22 de milioane de zloți. Președintele SRL-ului este directorul șantierelor navale, secretara lui este membră În Consiliul de Administrație al SRL-ului, unii directori
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
să gestioneze marketingul și comercializarea șantierelor. S-a constatat șspune raportulț că șantierele au comandat, În iulie și august, lucrări către SRL În valoare totală de 33 milioane de zloți. SRL-ul a plătit executanților acestor lucrări 11 milioane de zloți, câștigând astfel, pentru intermediere, 22 de milioane de zloți. Președintele SRL-ului este directorul șantierelor navale, secretara lui este membră În Consiliul de Administrație al SRL-ului, unii directori de șantier sunt și ei salariați ai SRL-ului ș...ț
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
șspune raportulț că șantierele au comandat, În iulie și august, lucrări către SRL În valoare totală de 33 milioane de zloți. SRL-ul a plătit executanților acestor lucrări 11 milioane de zloți, câștigând astfel, pentru intermediere, 22 de milioane de zloți. Președintele SRL-ului este directorul șantierelor navale, secretara lui este membră În Consiliul de Administrație al SRL-ului, unii directori de șantier sunt și ei salariați ai SRL-ului ș...ț. SRL-ul Își are sediul formal chiar pe locația
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și, după ce am Încredințat Întreprinderile unor cadre dinamice, noi, directorii, ne organizam propriul SRL, uneori chiar mai multe... Prin intermediul acestora, am construit o grădiniță la M... și am câștigat bani. Era de ajuns ca Întreprinderea să investească 10.000 de zloți. Pentru materiale și unelte, investitorul era cel care dădea banii, dar de fapt noi luam aceste materiale și unelte din Întreprinderile noastre. Am construit acea grădiniță repede și la timp. După asta, s-au făcut tot felul de cercetări: din
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
să se vadă niciodată că ceva nu mergea, că n-aveam bani. Nu m-am Împrumutat niciodată de la bancă, pentru că n-aș fi putut restitui Împrumutul. M-am Împrumutat de la prieteni cu sume mici, În jur de 12 milioane de zloți, cu dobândă mică, pe principiul „Îi dai Înapoi când poți” - pe care i-am dat Înapoi luna următoare. (Cazul 8, Polonia) Este vorba deci de indivizi care, În cea mai mare parte, nu dispun de capitaluri ilicite; de cele mai multe ori
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
o Înțelegere Între noi ca eu să-mi creez propria Întreprindere, urmând ca ei să-mi cumpere serviciile, de exemplu, gestiunea, contabilitatea, negocierea de contracte. M-am instalat astfel acasă, cu un calculator. Cifra de afaceri: 200 de milioane de zloți În 1990. (Cazul 15, Polonia) Dificultățile noilor Întreprinzători cehi sunt mai mari, din cauza neîncrederii instituționalizate față de foștii funcționari ai partidului, dar schema demersului lor este, până la urmă, destul de asemănătoare cu cea a colegilor lor din alte țări postcomuniste: Am văzut
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
adesea realitatea Începuturilor activității antreprenoriale la foștii nomenklaturiști: Deși fusesem locotenent-colonel, nu mi-am câștigat pâinea În cadrul miliției. Eram proprietarul apartamentului meu și aveam un Fiat mic, polonez. Am primit o indemnizație pe șase luni, adică 20 de milioane de zloți. Cei doi colegi ai mei au plecat după verificări, deci am folosit numai pensia mea și salariul soției ca să creez firma; fiul meu cel mare, care lucra deja, ne-a hrănit. De fapt, am Început fără niciun capital. Nu puteam
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
un SRL care se ocupă de marketing, editare, consiliere Cazul 8: 37 de ani Înainte de 1989: vicepreședinte al unui comitet regional de partid După 1989: proprietar al unei Întreprinderi de comerț exterior specializată pe fosta URSS (2,5 miliarde de zloți cifră de afaceri pe lună) Cazul 9: interviu insuficient Cazul 10: inginer, 53 de ani Înainte de 1989: director al unei Întreprinderi din industria chimică După 1989: deputat, proprietar al unei Întreprinderi comerciale (alimentație, echipamente de muncă) Cazul 11: absent Cazul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
