326 matches
-
fugă, de câteva ori și, șchiopătând, dispăru în inima pădurii cu ceilalți... „L-am nimerit!... ninsoarea o stat, o să-i iau urma!“, își zise el și intră nerăbdător în casă la fetiță. O luă în palmele lui mari, simțindu-i zvârcolirile de viață. O privi îndelung în mărgeluțele acelea albastre simțindu-i bătăile inimii... „Ce fată strașnică“, murmură el fericit. Are dreptate mătușa Săftica! Copilul i-a răspuns îndrăzneț cu un zâmbet gângurind ceva. Pădurarul rămase fără glas, nu-și putea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mai mult după poză, încins de luptă și mirosul transpirației amestecat cu alte mirosuri vagi, nedefinite, precum și strigătele aprinse ale celorlalți îmi fac o plăcere netrebnică, strâng tot mai tare trupul ce se zvârcolește aproape anihilat sub brațul meu și zvârcolirea lui mă întărâtă neînțeles, așa cum aveam să spun și mai târziu la spovedanie, eram conștient în clipa aceea că nu trebuia decât să dau drumul strânsorii în care îl țineam pe celălalt băiat și cu o mișcare rapidă să ajung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
-o în brațe și a culcat-o la pământ, și primul meu impuls de a curma cât mai repede această oribilă scenă s-a spulberat instantaneu când mi-am dat seama că nu auzeam nici un țipăt, că nu vedeam nici o zvârcolire, că totul se petrecea atât de firesc încât, și probabil intensitatea privirii mele era atât de puternică încât, simțindu-se privit, el s-a întors, și-n acea clipă ochii mei au întâlnit o altă pereche de ochi, perfect normali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să-i gonească. Și apoi, În cele din urmă, un agent de poliție estompat intră În Încăperea aglomerată și puse capăt agitației, cu trei doze de spray paralizant dispersate cu generozitate. După aceea a urmat, În mare, un episod cu zvârcoliri pe jos, țipete. Dar nici urmă de ucigașul Hoitarului. Logan se lăsă la loc pe scaun și Își frecă ochii. Ora inscripționată pe casetă era zece și douăzeci. Polițistul cu tubul de spray paralizant rămăsese ca să se asigure că toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Cea proastă Evă nu-și mai Întoarce gestu-i libidinos În nici-un mâine Ea crede că imită mișcările divine spre care-ntinde mâini Ciuntite de cuvinte și gesturi stigmatizate de prefăcuți În odăjdii Nu-Învinuiți pe Eva puhavă și lascivă Ce-n zvârcoliri se frânge la pieptul vostru tare Privirea ei de raze sau de venin e plină Iubiți-o, slăbiciunea-i de preț e tot ce are! Când bucurii străine Îi luminează vorba pătată de plăcere Cu trupu-i vă iubește și nicidecum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mea. Nu-i așa că vom uita unul de altul? 24 martie 1965 (miercuri) Nu-i așa că vom uita unul de altul? 7 aprilie 1965 (miercuri) Pasiuni devorante. Pasiuni absurde. Întâlnire cu diavolii tuturor renunțărilor. Succese mărunte. Insuccese răsunătoare. Și, În mijlocul zvârcolirilor, visul etern al unei singure clipe de liniște. Retrageri În suferință. Suferințe devorante. Suferințe absurde. Asta mi-e viața. Lui Martin. Nu te speria atunci când indignarea te-aduce În pragul Întunecării minții. Va veni vremea când ai să poți râde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
trandafiri ce Îmbracă aproape, fântâna. În fântână trăiește un balaur. Purtând cămașa albă și mirosind a busuioc intri În biserică. În timpul slujbei transpiri și Îți amorțesc picioarele. Ai vrea să ieși afară. Bat clopote și ard lumânări. Șerpi Își mistuie zvârcolirea pe sub stoguri de fân. Ochii albaștri sunt ai bunicii tale. Amintirea e dintr-o vacanță. Te uiți la ochii albaștri și Îți vine să plângi. Îți Îmbrățișezi bunica. „Am mai venit și eu la București” spune ea ținându-și mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
together and feel alright. — Se apropie. Ar putea să fie cineva de la pază. Poate chiar să intre. —Știu, dar nu te opri. Te rog, nu acum. Sunt aproape. Pot să fac chestia asta, știu că pot. Ajunse la orgasm cu zvârcoliri scurte și electrizante, chiar când ușa se deschidea. Dându-și seama că s-ar putea să strige În timpul orgasmului, Sam Îi puse o palmă peste gură. Nu zice nici pâs, Îi șopti ei cu o voce care avea reflexe metalice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Luna e un cap tăiat din mătrăgună, Norii sunt cărunte zdrențe de șalvari. Ziua, pe talazuri clătinate de tumult, Nor e Dumnezeu cu mâna-ntinsă. El își moaie barba albă-n sticla ninsă Și se-apleacă-n mine, vesel peste pult. Dincolo de zvârcolirea apelor năpârci, Pleacă-n larg un braț de piatră arsă. Pe argint suflat cu aur se revarsă Pene roșii, flamuri verzi și fulgi de cocostârci. Flăcările galbene cu tiv portocaliu, Au aprins incendii între cer și apă. Păsări trec vâlvătăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
