3,598 matches
-
fastuos. Sorin Leoveanu Lopahin și Regizorul repetând cu Valer Dellakeza Gaev Două momente impresionante au marcat regizoral testamentul dramaturgic cehovian: anunțarea noului proprietar al livezii la balul de mâna a doua organizat de familie și plecarea acestora din casă. Lopahin, îmbătat de alcool, emoție și reușită, începe să danseze frenetic pe ringul de dans obișnuit numai cu buna societate. Mujicul în frac se descalță și se dezlănțuie, bătătorind podeaua. Este gestul suprem de supunere al celor din jur, obligați să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Copilului mic să nu i se dea să guste rachiu ori vin pînă nu împlinește un an, că iese bețiv. Sufăr mai ales de băutură oamenii ce au fost unici la părinți. Cel care bea băuturi cu mîna stîngă se îmbată. Să bei, cînd îți dă cineva rachiu, tot filigeanul*, căci dacă mai rămîne, cine bea după tine îți bea zilele cîte le mai ai, și tu trăiești puțin. Se zice chiar: „Ți-a băut anii.“ Tînărul e bucuros că zice
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
natală cu muștar rusesc! Cinste lui! Dar ce te faci cu icrele negre? Candid nu se putea întoarce de la Moscova fără icre negre! Sau băutura ce cusur are? Despre whisky, actorul ne reamintește că te face deștept, fără să te-mbete; spre deosebire de palincă care nu mai are timp să te facă deștept... Ori, într-un turneu moscovit, actorii noștri au încercat... să nu-și facă țara de rîs, bînd votcă cu un aborigen. Ritualul era simplu. "Votcu?" întreba rusul. "Votcu" răspundeau
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de-acolo, căci avea charismă și experiență-n recitaluri actoricești. Am amintiri directe și indirecte legate de popularul comedian, a cărui primă calificare fusese aceea de... viticultor (în această calitate spunea că la Recaș, unde a fost repartizat, nu te-mbătai decît o dată pe an: între 1 ianuarie și 31 decembrie!). Voi povesti una, savuroasă. Ani de zile, pînă prin 1980, Securitatea nu-i dădea voie să plece din țară, deși avea rude și-n Austria și-n Germania. Pînă la
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
L-am cunoscut, am fost deseori în compania lui, a și jucat într-un spectacol de-al meu. Dar cele mai amuzante întîmplări sînt, desigur, cele din afara scenei. Unele, recunosc, le știu de la amicul Sebi. Una din ciudățenii: cînd se-mbăta, avea alergie la uniformă. Eram odată la restaurantul Prahova, lîngă teatru. Lupu se duce la toaletă. La întoarcere, vede-n salonul alăturat o masă festivă, la care erau mulți militari. Se-oprește în ușa salonului, îi privește lung și spune
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
magazie, am căutat muzica, am desenat coregrafia și, seara, spectacolul se ivea, timid, dar încurajator. A doua zi, seara, era croit. A treia zi, am dat vizionarea, cu 80 de elevi în sală: au reacționat surprinzător de bine. Ne-am îmbătat, de bucurie (sigur, exagerez, mi-am pierdut demult entuziasmul beției!) și am plecat la... Rîmnicu Vîlcea, unde aveam o altă premieră. Vă e clar că nu era un spectacol valoros: în trei zile, n-ai cum. Noi eram fericiți c-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ambiție, pentru cultură și eleganță. Îl salutam respectuos, sincer, cînd ajungeam la restaurantul de pe Calea Victoriei, în care nelipsit, la prima masă din colț cum deschideai frumoasa ușă a localului, stătea Eugen Jebeleanu, sobru, panicat de gîndul că iar se vor îmbăta boemii și vor veni la masa lui să-i ceară socoteală pentru te miri ce. Acest N.C. mai era un infatigabil admirator al sexului frumos. Într-o seară, cînd eram la masă cu o prietenă, frumoasă foc!, mă trezesc cu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Firește că nu mai are "nici un haz" falsul inocent, cel care și-a păcălit "agresorii"( în celebra schiță C.F.R., spre pildă, să ne-o amintim), lăsîndu-i să guste din voluptatea jocului ironic, să creadă că l-au învins, să se îmbete cu vinul tare al puterii (rîsului interior) pe care le-o conferă efemera superioritate așadar: de circumstanță. Acel "credeați că..." (atît de natural "trouble-fête", atît de caragialian, în esență, de "pișicher"), deznodămînt fatal pentru ironia deconstruită , transformă subit pozițiile de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Dincolo de toate, probabil că există populații mai dispuse la dinamica identificatorie, mai aplecate către comunicarea gălăgioasă, exuberantă, cu Ceilalți, cu lumea...Prea multă teorie pentru a defini propensiunea națională spre petrecerea colectivă nu este necesară. O știa prea bine Caragiale, îmbătat de plăcerea de a privi și de a fi în posesia adevărului uman cuprins în pornirea spre existența indistinctă, ce acordă gregarității, in-diferenței, un loc categorial. Cine crede că autorul și-a făcut o profesiune de credință din "simt enorm
