13,283 matches
-
Acasa > Poezie > Imagini > O LUME-N CARE SE ÎNALȚĂ ECOURI... Autor: Cristina P. Korys Publicat în: Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În seri cu liniști reci și priviri de gheață, Când în zări se lasă perdele de ceață, Peste culmi și pași pierduți în
O LUME-N CARE SE ÎNALŢĂ ECOURI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367723_a_369052]
-
ascunse-n colțuri din suflete, Și-umbrind seninul zilelor avute... În profunzimi de ochi scăldați în lacrimi vii Se pot citi fragmente de viață, mii, Răsfrânte în tristeți și neîmpliniri, Printre file de pătimașe trăiri... O lume-n care se înalță ecouri Surprinse-n ale veșniciei tablouri, Prin efemeru-i mereu călătoare, Lasă-n urmă stele nemuritoare!... ~ Cristina P. Korys ~ (sursa foto: net) Referință Bibliografică: O lume-n care se înalță ecouri... / Cristina P. Korys : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2145
O LUME-N CARE SE ÎNALŢĂ ECOURI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367723_a_369052]
-
neîmpliniri, Printre file de pătimașe trăiri... O lume-n care se înalță ecouri Surprinse-n ale veșniciei tablouri, Prin efemeru-i mereu călătoare, Lasă-n urmă stele nemuritoare!... ~ Cristina P. Korys ~ (sursa foto: net) Referință Bibliografică: O lume-n care se înalță ecouri... / Cristina P. Korys : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2145, Anul VI, 14 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina P. Korys : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
O LUME-N CARE SE ÎNALŢĂ ECOURI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367723_a_369052]
-
cu tot corolarul ei de minuni și minciuni. Credeam în oameni. Credeam în zâmbet și-n lumină. Credeam că tot ce zboarăse mănâncă... Serile, când „se dădea”, de pildă, „Cerbul Carpatin”, ele erau un balsam de suflet și mă simțeam înălțându-mă, străluminat de clipă și de fiorii artei adevărate. Prima ediție a „Cerbului” a fost în incinta Teatrului dramatic din Brașov. Totul era sub directoratul marelui Tudor Vornicu și al lui Ilie Mănescu. Fantastica orchestră a Festivalului era sub bagheta
LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367709_a_369038]
-
se umplea(ca, de altfel, întreaga așezare) de dangătul sărbătoresc și de smerenie al clopotelor Bisericii Negre. Acum, în aceeași străveche încăpere, cu geamurile nedeschise, nu se-aud aceste plutiri sonore, cu-adânc ecou și sens, dar atunci muzica lor înălța firea și dădea preț existenței. De fapt, Piața Sfatului e - după cum se știe - doar o parte a orașului, care-l subliniază mai accentuat pe cel modern, înaripat cu clădiri elegante, acestea alcătuind un curcubeu de stiluri arhitectonice (printre care ne-
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
simt multe porunci Minunate-s înălțările mării Întru cele nevăzute-n infinit Mărturiile deschid ochii zării Casei Tale zidită-n sfințenie Pentru care pământul s-a împlinit Când trupul meu va intra-n muțenie PSALMUL 93 Dumnezeul răzbunării a grăit Înalță-Te cel ce judeci pământul Răsplătește pe cel ce nu-s Cuvântul Cei fărădelege s-au mai înrăit Pe poporul Tău Doamne l-au asuprit Pe văduvă și pe sărac i-au ucis Credeau că n-ai putere să-i
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
în patu-n care clipa părea fără sfârșit s-a cuibărit destinul cu trup neregăsit fantome pe la praguri șoptesc povești din vieți la mine-n bătătură cresc astăzi doar scaieți nici soba nu-ncălzește la fel ca altădată nici fumul nu înalță povești grăite-odată pe prispa cu iluzii un putinei bătrân își plânge nemurirea făr-a avea stăpân grăbită închid ușa trecutul mă apasă privesc un fir de iarbă nu-i mână pe o coasă să umple de lumină un colț de bătătură
CASA CU AMINTIRI de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367775_a_369104]
-
