6,582 matches
-
1963. În ceea ce privește analiza operei voiculescuiene (secvența a patra), evidențiem meritul prezentatorului de a-i fi urmărit cronologic evoluția, de a fi formulat judecăți de valoare, relativă și absolută, situând-o în context național și universal, de a fi sesizat arta îmbinării elementelor tradiționale cu acelea moderne, dozându-și atent și cu respect argumentele. Rețin atenția conexiunile pe care le face cu proza lui Mihail Sadoveanu (asemănări și deosebiri) axată pe tema vânătorii și pescuitului, cu poezia tradiționalistă a lui Ion Pillat
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
II-a singular) vs. cântă (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular), pară (substantiv sau adjectiv, genul feminin singular) vs. pară (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular) etc. Intonația realizată "prin îmbinarea variațiilor de înălțime cu intensitatea și durata sunetelor, cu pauzele, tempoul și ritmul vorbirii și cu alte elemente fonice, legate de timbrul sunetelor și de culoarea vocii: mirată, emoționată, nedecisă etc." (Turculeț, 1999, p. 256) este cea care generează curba
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aclimatizare; * sculptură, imbold, inadaptabil, grandoare, inutil, descrie, aspirație; * pictor, echilibru, descriere, arhaic, sociabil, perfecțiune, regres, taină; * funcționar, geamantan, realitate, dezechilibru, respectabil, astral; * imbold, frumos, inamic, aclimatizare, literalmente, concomitent; * calendar, tablă, întrebare, hidratare, sandviș, inflamabil, ingenios; * mobilitate, perfect, răzgândi, contraatac, aparat, îmbinare, maleabil; * minune, funcționar, constructiv, superb, demers, ochelari, inegal; * ceașcă, instrument, echilibru, epilog, alee, înspre, asuprire, perfect; * inflamabil, condiment, posibilitate, trasee, spaimă, ireversibil; * dezarmant, șarmant, imprevizibil, ingenios, practică, dezechilibrare; * punctual, perfecțiune, interesant, inadaptabil, miliardar, grandoare; * instrumental, ficțiune, inadaptabil, mască, remediu, autodidact
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
structură alcătuită din două sau mai multe cuvinte și sens, expresia 39 îndeplinește, ca și cuvântul, o anumită funcție în context. NOTĂ. În literatura de specialitate 40, unitatea lexicală superioară (ca structură) cuvântului este denumită prin termeni diferiți: expresie, frazeologism, îmbinare (stabilă/ uzuală) de cuvinte, idiotism, locuțiune, sinapsă etc. Unii dintre acești termeni trimit către anumite contexte particularizante; de exemplu, se consideră idiotisme expresiile specifice unei anumite limbi (vezi, de exemplu, rom. roșu ca racul vs. fr. rouge comme une pivoine
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
idiotism, locuțiune, sinapsă etc. Unii dintre acești termeni trimit către anumite contexte particularizante; de exemplu, se consideră idiotisme expresiile specifice unei anumite limbi (vezi, de exemplu, rom. roșu ca racul vs. fr. rouge comme une pivoine, "roșu ca un bujor"); îmbinările stabile de cuvinte 41 (a-și da seama) se opun celor care nu au caracteristica stabilității (a lua măsuri îmbinare stabilă "a acționa" vs. a lua măsuri [pentru a-i croi o haină] două cuvinte noționale: verbul și substantivul); locuțiunea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unei anumite limbi (vezi, de exemplu, rom. roșu ca racul vs. fr. rouge comme une pivoine, "roșu ca un bujor"); îmbinările stabile de cuvinte 41 (a-și da seama) se opun celor care nu au caracteristica stabilității (a lua măsuri îmbinare stabilă "a acționa" vs. a lua măsuri [pentru a-i croi o haină] două cuvinte noționale: verbul și substantivul); locuțiunea 42 se folosește, "clasic", cu precădere în analiza morfologică, pentru concretizarea perifrastică (sub forma unei expresii) a unei părți