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
pe lîngă ei și care nu i-au observat la timp ca să-și continue drumul pe celălalt trotuar. Unii aveau gagici, dar cică se puteau duce cu toții la una pe care-o numeau profesoara și avea locul ei și o îmbătau și nu-i costa nimic". Acolo, între băieții de băieți vrea să pătrundă Radu și tot acolo vor sfîrși "autiștii" Alin, Cornel și Marcu, agresați și educați de viitorul lider al cartierului. "Manual de jocuri pentru copii" e o radiografie
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
treceau pe lîngă ei și care nu-i observau la timp ca să-și continue drumul pe celălalt trotuar. Unii aveau gagici, dar cică se puteau duce cu toții la una pe care-o numeau profesoara și avea locul ei și o îmbătau și nu-i costa nimic. Trecînd pe lîngă ei, Radu se mira de fiecare dată că-i găsea în același loc, poate doar cîte unul mai schimba treapta, din diversiune sau pentru că uitase unde-și lipise fundul cu o zi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
n-ar mai avea ce duce la amanet, cînd ar avea nevoie. Mama avea grijă de babe prin străinătate, ceea ce era bine. Nu era atît de bine că n-o mai putea controla, nu mai știa ce face. Cînd se îmbăta, i se părea că moaca fiului aduce cu cea a mamei și-și alungea cureaua pe spinarea copilului. Dar nu era numai cureaua, ci și alte instrumente: lemnul de la mătură, un furtun ce zăcea de obicei prin baie, o vărguță
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
puțin îngrijorat să nu fie băieții care-l căutau. Era posibil să fi aflat unde-și petrecea ziua? De-abia atunci s-a gîndit că nici bătrînul nu știa și poate-i îngrijorat. Nu-l sunase, pentru că ăia-l puteau îmbăta și el s-ar fi scăpat ușor. Parcă era într-un film polițist. Mișto. Mi-am amintit ceva amuzant, a șoptit Marcu într-un rîs înăbușit, parcă luînd peste picior îngrijorarea celorlalți. Nu mai știu de la cine-am auzit, da
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Pe lângă plopii fără soț, Te duci, De câte ori, iubito..., Din valurile vremii, De ce nu-mi vii, Sonete). Natura eminesciană e intimă (familiară, ocrotitoare) și mitică (luxuriantă, paradisiacă), iar dragostea e un vis, în care se desfășoară ritualuri solemne și grave. Îndrăgostiții, îmbătați de farmec, se întorc în timp, încercând să refacă unitatea primordială a mitului. Poet al visului cosmic și mitologic, Eminescu a fost influențat de marile direcții ale poeziei și gândirii europene, iar opera sa este "actul de identitate universală a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
din apă". Cuplul Cătălin-Cătălina apare într-un cadru romantic, dominat de iubirea pătimașă a tânărului, sub un șir de tei. Cătălin, pajul cu noroc, este atras de concret și imediat, spre deosebire de geniu care are aspirații înalte, fiind însetat de voluptate. "Îmbătată de amor", Cătălina are nostalgia iubirii față de Luceafăr care, în viziunea ei, este steaua norocoasă și-i adresează din nou chemarea: " Cobori în jos, luceafăr blând,/ Alunecând pe-o rază./ Pătrunde-n casă și în gând/ Norocu-mi luminează". Luceafărul privește
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
acest stadiu, stimulii interni predomină asupra celor externi și sunt percepuți distorsionat. Totul devine posibil, apar generozități nelimitate, o bună dispoziție expansivă și o sociabilitate crescută. Se spune că asupra unei fete șampania ar avea un efect euforizant, lichiorurile ar îmbăta-o fără să și dea seama, iar în ceea ce-l privește, băiatul beneficiază de o creștere a potenței datorită vinului roșu. Zvonuri! Ceea ce se știe cu precizie este că, provocând beția, alcoolul produce și multe efecte negative: scade performanța sexuală
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
-i iubească pe mahalagii, să se poarte cu blândețe și cu evlavie cu toți“. Iată angajamentul luat de preoții de la Biserica Albă din București, ce urmează a fi puși la „opreală“ și necinstiți cu „bătaie în falangă“ pentru că s-au îmbătat chiar în „Săptămâna Luminată“ și dintrei nici unul nu și-a adus aminte cătrebuie să oficieze slujba. „Deci, de acum înainte, să avem a ne purta cu toată cinstea și orânduiala întru toate precum să cade cinului preoțesc, să păzim Sfânta