clătinîndu-se ușor de pe un picior pe altul. Dar cînd auzi cum ușile anti-bombă se dau la o parte, se uită În jur și zîmbi. Iar cînd Îi văzu zîmbetul, inima lui Helen vibră din nou, și simți un zvîcnet, o zvîrcolire aproape dureroasă. — Salut, Julia, spuse ea, totuși, calmă. Ce surpriză plăcută. — Chiar așa? o Întrebă Julia. M-am gîndit că, de vreme ce știu unde lucrezi acum... Se uită spre cer, care acum era Înnorat și cenușiu. Speram c-o să fie o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
sunshine in my stomach... La prânz am intrat în bucătărie cu atenție, să nu-i tulbur li niștea, imaginându-mi cu o detașare ciudată că s-ar putea să o găsesc devastată, rănită de cioburi și țăndări după o altă zvârcolire nocturnă a monstrului din pardoseală, însă totul era la lo cul lui, pașnic și neatins. Mi-am încălzit cu gesturi nefiresc de lente niște supă - ai fi zis că-mi derulam singură gesturile, cu încetinitorul, să nu deranjez monstrul ascuns
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
este înțepenit în toc. Lovit brutal cu piciorul în burtă, strigătul lui de durere se transformă în horcăit atunci când lama pumnalului pătrunde prin postavul gros al uniformei, în coaste. Se prăvălesc amândoi la pământ. Rănitul încercă să se ridice, în zvârcoliri din ce în ce mai slabe. Izbutește să-și încleșteze mâna pe fața locotenentului. Marius lovește din nou cu pumnalul. Sângele ce țâșnește năvalnic din jugulara tăiată îl împroașcă pe față, dar nu-i dă importanță. Aleargă către învălmășeala luptei. Iovuț se apleacă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ridicată, cu ochii care mă priveau parcă fără să mă vadă... Sărutai această gură cu un gând diafan, dar sărutul se încleștă brusc și mă trezi pe mine din tristețe și mâhnire și pe ea din perplexitate, sărut fierbinte, de zvârcolire, de agresiune imprevizibilă, de abandon uluit și total... VII ...Farmecul unei ființe străine pe care o iubim întîia oară e farmecul primordial la care ar trebui să ne oprim. E cel pur, numai el ne redă o libertate despre care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ci apetiturile. Din momentul în care se găsește un obiect comun acestor apetituri, un folos bănesc oarecare ce se poate împărți, roșii sunt indisolubili; îndată ce obiectele ce aprind apetituri se împuținează sau dispar începe iar dihonia între patrioți. După atâtea zvârcoliri, cari datează de la deschiderea Parlamentului, vedem deodată că la finele sesiunii se votează mari și importante proiecte cu iuțeala drumului de fier. Ambițioșii de ieri au redevenit simpli votatori; "sus băieți, jos băieți"! iată parola zilei. De ce asta? Pentru că e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
apare nu mai puțin primejdioasă decât conceptualizarea limbajului, - însă tot în perspectiva convenționalizării inevitabile. Căci urmează, imediat după aceste întrebări, propoziția: „Afirm că mă dezbar de formulă, și această afirmare devine o formulă”... Ambele amenințări vizează deci aceeași neliniște („această zvârcolire în insomnia din mine însumi”) a poetului avangardist, care caută, utopic, un teritoriu pur al trăirii, căruia să-i corespundă o expresie salvată de mutilările convenției. Toată drama sa ține de conștiința imposibilității unei atari performanțe: „Va fi iarăși un
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
se împart, se încurcă până sub pădurea Vărarei. Apoi Pădurea-Domnească înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase... Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câțiva oameni s-au stins, alții le-au luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca niște tremurări plăpânde într-un uragan uriaș. (Liviu Rebreanu, Ion) 1.Transcrie, din paragraful al treilea, o structură
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Apoi șoseaua cotește, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul răcorors. În stânga rămâne în urmă Cișmeaua-Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veșted, delnițele se urcă, se împart, se încurcă până sub pădurea Vărarei [...] Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca niște tremurări plăpânde într-un uragan uriaș. (Liviu Rebreanu, Ion) 1. Prezintă perspectiva narativă, pe baza fragmentelor date
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
