754 matches
-
slab alcalină se separă amoniacul prezent în formă liberă, pe cand dacă alcalinitatea este mai puternică, se pune în libertate amoniac format prin transformarea rapidă a unei porțiuni din substanțele proteice. Cantitatea de acid cu concentrație cunoscută, folosită pentru neutralizarea amoniacului pus în libertate, este proporțională cu azotul proteic total prezent în proba de analizat. Metoda Kofrany se poate aplica atat în cazul produselor de origine animală (lapte, carne, etc.) cat și în cazul produselor de origine vegetală (fasole, mazăre, soia, boabe,etc.). Este
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
fond proba martor și același spectrofotometru care s-a folosit pentru curba etalon. Mod de calcul Activitatea proteolitică a unui preparat enzimatic se exprimă în unități Anson. O unitate Anson (A.U.) reprezintă cantitatea de enzimă care în condiții standard pune în libertate într-un minut produși de hidroliză ai substratului (hemoglobină, cazeină, etc.) solubili în acid tricloracetic, a căror exticție este echivalentă cu cea a unui miliechivalent de tirozină sau numărul de miliechivalenți de tirozină formați într-un minut de 1 ml
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
DETERMINAREA INDICELUI BENZIDINIC (IB) Râncezirea grăsimilor cuprinde un grup de fenomene chimice ale căror efecte se concretizează prin degradări ale lipidelor însoțite de modificarea gustului și mirosului. Se deosebesc mai multe tipuri de rîncezire: Râncezirea hidrolitică are lC atunci când se pun în libertate acizi grași. Râncezirea cetonică constă în transformarea acizilor grași în metil cetone. Aceste reacții se produc mai ales în cazul grăsimilor prost prelucrate cu impurități (surse de azot) necesare dezvoltării microorganismelor. Aceste două tipuri de rânceziri nu sunt considerate deosebit de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
margini. Carnea este alterată - reacție pozitivă,atunci când în primele minute hârtia devine cafenie, iar către sfârșitul intervalului de 15 min culoarea devine brun negricioasă pe toată suprafața sa. XII.4.4. DETERMINAREA AZOTULUI UȘOR HIDROLIZABIL Azotul din grupările aminice este pus în libertate prin hidroliza cu o bază slabă și împreună cu amoniacul liber este antrenat prin distilare cu vapori de apă într-o soluție acidă, cantitativ și calitativ cunoscută. Excesul de acid se determină prin titrare cu o solutie alcalină echivalentă. La carnea
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
examinează a microscop. În cazul ouălor prospete, albumina cristalizează, iar dacă acestea sunt vechi, cristalizarea este absentă. XII.5.3 EVIDENȚIEREA FOSFAȚILOR LIBERI La ouăle vechi, din cauza transferului de substanțe dintre albuș și gălbenuș, consecință a modificării presiunii osmotice, se pun în libertate fosfați, care pot fi puși în evidență astfel: într-un pahar se transferă 2 ml albuș peste care se adaugă 8 ml apă distilită, 5 ml soluție de hihrChinonă și 5 ml soluție de molibdat de amoniu (5 g molibdat
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
dublă de apă, rezultând o soluție cu concentrația de 37,026%. Știind că oxidul conține 72,766% metal, se cer: a) natura metalului alcalin; b) compoziția amestecului (în procente masice și procente molare); c) cantitatea de magneziu necesară pentru a pune în libertate metalul alcalin prezent în 500 g soluție. a) Fie M metalul alcalin necunoscut. Oxidul său poate fi un oxid, un peroxid sau un superoxid; ca urmare, formula moleculară acestuia va fi M2Ox. Masa molară a oxidului metalic se calculează cu
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
Problemă rezolvată 1 Pentru determinarea titrului soluției de sulfat de ceriu (IV) s-a folosit metoda iodometrică. În acest scop, 10 cm3 soluție de sulfat de ceriu (IV) s-au tratat cu soluție de iodură de potasiu în exces. Iodul pus în libertate a fost titrat cu 8,5 cm3 soluție de tiosulfat de sodiu de concentrație 0,1 N. Se cer: a) ecuațiile reacțiilor chimice; b) normalitatea soluției de sulfat de ceriu; c) titrul soluției de sulfat de ceriu. a) Reacțiile care