de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lovește mereu de tocul ușii., tipul propoziției subordonate introduse prin conjuncția de și formulați enunțuri cu alte valori morfologice ale acestui cuvânt. IV. Nivelul sintactic al limbii române Repere teoretice IV.1. Concepte operaționale Sintaxa este partea gramaticii care studiază îmbinarea cuvintelor/ a anumitor elemente din planul paradigmatic al limbii, în planul sintagmatic al comunicării, în cadrul mesajului. Conceptele centrale ale nivelului sintactic al limbii române sunt: * unitățile sintactice elemente/ structuri care îndeplinesc, contextual, anumite roluri/ funcții în cadrul unui mesaj, intrând în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1999, pp. 10-12. 39 DOOM, 2005, pp. LXXVI-LXXVII; Berg, 2004, p. 27; Zugun, 2000, p. 16; Graur, 1968, pp. 45-46 etc. 40 Vezi, de exemplu, Zugun, 2000, pp. 21-30. 41 Vezi Dănilă, 2011, pp. 19-24, unde sunt diferențiate și exemplificate îmbinările stabile (de dimensiune reduse/ de dimensiuni mari) de cuvinte, îmbinările de cuvinte în curs de stabilizare, respectiv îmbinările libere de cuvinte. Pentru expresii, vezi și Dumistrăcel, 1980. 42 Vezi, de exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
p. 27; Zugun, 2000, p. 16; Graur, 1968, pp. 45-46 etc. 40 Vezi, de exemplu, Zugun, 2000, pp. 21-30. 41 Vezi Dănilă, 2011, pp. 19-24, unde sunt diferențiate și exemplificate îmbinările stabile (de dimensiune reduse/ de dimensiuni mari) de cuvinte, îmbinările de cuvinte în curs de stabilizare, respectiv îmbinările libere de cuvinte. Pentru expresii, vezi și Dumistrăcel, 1980. 42 Vezi, de exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun la cap), locuțiuni pronominale (cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pp. 45-46 etc. 40 Vezi, de exemplu, Zugun, 2000, pp. 21-30. 41 Vezi Dănilă, 2011, pp. 19-24, unde sunt diferențiate și exemplificate îmbinările stabile (de dimensiune reduse/ de dimensiuni mari) de cuvinte, îmbinările de cuvinte în curs de stabilizare, respectiv îmbinările libere de cuvinte. Pentru expresii, vezi și Dumistrăcel, 1980. 42 Vezi, de exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun la cap), locuțiuni pronominale (cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima oară), locuțiuni verbale (a o șterge), locuțiuni adverbiale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Susținând principiul intervenției umanitare, Boutros-Ghali a declarat că societatea internațională are 'responsabilitatea de a proteja' (responsibility to protect R2P) populațiile statelor, în mod special față de agresiunile provocate de propriul guvern.424 Securitatea umană din Raportul UNDP s-a bazat pe îmbinarea a două strategii complementare: prima prin reafirmarea solicitărilor anterioare de extindere a înțelesului securității care a avut ca sursă sistemul ONU (ex. Comisiile Brandt, Palme, Brundtland, Nyerere, The Independent Commision on International Development Issues, care a publicat raportul North-South în
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
tăcere ceea ce mai era de exprimat (de ex. ascultă-mă, că altfel...); astfel de suspensii fac uneori greu identificabilă secvența omisă (cf. GLR II, p. 399; Stati, TMS, p. 190); d) suprimarea unora dintre elementele lexicale constitutive ale unei sintagme (îmbinări fixe sau libere de cuvinte) ori ale unui cuvânt compus; e) figură de stil care constă în omiterea unuia sau a mai multor termeni dintr-un enunț, dintr-un discurs etc. (definiție specifică stilisticii și retoricii, asimilabilă oricăreia dintre definițiile