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sfinții biblici, dar este o iubire la care nu primește răspuns. Suferințele lui sunt ale unui Iov modern, pe care Dumnezeu l-a lăsat în părăsire. Cioran nu se lasă "sedus de baia de imbecilitate", ca toți ceilalți, "răcoriți sau îmbătați de absolut", așa cum îi scrie lui Jeni Acterian 18. După perpeliri religioase, nu rămâne decât un gust amar, de "vid în ființă", care nu poate fi învins prin nici un mijloc. Cioran vrea să dialogheze cu Dumnezeu: "Când strig: Doamne!, atâta timp cât
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
sărut" apa strângând buzele și plimbând lichidul prin gură... Când pusei carafa din nou pe masă, câteva secunde rămăsei amețit, ca un om beat (și un ecou banal venit din viața de toate zilele repeta înfundat în mine ,,te-ai îmbătat"), ca și cum aș fi scoborât dintr-un vârtej amețitor care timp îndelungat m-ar fi învârtit pe loc până la zăpăceală și leșin. Câți ani durase băutul apei?145. În mod evident, experiența morții îl determină să valorizeze și să interpreteze diferit
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
ființele care îl înconjoară se încarcă, dimpotrivă, cu energie și se metamorfozează într-un mod absolut fermecător. Procedeele recurente de transfigurare sunt antropomorfizarea (în dulap se ascund "dulci farfurii cu sufletul ca roza/ de parfumat", "cuțitele vorbesc de mărul acru", "îmbătați de-azur și izuri/ bat cu capu-n geamuri triste/ bâzalăii din brizbrizuri", chiar și "orele-atârnă-n iarbă nemușcate"), dilatarea sau, dimpotrivă, comprimarea dimensiunilor firești ale obiectelor și ființelor din raza sa vizuală. "Acolo unde alți poeți ai generației lui comprimă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
spune un adevăr despre tine/ autor iconoclast incomod/ ai umplut lumea cu versuri amare/ scrib îndrăcit mică instalație de visat!" Mică instalație de visat), măcar să legifereze multiplicitatea internă ("Dar eu retras într-o broască țestoasă/ cu bătrânul rege petrec/ ne îmbătăm/ ne batem prietenește pe/ burtă ne scoatem unul altuia din cap/ gărgăunii./ Apoi fiecare îl numără pe celălalt/ și mereu ies mai mulți" Scenă). Această propoziție nietzscheană, rimbaudiană ș.a.m.d. mereu ies mai mulți justifică, natural, și temeritatea actantului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
capul în jos, iar un Fluture cap-de-mort scheaună, jalnic, peste orașul acoperit de "pânza neagră, croncănitoare" a ciorilor Stradelă; camera se ascunde și apoi "plânge că s-a rătăcit/ în alte camere ca într-un labirint" Camera ascunsă; câinii se îmbată în naos de mirosul sfinților, pe care încearcă apoi zadarnic să-l recupereze Căutare; întunericul se îmbolnăvește și pleacă, înfundându-și jobenul pe ochii mărturisind neputința Forme, în timp ce orbul râu Lethe se plimbă, încălțat în pantofi de mort, pe stradă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lume/ ca-ntr-un giulgi să-ți ții într-însul/ trupul tău curat ca plânsul/ lin pornit și-ncheiat lin/ ca-ntr-o șoaptă de amin... // eu de-acuma ți-s străin...// nu mai vii și nu mai vin/ să mă-mbăt de sfântu-ți vin/ unde-n vin găsesc venin /eu de-acuma nu mai vin...// unde vin găsesc venin...// nu-i mai știu nici cui mă-nchin,/ pe ce perină mă-alin, /nu-i mai ști cum mă clatin/ ca frunzuca
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vous laisse rien dans la main. Elle ressemble à ces verres de champagne où tout est mousse". Metaforă ne pare deosebit de reușită, femeia pariziana având toate efectele acestei băuturi de ocazii mari: efect de surpriză strălucitoare care nu durează, dar îmbată și promite. Această constatare lucida nu îl împiedică pe protagonist să se lase din nou sedus, după divorț, proiectând perspectiva picanta a unui adulter cu fosta soție. Acest detaliu, pur parizian, vorbeste despre dorința permanentă de transgresare a canonului. Este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
spunem, de China. Noi avem o economie condusă de multinaționale, iar IMM-urile, cîte au mai rămas, urmează tendințele stabilite de acestea. A cam venit nota de plată pentru dezmățul din trecut. Economia are grave carențe structurale, să nu ne îmbătăm cu ceai. E suficient să spunem că sectorul bancar reprezintă aproape 50% din PIB, sector deținut aproape în întregime de străini, ca să ne dăm seama cît de dependenți suntem de exterior. Știți cum se spune, dacă nu ești la masă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]