2,354 matches
-
lor. Doar o vagă teamă de venirea pădurarului îi mai făcea să amuțească o vreme. Aveau frică de pădurar, știau că nu e voie de strigat în parchet, era zonă de vânătoare. Odată mi-a dispărut căldarea aproape plină cu zmeură. M-a apucat tristețea, tot căutând-o. N-o găseam deloc. Când mi-am pierdut nădejdea, iată, o găsesc, ca prin minune. Degeaba am dat vina pe țigani. Practic, uitasem locul unde o lăsasem. Scene înduioșătoare puteai întâlni la tot
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
am pierdut nădejdea, iată, o găsesc, ca prin minune. Degeaba am dat vina pe țigani. Practic, uitasem locul unde o lăsasem. Scene înduioșătoare puteai întâlni la tot pasul. Un copil de șapte ani, venit cu mama sa la cules de zmeură: - Mamă! Vino la mine, c-am umplut ulcica!... - Vine mama, vine! - Hai, mamă! Vino repede!... - Vin, puiule, vin! - Vino acum! N-avea încotro, mama veni să deșerte în căldare ulcica plină de zmeură a copilului. - Așa-i că se cunoaște
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
venit cu mama sa la cules de zmeură: - Mamă! Vino la mine, c-am umplut ulcica!... - Vine mama, vine! - Hai, mamă! Vino repede!... - Vin, puiule, vin! - Vino acum! N-avea încotro, mama veni să deșerte în căldare ulcica plină de zmeură a copilului. - Așa-i că se cunoaște când am vărsat ulcica în găleată? - Da, se cunoaște! Bravo, puiul mamei! Copilului nu i se mai auzi glasul preț de un minut. Dar, la un moment dat, se aude un țipăt. - Ce
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
și l-a dus pe cărare, să-l descânte. - Nu mai plânge! O să-ți treacă! - Stai cu mine, mamă! Nu mă lăsa aici singur! Erau ceva probleme cu copilul mic în pădure. Mai mult încurca decât ajuta la culesul de zmeură. Pe noi tata ne lăsa să umblăm la zmeură chiar de la începutul sezonului, el având mult de lucru la cosit și la strâns fânul. Îl apuca, în schimb, hărnicia spre sfârșitul sezonului, când zmeura se mai rărea, când mai găseai
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
Nu mai plânge! O să-ți treacă! - Stai cu mine, mamă! Nu mă lăsa aici singur! Erau ceva probleme cu copilul mic în pădure. Mai mult încurca decât ajuta la culesul de zmeură. Pe noi tata ne lăsa să umblăm la zmeură chiar de la începutul sezonului, el având mult de lucru la cosit și la strâns fânul. Îl apuca, în schimb, hărnicia spre sfârșitul sezonului, când zmeura se mai rărea, când mai găseai zmeură mare și frumoasă doar prin huciuri, pe la umbră
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
încurca decât ajuta la culesul de zmeură. Pe noi tata ne lăsa să umblăm la zmeură chiar de la începutul sezonului, el având mult de lucru la cosit și la strâns fânul. Îl apuca, în schimb, hărnicia spre sfârșitul sezonului, când zmeura se mai rărea, când mai găseai zmeură mare și frumoasă doar prin huciuri, pe la umbră, în locuri mai greu accesibile. Atunci, nu știu de ce, îi plăcea să umble prin desișuri întunecate și să scoată la iveală zmeură mare, spornică. Când
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
Pe noi tata ne lăsa să umblăm la zmeură chiar de la începutul sezonului, el având mult de lucru la cosit și la strâns fânul. Îl apuca, în schimb, hărnicia spre sfârșitul sezonului, când zmeura se mai rărea, când mai găseai zmeură mare și frumoasă doar prin huciuri, pe la umbră, în locuri mai greu accesibile. Atunci, nu știu de ce, îi plăcea să umble prin desișuri întunecate și să scoată la iveală zmeură mare, spornică. Când se termina zmeura în parchetele mai apropiate
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
sfârșitul sezonului, când zmeura se mai rărea, când mai găseai zmeură mare și frumoasă doar prin huciuri, pe la umbră, în locuri mai greu accesibile. Atunci, nu știu de ce, îi plăcea să umble prin desișuri întunecate și să scoată la iveală zmeură mare, spornică. Când se termina zmeura în parchetele mai apropiate de casă, noi plecam să căutam mai spre munte, acolo unde era mai rece și zmeura se cocea mai târziu. Țin minte, odată, mă luă tata la zmeură departe, înspre
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