se îmaprt, se încurcă până sub pădurea Vărarei. Apoi Pădurea-Domnească înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase... Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câțiva oameni s-au stins, alții le-au luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca niște tremurări plăpânde într-un uragan uriaș. (Liviu Rebreanu, Ion) 1. Încadrează, prin două trăsături, această creație în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Uniri, a României Mari. Imaginea cu care Octavian Goga s-a impus În conștiința publică românească este a poetului ardelean preocupat de a realiza, după cum autorul Însuși afirma, monografia sufletească a satului, cu toate frămîntările lui, cu tot ce e zvîrcolire În el. Faptul că după 1920 Goga a fost aproape Înghițit de iureșul vieții politice din România a fost interpretat ca o mare pierdere pentru poezie, căreia i-a acordat din ce În ce mai puțin timp. În realitate, Între cele două laturi ale
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
lumea ficțională a textului, pentru a evidenția arhitectura textului. Astfel, romanul lui Rebreanu e alcătuit din două părți, ale căror titluri rezumă soarta lui Ion: ”Glasul pământului”, ”Glasul iubirii”, prima parte având mai multe capitole intitulate laconic: I - Începutul, II - Zvârcolirea, III - Iubirea, IV -Noaptea, V - Rușinea, VI - Nunta, iar partea a doua se remarcă prin capitole ce au titluri sobre de tipul: VII - Vasile, VIII - Copilul, XII -George, cu rezonanță simbolică: IX -Sărutarea, X - Ștreangul, XI - Blestemul. Mariana Istrate clasifica
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
reușita acțiunilor lor, urmăresc să lichideze În primul rând aceste patrupede din gospodărie, prin aruncarea În curte a unor bucăți de hrană otrăvite. Simptomele În caz de otrăvire se traduc prin scurgeri de salivă, vărsături, dureri În regiunea abdomenului, balonări, zvârcoliri etc. Este greu să ne dăm seama de natura substanței cu care a fost otrăvit câinele. De aceea, prima măsură pe care trebuie să o ia proprietarul câinelui este să Încerce evacuarea substanțelor toxice ingerate prin provocarea stării de vomă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
lui I.C.Visarion, cercetând arhivele, răscolind satele, vorbind cu țăranii și anulând o serie de versiuni ale romanului, Rebreanu găsește formula ideală, fără culoare prea multă. Scriitorul reușește, cu minime opriri în conturarea câtorva personaje, să surprindă în chip magistral zvârcolirea unei lumi a dezmoșteniților de pământ și cealaltă a îmbogățiților prin înșelăciuni și abuzuri. Este precis intuit caracterul spontan, neorganizat al răscoalei. Din marea masă a răsculațiilor, conturată cu o mare artă, ca personaj colectiv, rețin atenția cititorului, întâi Petre
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Uniri, a României Mari. Imaginea cu care Octavian Goga s-a impus în conștiința publică românească este a poetului ardelean preocupat de a realiza, după cum autorul însuși afirma, „monografia sufletească a satului, cu toate frămîntările lui, cu tot ce e zvîrcolire în el“ <footnote Octavian Goga, interpretat de..., ediție îngrijită de Ion Dodu Bălan, Editura Eminescu, București, 1974, p. 50. footnote> . Faptul că după 1920 Goga a fost aproape înghițit de iureșul vieții politice din România a fost interpretat ca o
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Într-un fel, stă la baza lumii sale alături de mila creștină". Și adaugă: Numai un geniu de talia lui și-a putut permite să transfigureze grozăvia unei maladii obișnuite în principiu de univers stilistic. Opera sa este o imensă, înfricoșătoare zvârcolire imanent-transcendentă". Alteori, maximele au efectul și rapiditatea fulgerului: "O glorie falsă este semnul lipsei de libertate", "Toți suntem poeți. Numai că pe majoritatea ne ucid cuvintele". Nu puține dintre cugetări includ implicit recomandări sau sfaturi demne de luat în seamă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
statutul juridic, din țăran mijlocaș, în "chiabur". Ca elev și student, în primii ani de după război la Liceul "Nicu Gane" din Fălticeni și la Institutul Politehnic din Iași Bițu simțise din plin toate urmările înfrângerii țării. Foametea. Ocupația străină. Seceta. Zvârcolirile interne. Vânătoarea celor ce luptaseră în Răsărit și avuseseră funcții în stat. Ridicarea calicilor de la sate și orașe și intrarea lor masivă în partidul minuscul, de doar 1000 de membri în 1944, ce fusese o agentură a Moscovei. Lupta împotriva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]