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
realizează o regiune “geometric discretă” numită centru catalitic activ, responsabilă pentru actul catalitic. Rolul centrului activ este de a recunoaște structura chimică a substratului și de a-l lega cu formarea unui complex enzimăsubstrat, deosebit de reactiv, care se scindează spontan punând în libertate produșii de reacție și enzima într-o stare chimică nemodificată. Centrul catalitic activ poate recunoaște substratul datorită faptului că cele două entități substratul și enzima prezintă structuri stereochimice complementare care permit stabilirea de interacții fizice și chimice și formarea complexului
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
necroză prin acțiunea toxinelor microbiene care se acumulează în concentrație mare. Edemul inflamator scade fluxul sanguin favorizând tromboza și apoi necroza tisulară. Necroza centrală se infiltrează cu polimorfonucleare din țesuturile înconjurătoare. Fenomenul de fagocitoză este intens și ca urmare sunt puse în libertate enzime lizozomale care digeră țesuturile moarte. Astfel se produce un spațiu ce constituie cavitatea abcesului. Aceasta conține un exsudat bogat în PMN, fragmente de țesut necrotic, uneori cheaguri de fibrină, hematii, bacterii. Abcesul conține un exsudat stagnant datorită blocării drenajului
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
secundele sunt delimitate cel mult printr-o reacție congestivo- hemoragica sau granulocitară. Menționam de asemeni posibilitatea calcificării focarelor necrotice cât și a intervenției diferiților germeni, cu transformarea focarelor în procese inflamatorii. Destul de frecvent de la nivelul teritoriilor necrozate sau gangrenate se pun în libertate cantități mari de toxine, care vor induce moartea generală a animalului. TANATOLOGIA 25 MOARTEA GENERALĂ Moartea celulară extinsă la întregul organism conduce la încetarea vieții acestuia, la instalarea morții organice, a morții totale, decelabila macroscopic. În raport cu momentul ciclului vital în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
se transformă în kinină, substanța ce induce vasodilatație, creșterea permeabilității capilarelor, stimularea terminațiilor nervoase și contracția mușchilor netezi (Cheville N., 1976Ă. Foarte repede, alterările primare ale capilarelor permit plachetelor să adere de celulele endoteliale corespunzătoare, să se activeze și să pună în libertate factorii plachetari (PAF - factorul de activare plachetarăă, tromboxani, Ca2+ etc. care favorizează coagularea locală. - Stadiul exsudativ este consecința modificărilor structurii pereților vasculari, a creșterii permeabilității acestora. Ele au fost descrise pentru prima dată de Majno G. și Palade E. (1961Ă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
proceselor inflamatorii prezenta inflamațiilor Exsudatul purulent se caracterizează prin predominantă leucocitelor în lichidul extravazat. Leucocitelor extravazate li se adaugă celulele locale deprinse din nișă lor ecologică prin actul migrației; celulele sau resturile celulare rezultate din conflictul leucocite-agresori; proteine produse și puse în libertate de celulele locale la semnalele agresorilor, etc. Aceasta aglomerare de celule și molecule migrate și autohtone, cel mai adesea nocive gazdei, constituie o masă semifluida cenușie gălbuie cunoscută sub numele de puroi. Caracterele morfologice ale puroiului variază în funcție de specie, agentul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
leucotriene (îndeosebi LTB4Ă și endoperoxizi intermediari (PGE2 și PGG2Ă, substanțe implicate pe de o parte în sporirea permeabilității vasculare iar pe de altă parte în chemotactismul granulocitelor și al monocitelor. Aceste elemente la rândul lor se vor activa și vor pune în libertate hidrolaze lizozomale, proteaze acide și neutre, proteine cationice, prostaglandine, factori chemotaxici, H2O2 etc., substanțe care vor determina degradarea fibrelor de colagen, a membranelor bazale și a fibrelor elastice, favorizând astfel difuzibilitatea factorilor nocivi. Concomitent cu: aceste modificări ale așa-numitei