rărea, când mai găseai zmeură mare și frumoasă doar prin huciuri, pe la umbră, în locuri mai greu accesibile. Atunci, nu știu de ce, îi plăcea să umble prin desișuri întunecate și să scoată la iveală zmeură mare, spornică. Când se termina zmeura în parchetele mai apropiate de casă, noi plecam să căutam mai spre munte, acolo unde era mai rece și zmeura se cocea mai târziu. Țin minte, odată, mă luă tata la zmeură departe, înspre munte, într-o vale sălbatică, numită
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
știu de ce, îi plăcea să umble prin desișuri întunecate și să scoată la iveală zmeură mare, spornică. Când se termina zmeura în parchetele mai apropiate de casă, noi plecam să căutam mai spre munte, acolo unde era mai rece și zmeura se cocea mai târziu. Țin minte, odată, mă luă tata la zmeură departe, înspre munte, într-o vale sălbatică, numită Hurghișca. Acolo era un parchet în care zmeura de-abia apucase să se coacă. Eram bucuroși că am găsit zmeură
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
la iveală zmeură mare, spornică. Când se termina zmeura în parchetele mai apropiate de casă, noi plecam să căutam mai spre munte, acolo unde era mai rece și zmeura se cocea mai târziu. Țin minte, odată, mă luă tata la zmeură departe, înspre munte, într-o vale sălbatică, numită Hurghișca. Acolo era un parchet în care zmeura de-abia apucase să se coacă. Eram bucuroși că am găsit zmeură bună, că nu degeaba făcusem drumul acela de trei ore, pe un
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
plecam să căutam mai spre munte, acolo unde era mai rece și zmeura se cocea mai târziu. Țin minte, odată, mă luă tata la zmeură departe, înspre munte, într-o vale sălbatică, numită Hurghișca. Acolo era un parchet în care zmeura de-abia apucase să se coacă. Eram bucuroși că am găsit zmeură bună, că nu degeaba făcusem drumul acela de trei ore, pe un drum de pârâu pietros. Am constatat că nu eram singuri în parchet, mai sus de noi
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
zmeura se cocea mai târziu. Țin minte, odată, mă luă tata la zmeură departe, înspre munte, într-o vale sălbatică, numită Hurghișca. Acolo era un parchet în care zmeura de-abia apucase să se coacă. Eram bucuroși că am găsit zmeură bună, că nu degeaba făcusem drumul acela de trei ore, pe un drum de pârâu pietros. Am constatat că nu eram singuri în parchet, mai sus de noi, chiar spre creastă, apăruse un grup de țigănci care lălăiau din răsputeri
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
vreo trei bărbați tuciurii, cu pălării de paie, cu boruri largi și munceau să umple coșercile. Dar, mai după prânz, auzim niște strigăte și vaiete. Venise pădurarul să facă liniște în parchet, i-a luat pe nepregătite, le-a răsturnat zmeura din coșerci, iar femeile au început să urle și să blesteme jalnic. Au fost alungați, apoi, cu coșercile goale. Cu pădurarul nu puteai să te pui, avea și pușcă! Eu și cu tata eram mai la vale, în niște viroage
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
să blesteme jalnic. Au fost alungați, apoi, cu coșercile goale. Cu pădurarul nu puteai să te pui, avea și pușcă! Eu și cu tata eram mai la vale, în niște viroage pline de zmeuriș. Priveam cu spaimă cum pădurarii risipesc zmeura bieților oameni veniți de cine știe unde să câștige un ban. Ne-am pitit ca potârnichile în tufișuri. Abia după o jumătate de oră, văzând că nu mai era nimeni prin preajmă, am ieșit din ascunziș să strângem zmeură cât să umplem
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
cum pădurarii risipesc zmeura bieților oameni veniți de cine știe unde să câștige un ban. Ne-am pitit ca potârnichile în tufișuri. Abia după o jumătate de oră, văzând că nu mai era nimeni prin preajmă, am ieșit din ascunziș să strângem zmeură cât să umplem căldările. Când eram gata să plecam acasă, ne-a fost frică să mergem pe drumul de lângă pârâu, să nu cumva să ne întâlnim cu pădurarul. Am luat-o pe coasta pietroasă a muntelui și-am ieșit la
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
Am luat-o pe coasta pietroasă a muntelui și-am ieșit la drum bun departe, după mult mers anevoios. Până acasă mai aveam încă de mers trei ceasuri. Și culmea, în plină noapte, tata s-a dus cu căldările de zmeură tocmai în centrul comunei, adică încă vreo două ceasuri de mers, căci numai acolo era un centru care prelua zmeura noaptea. Așa se chinuiau oamenii nevoiași și copiii să facă rost de un ban cinstit pe timp de vară, exploatând
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
