195,194 matches
-
-i fac reproșuri serioase. În prezent, formula apare cu rol de inițiere sau de închidere a dialogului oral sau a mesajului scris („O zi bună tuturor. Aș dori un sfat...”; „... Mersi anticipat, o zi bună tuturor”). Registrul stilistic acoperă o zonă care se întinde între standard, colocvial elegant și ceremonios. Nu cred că formula funcționează (cel puțin deocamdată) și ca simplu salut de întîlnire, de recunoaștere, neînsoțit de conversație. Apare adesea în structuri sintactice mai ample - marcând explicit destinatarul, printr-un
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
C.N.S.A.S. arată de ce atâția dintre mahării comuniști fac zid în jurul Securității și se opun cu înverșunare deconspirării ofițerilor care-au făcut poliție politică. Riscul enorm este, pentru ei, să se ajungă la realitatea ultimă a comunismului. Adică într-o zonă în care nu există nici „idealism”, nici ”bune intenții”, nici „umanism”, nici „egalitate” (că de libertate oricum nu putea fi vorba!), adică minciunile invocate de avocații din oficiu al experimentului marxisto-leninist. Așa cum au declarat câțiva dintre securiștii chemați la C.N.S.
Grămăjoara de amprente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13562_a_14887]
-
fost s-o cobor din trestie, s-o iau de mână și s-o duc undeva printre flori să ne plimbăm, să râdem, să nu zicem nimica ascunși la umbră de canicula după-amiezei. Dar unde? Mi-am amintit că sunt zone întregi în București unde spațiul verde pe cap de locuitor este de nici 11 cm pătrați, numărul copacilor a scăzut cu aproape o treime, iar băncile sunt înfipte în trotuar chiar pe marginea străzii, lângă semafor. În parc? Să ne
Orașul, amorul și domnișoara cu coș portocaliu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13551_a_14876]
-
Pavel Șușară Constantin Brâncuși Dacă ar fi să inventariem cele mai cunoscute lucrări ale lui Brâncuși din România, în afara complexului de la Târgu Jiu care intră într-o altă zonă a analizei, adică Rugăciunea, Sărutul, portretele de copil, Coapsa, portretul funerar al lui Petre Stănescu, portretul lui N. Dărăscu, Portret de fată (Orgoliu) și Domnișoara Pogany (astăzi, din păcate, plecată din țară după o campanie furibundă împotriva ei, susținută de
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]
-
la introspecție, căci nu oferă decât rețeta unei sexualități solipsiste peste poate, e “violent și obsedat de sine; nici o percepție a unei alte ființe nu-i schimbă comportamentul”1, îndemnând la satisfacția unor impulsuri imediate și deci staționând într-o zonă viscerală cu puțin loc pentru spiritualitate. Inconsistența raționamentului mă frapează din nou pentru că autorul observa, cu câteva rânduri mai înainte caracterul de “mașinărie perfect fiabilă” al actului sexual din pornografie (?!). Așa că mi-am spus, ca metroul londonez, “mind the gap
Pe filiera pornografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/13567_a_14892]
-
și-n cea geografică, drept un călător prudent, selectiv, oțios. Nu se avîntă prea departe în trecut (nu aflăm decît prea puțin despre copilăria ori adolescența, despre familia ori școlaritatea d-sale), nici în spațiu (sînt consemnate cîteva voiaje în zone apropiate, mai cu seamă prin țară). Evaziunile d-lui Dan Ciachir au un aer de modestie. E cu putință ca acest lucru să se explice prin dificultăți biografice, prin strîmtorările bănești de care n-avea cum să fie scutit un
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
privire obiectivă aruncată în jur, își dă seama că... destule! Iată o primă concluzie a cărții de care ne ocupăm: ea ne demonstrează, cu sau fără voința expresă a semnatarului său, că, în proporții natural variabile și prin repercuții în zone uneori specializate (însă frecvent influente prin perpetuarea oficializării), obiectivele culturnicilor sînt încă urmărite ca și înainte de 1989. Discuția consacrată revizuirilor, bunăoară, refuzate cu înverșunare și de către autori ce păreau odinioară a se distanța de dictatură, evidențiază din plin situația. Întrebare
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
sau nu interesant, ceea ce se poate sau nu publica. În cazul particular al culturii române, a doua jumătate a secolului al XX-lea a teoretizat interesul științific pentru autenticitate, dar a exclus din domeniul publicabilului, din motive de cenzură ideologică, zone largi ale producției folclorice. De multe ori, culegerile de la sfîrșitul secolului al XIX-lea erau mai bogate și mai complexe decît cele care, peste un secol, urmau să sufere de varii restricții politice, privind deopotrivă tematica și limbajul. Ca în
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