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
tipuri de celule. La primul contact al organismului cu antigenele parazitare se sintetizează IgE, care se fixează pe suprafață ambelor tipuri de celule. La al doilea contact celulele se degranulează și mastocitele eliberează histamina și alți mediatori proinflamatori, iar eozinofilele pun în libertate MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 139 produși care inhiba degranularea, ca: histaminază, arilsulfatază, EDI (eosinophil degranulation inhibitoră. Pentru evidențierea în țesuturi a mastocitelor se impune efectuarea de colorații specifice și îndeosebi colorația cu albastru de toluidina la valori diferite ale pH-ului
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
alcolo-acido-rezistente (BAARĂ pătrunzând în organismele animale, într-o primă fază vor fi întâmpinați de către granulocitele neutrofile existente la poarta de intrare. Microfagele nu sunt însă capabile să le neutralizeze acțiunea nociva și IOAN PAUL142 mor intoxicate în circa 24 ore punând în libertate bacilii respectivi. Informația genetică este transmisă mezenchimului local, care reacționează prin multiplicarea histiocitelor și transformarea lor în macrofage. Un cuib de macrofage constituie astfel prima fază a granulomului infecțios fază pregranulomatoasă sau macrofagică. În prezența fosfogliceridelor sau a fosfatidelor rezultate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
față de agenții micotici nu este mult diferită față de reacția împotriva corpilor inerți. Și aici vom observa inițial o reacție - purulenta neutrofilică de intensități variabile, în jurul miceților. Ea se combină cu necroza elementelor locale, determinată de toxinele micotice. Produșii biochimici puși în libertate prin activitatea resorbtivă leucocitara iar pe de altă parte prin dezintegrarea celulară, vor determina hiperplazia și diferențierea mezenchimală atât în direcție limfohistiocitară cât și epitelioidogigantă. Dacă la păsări în structura granuloamelor micotice poate fi diferențiată net: o coroană de celule
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
dotată decât a lui Ion Heliade-Rădulescu, precum și o librărie. W. participă atât la pregătirea, cât și la desfășurarea revoluției de la 1848. Pentru devotamentul lui a fost împământenit printr-un decret al Guvernului Provizoriu. După reprimarea mișcării este arestat și închis. Pus în libertate, el ține o permanentă legătură cu tovarășii aflați în exil, îndeosebi cu Rosetti, dar în 1852 este expulzat și pleacă la Viena, unde reputația de revoluționar nu-i aduce prea mulți prieteni. Va reveni în 1855, dobândind încă o dată, în
WINTERHALDER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]
-
dreptul spus, pancreasul este un material „prost” la sutură, fiind friabil și nerezistent; în al doilea rînd, așa cum aminteam, pancreasul fiind format din acini glandulari și canale excretorii, sutura acestora este pusă în pericol și de faptul că secrețiile glandei puse în libertate la secțiuni duc, de cele mai multe ori, la liza enzimatică a materialelor de sutură, compromițînd-o - fie sutura interglandulară, fie cea a glandei cu alte organe, de cele mai multe ori digestive. Compromiterea suturilor implică niște complicații deosebit de severe: atît în fistula „pură”, pancreatică
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