senină Și de teama morții să nu fiu silit PSALMUL 74 Vom chema numele Tău cu laude Minunile Tale făcute-n vreme Cu dreptate vom judeca prin teme Se va cutremura cine n-aude “Nu faceți fărădelege” cu păgâni “ Nu înălțați fruntea “voi cei păcătoși Zburați prin rele ca niște albatroși Cei răi prin veac de veac nu sunteți stăpâni De niciunde nu vine ajutorul Nici de la răsărit nici de la apus Că Dumnezeu este judecătorul Paharul cu vin curat mirositor Să
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
este mila Sa de-i rău Sufletul meu un înger în oglindă Ce va urca spre ceruri după moarte Mila Domnului viața mea mi-o schimbă PSALMUL 130 Doamne nu s-a mai mândrit inima mea Nici nu s-au înălțat spre cer ochii mei Nici n-au umblat după lucruri de atei În mila Ta vibrează raze de stea Mai înainte de a mea osândă Dă-i îndreptare inimii s-asculte De păcatele mele cele multe Când cei răi cu mine
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
și s-a zidit orice Legea Lui a pus și nu va mai trece Roadele acestui pământ pot să-i cer Focul grindina zăpada și gheața Toate îndepliniți Cuvântul Lui sfânt Să lăudam pe Domnul toată viața Puterea poporului va înălța Laudă Lui în ceruri și pe pământ Cântarea de cuvioși vom învăța PSALMUL 149 Să cântați Domnului cântare nouă Lauda Lui în sfere de cuvioși Cei din Israel trec prin lume voioși În psaltire să-I cânte și când plouă
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
Să cântați Domnului cântare nouă Lauda Lui în sfere de cuvioși Cei din Israel trec prin lume voioși În psaltire să-I cânte și când plouă Să laude numele Lui în horă Că mult iubește Domnul poporul Său Și va înălța pe cei blânzi peste rău Cuvioșii laudă că-L adoră Laudele Domnului în gura lor Și săbii cu două tăișuri în mâini Ca să se răzbune pe neamuri de zor Și rău să pedepsească pe popoare Ca să facă între ei pacea
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
adapta creștinismul la măsurile și capacitățile noastre; imposibilitatea de a-l primi după rânduielile lui Dumnezeu și nu ale noastre. Care sunt aceste rânduieli? Nicăieri nu le găsim mai bine exprimate decât în cuvintele pe care preotul le rostește în timp ce înalță Sfântul Disc și care în Biserica primară erau cuvintele invitației la primirea Sfintei împărtășanii: "Sfintele Sfinților!" Cu aceste cuvinte și, de asemenea, cu răspunsul credincioșilor la aceasta: "Unul Sfânt, Unul Domn Iisus Hristos"- judecățile omenești în întregime se apropie de
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
rând, drama fiecărei părți implicate în proces. Era foarte simplu să aplici legea, să judeci numai în spiritul și litera ei, dar el nu putea să facă numai așa. Judeca și cu sufletul, ori când pui suflet orice lucrare se înalță la rang de artă. Considera că este un sacrilegiu să condamni un om nevinovat și, tot la fel, să faci scăpat un om vinovat. Spunea foarte bine Voltaire că „ ... e de preferat să scapi pe un vinovat decît sa osândești
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
Către acest înțeles ne conduce Sfântul Maxim Mărturisitorul, comentând locuri din Vechiul Testament: Ezechia nu a răsplătit binefacerea pe care i-a faăcut-o lui, Dumnezeu, " Căci nu a măsurat recunoscător mulțumirea cu mă �rimea izbânzilor primite de la Dumnezeu, ci s-a înălțat în inima sa". Deci nerecunoscând pe Dumnezeu ca izvor al reușitelor sale, el s-a mândrit, "s-a înălțat", căzând astfel în păcatul necunoașterii de sine. Această corelație este întărită și de un alt răspuns dat lui Talasie, de același
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
i-a faăcut-o lui, Dumnezeu, " Căci nu a măsurat recunoscător mulțumirea cu mă �rimea izbânzilor primite de la Dumnezeu, ci s-a înălțat în inima sa". Deci nerecunoscând pe Dumnezeu ca izvor al reușitelor sale, el s-a mândrit, "s-a înălțat", căzând astfel în păcatul necunoașterii de sine. Această corelație este întărită și de un alt răspuns dat lui Talasie, de același sfânt părinte: "Căci cel ce-și închipuie că a ajuns la capătul din urmă al virtuții nu va mai
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