atenția prin următoarea afirmație foarte adevărată și de actualitate: „Cât de mult mă cunoaște publicul este mai important decât un premiu literar”. Citatul este aproximativ, dar am păstrat esențialul. După 1989, scriitorii, indiferent de forța talentului, au intrat într-o zonă gri, iar dacă nu au făcut nițică politică au fost chiar uitați. Să nu ne amăgim cu impresia că în alte țări (Franța, Germania, SUA ș.a.) situația este aceeași. Scriitorii importanți sunt cunoscuți acolo și de cei care nu îi
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
Contemporanul” aproape că au ieșit din raza de atenție a publicului. Îmi amintesc cu ce nerăbdare și plăcere citeam aceste reviste în anii ’60, chiar și ’70. Ce debuturi, ce nume apăreau. Revistele literare au intrat și ele într-o zonă gri, un cenușiu al plictisului și al sațiului. Cărțile noi sunt date la „moara de măcinat” a cronciarilor care își fac mâna la scris (unii chiar sunt buni), interviurile curg, toți se plâng de „obsedanții” cincizeci de ani, nimeni nu
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
Rodica Zafiu Pentru postmodernismul dominant al vremii actuale, formele hibride de discurs și interferențele dintre limbaje apar ca fiind zonele culturale cele mai interesante. Inevitabil, cercetarea însăși a acestor forme trebuie să fie de tip interdisciplinar, în orice caz să uzeze de arta încrucișării ideilor și a competențelor (de fapt, dincolo de mode și de spiritul timpului, întotdeauna un ochi proaspăt
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
obișnuit să participe aici la evenimente remarcabile expozițiile Marcel Bunea, Florin Ciubotaru, Mihai Horea etc. sînt argumente suficiente în acest sens , acțiunea celor doi artiști a fost pentru multă lume una surprinzătoare, cu atît mai mult cu cît, fiind din zonă, ei sînt bine cunoscuți de către toți cei apropiați fenomenului artistic de astăzi. Pentru o mai exactă imagine a expoziției, în ansamblul ei, și a prezenței fiecărui artist în parte, întrebarea: cine sînt, de fapt, Mihai Percă și Maxim Dumitraș este
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
a cauza", "a determina" - , dar și semnificații marcate mai mult sau mai puțin negativ: a împinge la acțiuni violente, a trezi interes erotic etc. ( în DEX: "a ațîța, a întărîta, a incita"); substantivul provocare avea mai ales folosiri din această zonă de semnificații ( atestate de replici celebre - de la "nu răspund la provocări" la "e o provocare ordinară"). Sferei predominant dezagreabile îi aparțin și adjectivul și substantivul provocator-provocatoare, mai ales în sintagma agent provocator. În ultima vreme, provocarea apare însă mai ales
Provocare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13771_a_15096]
-
fiindcă era, totuși, duminică dimineața, am oprit televizorul și am încercat să mai dorm, însă, ciudat, n-am reușit până ce nu am ieșit pe balcon și am recitat Câinele și cățelul de Grigore Alexandrescu acompaniat de lătrăturile târlei câinilor din zonă. Faină fabulă N-o fi plagiat-o cumva din limba... americană?
Promisiunea lui Doroftei by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13806_a_15131]
-
îmbătrînit, ros de conflicte de-acum istorice, din care tinerii au plecat și a cărui singură șansă e turismul, pe cînd Scorniceștiul oferă un model rural de succes șomajul e redus ( toate femeile sînt angajate la fabricile de confecți din zonă), mai toată lumea stă la bloc ( pe lîngă care cresc păsări de curte), dar se spală afară, pierzîndu-și totuși, iremediabil, modul de viață tradițional în favoarea unei modernizări lente. Cartea Aurorei Liiceanu preia, pentru început, din Secera și buldozerul datele privitoare la
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
Tudorel Urian Pentru românii din vestul țării ( zona dintre Turnu Severin și Timișoara), în anii comunismului, cuvîntul "Iugoslavia" era, într-un fel, sinonim cu "acasă". Semnalul postului de radio "Beograd" era mai familiar locuitorilor acestor zone decît cele ale posturilor de radio românești, iar canalele de televiziune iugoslave ( Beograd 1, Beograd 2, Beograd 3 și Novi Sad toate comparabile prin calitatea programelor cu televiziunile comerciale de azi și toate recepțonate la vremea respectivă în Timișoara) transformau
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
toate recepțonate la vremea respectivă în Timișoara) transformau în caricatură cele două ore zilnice de transmisie ale TVR. În plus mai circulau pe atunci faimoasele autocare cu "turiști" iugoslavi în fapt, mici comercianț ale căror produse dădeau vieți din aceste zone privilegiate, un aer de oarecare normalitate. Copiii își puteau procura fără nici un fel de probleme faimoasele țgări din gumă de mestecat, Eurocrem ( un fel de Nutella avant la lettre), ciocolată, sucuri, tinerii se dădeau în vînt după țgări Vikend și