născut În 1951 Înainte de 1989: director adjunct al școlii de Partid, doctorand al școlii de Partid de la Moscova După 1989: proprietar al unei mici Întreprinderi comerciale de metale, lucrează cu fosta URSS, cifră de afaceri de 1.300 milioane de zloți În 1991. Cazul 14: farmacist, născut În 1947 Înainte de 1989: director al unei importante uzine farmaceutice După 1989: SRL de produse farmaceutice (producție, import-export). și soția lui conduce un SRL. Cazul 15: inginer, născut În 1944 Înainte de 1989: secretar de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Înainte de 1989: locotenent-colonel de Miliție, director al Departamentului de Cadre al Miliției Într-un oraș de provincie, apoi la Biroul de Afaceri Interne al regiunii După 1989: coresponsabil al unei agenții de detectivi, are 50 de angajați. Un miliard de zloți cifră de afaceri În 1991. Acoperă Întreaga Polonie și primește comenzi din Germania. Cazul 21: agricultor, născut În 1950, școala Superioară de Agricultură Înainte de 1989: director de IAS (Exploatare agricolă de Stat, sovhoz), șef de district După 1989: acționar și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ce ești, ieși de unde locuiești/ Și strigă-ți toți dracii tăi, mari și mititei/ Și-i trimite, cum mai iute/ Prin toate ținuturile și prin toate casele;/ Prin dumbrăvi și prin cărări,/ Prin munți și prin păduri,/ Să cate pe Zlot-al meu/ Ce mi-i de la Dumnezeu,/ Ce-i de ursitori ursit,/ Dar de oameni răi vrăjit..." Sempronia scoase apoi un cărăbuș negru dintr-o cutie de aprinjoare, îl legă cu un fir subțire de borangic și-l lăsă să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ce ești, ieși de unde locuiești/ Și strigă-ți toți dracii tăi, mari și mititei/ Și-i trimite, cum mai iute/ Prin toate ținuturile și prin toate casele;/ Prin dumbrăvi și prin cărări,/ Prin munți și prin păduri,/ Să cate pe Zlot-al meu/ Ce mi-i de la Dumnezeu,/ Ce-i de ursitori ursit,/ Dar de oameni răi vrăjit..." Sempronia scoase apoi un cărăbuș negru dintr-o cutie de aprinjoare, îl legă cu un fir subțire de borangic și-l lăsă să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
au fost furat de la casa Moimascăi de la țară și, prepuind și pre mini, m-au pus la închisoare, de am ședzut multă vreme la pedeapsă”... La 30 mai 1765 însă “părintele arhimandritul Paisăi egumen de Sfeti Ioan” a dat doi zloți, și “Apostol brăhar” doi zloți lui Vasile Moimăscul pentru ca acea bucățică de loc vândută de Iurașco “să rămâie totu de drumu, că așe li s-au hotărât giudecata”. --Am întâlnit și un mahalagiu de la Podul de Piatră (de pe Cacaina n.
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Moimascăi de la țară și, prepuind și pre mini, m-au pus la închisoare, de am ședzut multă vreme la pedeapsă”... La 30 mai 1765 însă “părintele arhimandritul Paisăi egumen de Sfeti Ioan” a dat doi zloți, și “Apostol brăhar” doi zloți lui Vasile Moimăscul pentru ca acea bucățică de loc vândută de Iurașco “să rămâie totu de drumu, că așe li s-au hotărât giudecata”. --Am întâlnit și un mahalagiu de la Podul de Piatră (de pe Cacaina n.n), care își toarnă cenușă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vorbit despre satul Vorovești. La 23 septembrie 1666 (7175) Iliaș Alexandru voievod ne reamintește de acest sat: „Scriem domniia mea la toate slugile noastre... dacă veți vedea cartea domniei mele... să aveți a lăsa în pace de dajde, și de zloți, și de lei, și de taleri, și de galbeni, și de orți și de tote dările și angheriile, câte sântu pre alți mișei în țara domniei mele, satul Voroveștii, ce iaste a svintei mănăstiri, a Galatei de Sus,... pentru căci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Un fapt asemănător îl aflăm și din cartea de scutire dată la 15 aprilie 1674 (7182) de Dumitrașco Cantacuzino voievod, care obligă slujbașii domnești „a lăsa în pace doăspredzece casă din Galata de Sus, de pe lângă mănăstire, de dajde și de zloți, și galbeni, și de taleri, și de lei, și de orți, și de toate dările și angheriile câte sântu pe alți mișei... pentru căci i-am lăsatu să fie poslușnici la sfânta mănăstiri a Gălății”. N-am încotro și trebuie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Constantinopol în 1633 voievodul Miron Barnovschi Moghila voievod notează: “Nește argint ce am dat la dumnealui Ștefan Potoski, voievodul de Breslau și la... doamna Maria, când am fost și în Hotin, după ce ne maziliră, preț de șaptezeci de mii de zloți... Deci poftim pe dumneaei, pe doamna Marie, să-l dea la mâna cestor doi boieri cari i-am lăsat ispravnici casei mele, ca să aibă a-l vinde și să dea din banii ce vor lua pe acel argint, șase mii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