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de mai sus); f) suprimarea unui sunet sau a unei secvențe de sunete dintr-un cuvânt sau de la contactul a două cuvinte; g) în general, orice fel de omisiune, de omitere, de suprimare a unei unități lingvistice (fonem, morfem, cuvânt, îmbinare de cuvinte, propoziție); h) semnul de punctuație puncte de suspensie (care poate indica, grafic, oricare dintre fenomenele de mai sus). Este astfel ușor de constatat că așa-numita elipsă, care se referă, de fapt, la fenomene lingvistice diverse, ține de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în unele limbi printr-un compus, iar în altele printr-o sintagmă 67; "ceea ce o limbă exprimă sintagmatic, alta redă printr-un singur cuvânt" (Stati, TMS, p. 105). Gramatica tradițională și unele curente gramaticale moderne definesc grupul sintactic, numit și îmbinare de cuvinte ori sintagmă (termen care are însă și alte accepții 68), ca fiind format dintr-un element determinat și unul sau mai multe determinante, ca "unitate semantico-sintactică stabilă, formată dintr-un grup de două sau mai multe cuvinte între
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
identifică, în mod obișnuit, în planul gramatical, cu un cuvânt compus (care are componentele nesudate), cu o locuțiune sau cu o parte de propoziție" (Dobridor, s.v. sintagmă). Există însă și o accepție mai largă a grupului sintactic, care include și îmbinările coordonatoare. Potrivit unei definiții devenite clasice în lingvistica românească, "grup sintactic este orice combinație de două sau mai multe cuvinte cu sens lexical deplin între care se stabilesc raporturi (exprimate sau nu prin cuvinte de legătură) de coordonare (mama și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
via "cale") și sp. ferrocarril (ferro "fier" + carril "linie, rută, cale"); în plus, chiar dacă elementele lor sunt scrise separat, construcții ca chemin de fer sau moulin à vent "moară de vânt" sunt clasate îndeobște ca termeni compuși. În definitiv, și îmbinări ca rom. punct și virgulă, apă tare sau moalele capului sunt considerate compuse (v. FCLR I, p. 40, ELR, s.v. compunere), pe baza faptului că exprimă o singură noțiune, referentul fiind un obiect unic. Având în vedere limitele incerte dintre
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cuvintelor compuse; de regulă, astfel de compuse nu se condensează până la etapa lexicalizării depline, dar unele pot fi întrebuințate, ocazional, în forme condensate: lup pentru câine-lup, Ocna în loc de Ocna-Mureș; b) altele au o topică nefirească, divergentă față de regulile sintactice de îmbinare a cuvintelor (cf. FCLR I, p. 29-30), fiind formate, adesea pe baza unor modele străine, din substantiv + substantiv (concertmaistru, lege-călcare, omucidere, oțel-beton), pronume reflexiv + substantiv (sinucidere, sinucigaș), prepoziție + adjectivul substantivat tot + substantiv (atotputință) sau adverb + substantiv (josculcare); astfel de compuse
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a elementelor constituente, cu determinantul care poate fi chiar și de origine verbală antepus; în limbile romanice, cu ajutorul prepozițiilor sau (în latină și română) prin flexiune cazuală sintetică, cu determinantul postpus sau antepus; în limba turcă, prin așa-numita construcție (îmbinare) determinativă de anexiune (sau în raport de anexiune), cu sufixul de apartenență alipit substantivului regent și cu determinantul antepus (excepție fac, ca și în maghiară, sintagmele în care determinantul este nume de materie, acesta comportându-se ca un adjectiv, astfel
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
se lexicalizează, ea este acceptată drept "la fel de corectă" ca și baza sa complexă, iar în final drept "mai corectă" decât aceasta sau chiar ca "singura corectă". Altfel stau lucrurile în ceea ce privește împrumutul lexical prin condensare. Sintagma străină care poate fi o îmbinare fixă, eventual de tip locuțiune, ajunsă uneori la statutul de cuvânt compus, dar și o îmbinare sintactică liberă devine, în momentul preluării sale, obiectul unei analize, care nu poate fi exactă decât dacă autorul împrumutului cunoaște aprofundat limba donatoare, regulile