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
socoteală că bestiile tasmaniene, ființe ale junglei cu mușuroaie, ar fi în stare să sape pe dedesubtul gardului restaurat, la o adică, să-l sară, pur și simplu. Și nu ar fi mai rău ca fiarele să se răspândească în zonele învecinate, pe aleile Palatului Cotroceni, la o aruncătură de piatră, și unde intrepridele animale ar găsi, cu siguranță o alimentațe completă, de cea mai aleasă calitate, zilnic înnoită prin oaspeț la cel mai înalt nivel, de peste hotare? O vreme, numărul
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
pentru a compensa dispariția tramvaiului. Mașina circulă prost, nu respectă orarul, se defectează când ți-e lumea mai dragă, dar e mai bine cu ea decât fără ea. Noua linie de transport în comun e un cadou al primăriei. În zonă nu există „obiective industriale" sau instituții de interes public iar în perimetrul comercial din această parte a orașului ( supranumit „Fâșia Gaza") paradis al comerțului arab, chinezesc sau rrom, înșiruire de dughene insalubre, curți interioare sufocate de marfa „dă treijdălei" taiwanezo-pakistanezo-bulgărească
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
minimizată" ( bluedog.ro); "executați un dublu clic pe iconița asociată programului (computerland.ro/gsm/manuale); "Desktop cu iconițe" (centru.go.ro); "un set de iconițe cu controale" (elektropc.as.ro); "abilitatea de a defini iconițe multiple" ( sunsite.bilkent.edu); "acea zonă din colțul din dreapta jos a ecranului Windows-ului, zona în care sunt afișate de regulă o serie de iconițe de dimensiune redusă" (e-scoala.ro/referate /informatica). Alternarea, în acelați text, a mai multor forme pare să indice o intenție de
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
pe scenă, niște păpuși de carton înzorzonate luxos. Această montare a lui Radu Afrim m-a interesat poate cel mai mult din tot ce-am văzut făcut de el. Fără discuție, miza textului, un suport fundamental, plasează spectacolul în altă zonă, aceea care pe mine mă provoacă să discut, să analizez, să privesc curios, fără să acord calificative arogante sau adjective baroce. Teatrul Odeon: De ce fierbe copilul în mămăligă de Aglaja Veteranyi. Traducerea: Nora Iuga: Dramatizarea: Radu Afrim. Scenografia: Alina Herescu
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
politică și morală a țării pesedizate. Netulburat de nimeni, lăsat să zburde pe tarlaua S.R.I.-ului ca pe fâșia arată a graniței, dl. Timofte s-a săturat să se tot uite în trecut, așa cum colegii lui se uitau spre interiorul zonei ce trebuia protejată. Și, hodoronc-tronc, a început să dea cu bâta-n baltă. N-a fost suficientă enorma gafă de-a-și da arama pe față în chestiunea dosarelor, dar a trebuit să scoată triluri partinice și în cazul judecătoarei din
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
fascinează pe autorul "Scenelor..." nu prin ceea ce e știut, comentat în legătură cu opera și cu personalitatea lor, ci prin ceea ce biografii și bibliografii lor nu vor putea cunoaște niciodată, "orele slabe ale geniului creator, fazele sale de rușinată neputință", secretul din "zonele amorfe", "de tăcere, de gol și de disperare", "orele de spaimă împietrită", neconsemnate nicăieri. Marii scriitori sînt incomozi (la fel și marii critici), ciudați, uneori reacționari și chiar neinteresanți. Salvarea noastră vine din faptul că alături de ei putem identifica o
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
ușa atît de cunoscute conștient fiindcă acolo nu mai locuiește nimeni. Cînd moare o epocă este prima carte „de bătrînețe" a lui Dan Ciachir. O carte de dulci aduceri aminte și triste melancolii care demonstrează că și în comunism existau zone în care viața avea un farmec al ei. Dan Ciachir, Cînd moare o epocă, Editura Anastasia, București, 2003, 126 pag.
Călătorii în lumea de ieri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13865_a_15190]
-
vecinii de pe stradă, cu măcelarul din colț, cu aprozariștii din capătul străzii care n-au copii și îl îndrăgesc pe al tău, cu patronii sau vînzătorii - mai mereu complici sau cîrcotași față de marfa adusă de șefi - de la buticurile, numeroase, din zonă. Este un păienjeniș cu zeci de drumuri și ramificații pe orizontală. Ca la țară. Toată lumea cunoaște și se cunoaște cu toată lumea. Totul este la vedere. Ce mănînci, ce bei, ce bucurii, ce supărări, ce obiceiuri, ce facturi sînt de plătit
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]