poftim pe dumneaei, pe doamna Marie, să-l dea la mâna cestor doi boieri cari i-am lăsat ispravnici casei mele, ca să aibă a-l vinde și să dea din banii ce vor lua pe acel argint, șase mii de zloți la Sf<ântul) Mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos, la Ierusalim”... Spune-mi, te rog, ce hotărăște Alexandru Costandin (Mavrocordat) la 30 august 1783? ― Voievodul acordă anumite scutiri de dări, dar îl avertizează pe egumenului mănăstirii: “Facem știre cu acest
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
că am dat de bunăvoia noastră,...Mitropoliei Sucevei,...prisaca numită Balica, care se află în partera de jos a târgului Iași, și la care prisacă am binevoit să adăugăm de la noi 100 de stupi... pentru care am plătit deplin 110 zloți... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Bucium pe care am cumpărat-o cu propriii noștri 60 de zloți gata...cu heleșteul care se află la Bucium, în hotarul Iașului... Acestea să fie neschimbate
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
am binevoit să adăugăm de la noi 100 de stupi... pentru care am plătit deplin 110 zloți... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Bucium pe care am cumpărat-o cu propriii noștri 60 de zloți gata...cu heleșteul care se află la Bucium, în hotarul Iașului... Acestea să fie neschimbate și neclintite, în vecii vecilor...” februarie 6977(1469) Am terminat de citit și, cu sufletul la gură, am îndrăznit să-l privesc pe măritul Ștefan
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
arătasem scrisoarea pe care o primisem din Polonia: niște studenți de la Școala de Film din Lodz Îmi puneau Întrebări În legătură cu primele mele documentare, care erau Înscrise În programul lor - mă Întreb cum Își procuraseră copiile, deoarece eu nu primisem nici un zlot.) François, așteptăm acum din partea ta o lucrare importantă“. Pe un panou indicator am revăzut numele Simiane-la-Rotonde și am Întrebat ce mai știa despre Maryse: „E nostim că vorbești despre ea. Închipuiește-ți că a trecut să ne salute săptămîna trecută Împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
moment. - Cine ne-a vîndut? zise bătrânul crunt cătră femeie. - El! zise ea, văitîndu-se... bărbatu-meu. Spusu-i - am eu să nu s-amestece neci în rău, neci în bine. Nu... nu s-a putut. Ungurii i-au dat 200 de zloți buni, și pentru aceea el v-a vândut. - Femeie, zise bătrânul, cu tine n-avem noi nimica, neci cu voi, feciori, zise el cătră argați. Dezlegați pe muiere, să-și [ia] bani și lucruri și ce mai are prin moară
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mi-ești dragă. - Și mata mie. - Cine ți-a spus-o [? ]. - Nu știu. 2258 În Brașov, căcănarii-s români. Odată se duc la judecătorul sas ca să curețe umblătorile. Le curăță și vin la plată. - Apoi, Măria-ta, ni-i da doi zloți de argint, că sîntem oameni săraci ș-am muncit mult. - Chit ciuber scos voi *? - Douăzeci și șase, M[ăria ]- ta. - Ce douăzeci și șase, eu numorat 22; - Vai de mine, M[ăria ]- ta, ba zău nu *... Nu ne mânca patru
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu cestu zapis al nostru precum dăm un vadu de moară ce avem noi la satul nostru, la Umbrărești, într-apa Bârladului (...) pentru binele ce ne-au făcut de ne-au scutit și ne-au apărat de dăjdii și de zloți și de lei și de galbeni și de alte nevoi să putem să trăim în țară la locul nostru”. Trebuia să fie cineva cu rădăcinile adânc împlântate în trecut, cu legături indestructibile în urmă față de locuri și de strămoși, ca să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]