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
drept "mai corectă" decât aceasta sau chiar ca "singura corectă". Altfel stau lucrurile în ceea ce privește împrumutul lexical prin condensare. Sintagma străină care poate fi o îmbinare fixă, eventual de tip locuțiune, ajunsă uneori la statutul de cuvânt compus, dar și o îmbinare sintactică liberă devine, în momentul preluării sale, obiectul unei analize, care nu poate fi exactă decât dacă autorul împrumutului cunoaște aprofundat limba donatoare, regulile sintactice care guvernează îmbinarea și, în cazurile concrete, semnificația nu numai a întregii sintagme, ci și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
tip locuțiune, ajunsă uneori la statutul de cuvânt compus, dar și o îmbinare sintactică liberă devine, în momentul preluării sale, obiectul unei analize, care nu poate fi exactă decât dacă autorul împrumutului cunoaște aprofundat limba donatoare, regulile sintactice care guvernează îmbinarea și, în cazurile concrete, semnificația nu numai a întregii sintagme, ci și pe aceea a elementelor componente ale acesteia. Orice fel de neînțelegere deplină a structurii formal-semantice a formației complexe străine de altfel foarte frecventă în cazul împrumutului pe cale orală
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
condensare a unor termeni complecși ai altor limbi au fost analizate în capitolul privitor la circumstanțele în care se poate produce fenomenul. Aici trebuie să subliniem încă o dată doar faptul că deși etimoanele sintagmatice pot fi, de această dată, și îmbinări libere (realitate pe care vorbitorii limbii receptoare nu au cum să o conștientizeze) tipurile de condensări care au loc în cadrul împrumutului lexical, prin reducerea unor compuse sau sintagme străine, sunt identice cu cele produse pe terenul unei și aceleiași limbi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
-ál; magh. szpuma "țuică făcută din borhot" < rom. spumă [de drojdie] "idem"; magh. szuflet "copil adoptiv" < rom. [copil de] suflet; magh. znop "snop de paie" < rom. snop [de paie]. Tot din grupuri sintactice românești greu de identificat, deoarece pot fi îmbinări libere, ocazionale provin și următoarele cuvinte maghiare dialectale (transilvănene)129, majoritatea având valori lexico-gramaticale și sensuri modificate prin specializare, concretizare etc.: magh. binec "(urmă de) lovitură sau julitură pe piele", cf. rom. vineți (pl. lui vânăt, de exemplu din genunchi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rom. mare < lat. mas, maris, marem "mascul" sau rom. război < sl. razboj "ucidere, jaf". Numeroase cuvinte cu înțeles restrâns, având un anumit referent concret, provin din etimoane cu sensuri mai generale, aplicabile mai multor referenți, cu funcționalități diferite, precizate în îmbinări libere, conjuncturale, din care au fost izolate fie în cursul împrumutării sau moștenirii lor, fie încă în limba de origine, în care ele puteau fi întrebuințate și singure, în vorbirea cotidiană și în împrejurări deictice, în care interlocutorul cunoaște detaliile
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rom. blugi < engl. blue je[ans], rom. circă < circ[umscripție], fr. métro, rom. țică < [băie]țică etc.). Astfel de exemple sunt însă net delimitabile de cele pentru care, deși nu dispunem de etimoane complexe atestate, existența acestora, cel puțin ca îmbinări libere, poate fi și trebuie presupusă. În afara unor împrumuturi dialectale maghiare din română, pe care le-am mai dat (magh. binec "lovitură sau julitură ușoară pe piele" < rom. vineți, magh. ramasica "mici lemne de foc rămase în pădure" < rom. rămășiță
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]