pe cale parenterală sau mai fiziologic - pe cale digestivă, întîmpină greutăți. Mai mult, și asta se întîmplă ori de cîte ori secționăm pancreasul și apoi îl refacem, atît secțiunea cît și suturarea parenchimului lezează acinii glandulari, dar și canalele excretoare care, punînd în libertate enzimele proteolitice, generează în zonă fenomene de pancreatită acută, cu sau fără peritonită enzimatică, depinzînd de întinderea „leziunii” parenchimului pancreatic. Cu toate greutățile descrise și altele pe care le vom cunoaște din descrierile tehnice, chirurgia pancreasului trebuie să se facă
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
ce pot opri evoluția ciupercii din interior). Transmitere-răspândire. Ciclul evolutiv al ciupercii se desfășoară pe un an agricol, infecția are loc în toamnă în timpul germinării iar manifestarea bolii se observă abia la înspicat. La treier semințele mălurate se sparg și pun în libertate sporii, care se depun pe semințele sănătoase, fiind găsiți pe șanțul ventral sau pe perișorii de la vârf. La semănat, semințele netratate, aduc sporii în sol și când germinează grâul la 14-16șC și umiditate suficientă, germinează și sporii produc o coroană
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar la baza frunzelor). Cele mai multe puncte de atac se observă însă pe fața superioară a frunzelor dar, pot apărea și pe tecile frunzelor și mai rar pe tulpini. Grupurile de spori sunt la început subepidermice, apoi epiderma crapă și sunt puși în libertate sporii de culoare gălbui. Atacul se extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare și uscarea lor are loc în aceeași ordine. Frunzele soiurilor sensibile au pete de decolorare și grupuri de spori de vară, în timp ce la soiurile hipersensibile apar doar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unde apar tumori de mărimi variabile (de la câțiva mm până la câțiva cm în diametru) (fig. 28). Tumorile sunt la început albe și strălucitoare, din cauza membranei aflate la exterior. Spre toamnă tumorile capătă o culoare cenușie-negricioasă, membrana se rupe și sunt puși în libertate sporii ciupercii. Transmitere-răspândire. Sporii de rezistență formați în tumori rămân în sol, au o perioadă de repaus și după germinare formează spori care produc infecții locale prin răni, mai rar prin stomate sau prin străpungerea epidermei. Pentru germinarea sporilor este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
căderea normală de toamnă. În anii cu precipitații abundente, boala a fost constatată și pe fructe, pe care apar pete asemănătoare cu cele de pe frunze (fig. 152). Transmitere-răspândire. În porțiunile de frunze atacate, ciuperca formează fructificații cu spori care sunt puși în libertate pe vreme umedă, în timpul perioadei de vegetație; sporii germinează în picăturile de apă de pe frunze producând noi infecții, iar după o perioadă de 9-12 zile, boala se observă clar. În frunzele căzute în primăvară, apar fructificațiile de rezistență cu spori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sporii în dreptul unor pete galbene de 3-4 mm în diametru, de pe care se scurge un suc dulceag, des vizitat de către insecte. După șase luni până la doi ani, pe scoarța ramurilor atacate apar fructificațiile ciupercii sub forma unor bășicuțe albicioase, care pun în libertate sporii și capătă o colorație galbenă. Sporii produc infecții sau rezistă peste iarnă în interiorul fructificațiilor. Scoarța ramurilor de pin parazitată de către ciupercă, capătă bășicări pronunțate, luând un aspect canceros. Ramurile atacate se usucă în întregime, ceea ce duce la epuizarea an
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
specii și soiuri de agriș . Plantele de agriș și coacăz infectate prezintă numeroase pete galbene pe partea superioară a limbului. Pe partea inferioară a frunzelor, ciuperca formează niște vezicule brunii, care sunt grupurile de spori de vară. Acestea crapă și pun în libertate sporii sub forma unui praf galben. Printre sporii de vară se formează și sporii de rezistență, de culoare brune gălbui. Aceștia formează coloane lungi de câțiva milimetri, determinând apariția unor peri, în special de-a lungul nervurilor principale, iar apoi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]