acasă mai aveam încă de mers trei ceasuri. Și culmea, în plină noapte, tata s-a dus cu căldările de zmeură tocmai în centrul comunei, adică încă vreo două ceasuri de mers, căci numai acolo era un centru care prelua zmeura noaptea. Așa se chinuiau oamenii nevoiași și copiii să facă rost de un ban cinstit pe timp de vară, exploatând resursele muntelui. Referință Bibliografică: Zmeurarii / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1085, Anul III, 20 decembrie 2013. Drepturi
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
să n-ai nicio teamă. Să admiri copacii așezați maiestuos de-a lungul plaiului, de o parte și alta. Să te așezi pe o buturugă când simți picioarele înmuiate de urcuș. Să-ți mai îndulcești sufletul cu niște fragi sau zmeură care-ți fac cu ochiul în fiecare luminiș. - Ce zici, Mihai, ne-am trezit cam târziu astăzi să plecăm la muncă? întreb eu pe fratele meu. - De ce să fie târziu? Cu cât vii mai odihnit la muncă, cu atât ai
URSOAICA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353628_a_354957]
-
rugăciune și în alte neștiute osteneli. În tradiția locului se spune că pustnicul nu primea nici un fel de mâncare de la nimeni, ci singur și-o agonisea din pădure. Numai ursul, ca ucenic credincios, îi aducea vara în peșteră rugi de zmeură și mure. Se mai spune din bătrâni că, odată, doi vânători au pândit ursul în zmeuriș ca să-l împuște. Apoi s-au luat după el până s-a ascuns în peșteră. Și cum pândeau ei în apropiere, a ieșit pustnicul
PUSTNICUL SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357110_a_358439]
-
în centrul nervos (uneori, foarte nervos) al satului (Mihai Batog Bujenița) • Micile amănunte fac mari și bucuriile și necazurile. • Lucrurile se complică odată cu complimentele mincinoase. • Nu-ți arunca pantofii când știi că ai de mers prin urzici la cules de zmeură. • Și necredincioșii au aflat de existența celor zece porunci. Nu știi niciodată cât de cumplita poate fi natura, cum nu știi nici cât de fiară poate fi omul (Getta Berghoff). • Răul necesar vs. Răul inutil... Ne-a ajuns ciolanul la
INTERZIS & COMPLIMENTE MINCINOASE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357499_a_358828]
-
mai sunt multe de asimilat până la acele vremuri. Continuă cu romanul SF, poate mă convingi cel puțin că merită a fi ascultat dacă nu chiar și citit. - Vezi tufișul de acolo? Nu întâmplător un pui de căprioară se ospătează cu zmeura din el supravegheat de mămica sa. Vrei să o chem ca să o poți mângâia? Nu ai oricând posibilitatea să o faci! - Să o văd și p-asta fachirule! Și într-adevăr de după tufiș se apropie o căprioară și, după o
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
se-ntină, numai spurcatul de dor, șade-n vârful munților și bocește singurel, ca glasul de porumbel. plecă-ți, codre, vârfurile ca să-mi văd eu mândrele, ridică-ți tu poalele ca să-mi văd izvoarele, unde beam apă -n pădure cu zmeură și cu mure și mă culcam în vâlcea alături de mândra mea. verde foaie de vâzdoace, voinicel făr’de noroace, nu bătea cărările, peste toate zările că mândra s-a măritat și pe tine te-a uitat. sâmbătă, 30 iunie 2012
DOINĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358385_a_359714]
-
bolta cerească, sub motivul că e inutil fără boi. Vax Albina, responsabilul cu protecția socială, își număra victimele de sub pod, care adunau ziare vechi, sticle goale de coca-cola, pepsi, suc, apă gazoasă, limonadă și socată, ambalaje de ciocolată cu alune, zmeură, afine, nuci și tot felul de fructe exotice, rufe luate de vînt de prin satele pe unde trecuse stihia naturii la inundățiile alea mari, revărsarea aia plină de ură cu lichidul cel mai convențional, fără de care viața nici n-ar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
Mao, Statele Emirate Arabe Unite, etc, etc. Rămăseseră pe întinsul șes al patriei cârdurile acelor gălăgioase păsări ce se abăteau pe marginea miriștii de-a lungul unor șanțuri trasate de plugurile înfipte adânc în pământ, unde creșteau tufișuri dese de zmeură, pe care acestea le ciuguleau, potolindu-și setea. Căsăpite la rândul lor, cu ocazia deselor chiolhanuri ce se dădeau în mod discret la cantinele partidului, ajunse în cele din urmă în burdihanele burgheziei comuniste, căzute într-un somn profund, bietele
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]