ca "rădăcină tuturor relelor este neștiința"acea îndăratnică rămânere a noastră la nivelul animal din care facem și noi parte. Cel care se crede centrul universului decade din slava pe care Dumnezeu a dat-o omului, din harul care ne înalță la calitatea de fii ai Lui. Pe când cunoașterea reală despre noi ne pla �sează la dreapta situației de creatură dependentă de ajutorul Creato �rului, posedând capacitatea de a folosi acest har pentru a accede la slava Lui. O justă și
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
carele ești în Ceruri, / Sfințească-se împărăția Ta, / Facă-se voia Ta ... se opri și începu să zâmbească, zâmbea și plângea. În noapte, trei mașini străbăteau Bucureștiul înghețat, căutând un om, în fapt un trup din interiorul căruia sufletul se înălțase de mult din lumea celor vii. A doua zi, când încă zorii nu se iviseră, mașina Salvării ducea spre Morga un corp înghețat, figura lui zâmbea sfidător, iar lacrimile îi împietriseră de ger la colțurile ochilor larg deschiși, parcă cu
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
va trebui să țină bine cont, în esența sa, de gândirea maestrului de la Tubingen, închinată lingvisticii dar și exprimării, o piatră de granit pusă la temelia valorii științei despre ceea ce înseamnă vorbirea și normele ei științifice. Numele său s-a înălțat din negura adâncului neuitat al istoriei noastre. Parafrazând istoria, etimologic am putea spune că marele savant ar putea fi coborâtor dintr-un precursor al lui Bourebista, regele dac Coson (Koson), nume rămas în numismatica românească prin monedele care au circulat
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
le-am avut drept experiențe. Urcam treptele intrării unei instituții de stat. În fața mea un semen robust, într-un costum de vară, dintr-o stofă de bună calitate, cu o pălărie cu boruri largi, trecut de șaizeci de ani, se înălța semeț pe fiecare treaptă pe care o urca. Era un semn al ignoranței. Îl priveam pentru că altceva mai bun, în momentele acelea, nu aveam de făcut. La un moment dat am zâmbit când omul a intrat pe ușa clădirii și
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
drept al acestui râu, între cele două ulițe, nu departe de chei, puteai vedea o biserică singuratică, străjuită de un turn, pe un vârf de deal înecat în verdeață, numită biserica Radu Vodă. La o depărtare nu prea mare, se înălța silueta altei biserici, mică și neîngrijită, acoperită cu șindrilă, pe care bucureștenii o știau cu numele de Biserica lui Bucur. Se spune că un cioban foarte bogat a ridicat acest lăcaș pe locuri pustii, prinse între păduri cu rariști de
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
-mă. Te voi ajuta. Ești liber și te rog să ai grijă de administrarea acestui oraș. - Am înțeles Măria-Ta și mulțumesc bunăvoinței tale. Maiestuos, palatul se întindea cu grădinile sale, între cele două coturi ale vechiului traseu al Dâmboviței, înălțat cu totul din piatră, cu scara mare de la intrare îmbrăcată în marmură. Sălile erau mari, boltite, cu pereții îmbrăcați, parte în catifea, parte cu picturi reprezentând scene religioase. Cum intrai în palat, prima sală avea un rând de coloane cilindrice
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
plăci alcătuite dintr-o substanță văroasă, ce aducea cu ghipsul. Spatele palatului era ferit spre nord de o terasă înaltă, de unde se putea admira o parte din panorama orașului. Mânăstirea ridicată de văduva lui Jupân Manu, fiica negustorului Forga, își înălța imnurile către cer. Acest Manu primise sub păstrare 16 pungi de argint și 48 de țechini, pe care Domnia Sa, Vodă Brâncoveanu îi dăduse spre păstrare înainte de a fi mazilit. În ciuda rugăminților pe lângă împăratul Germaniei, cu care întreținuse o strânsă corespondență
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
era înconjurat la răsărit de o baltă mlăștinoasă plină cu stuf și broaște, iar către miazăzi de albia Dâmboviței, pe a cărei apă rumegau aurul câmpiei șase mori dintre care, două în propietatea Mitropoliei. De sus, de pe „Dealul Podgoriilor” se înălța mândră construcția impunătoare a bisericii lui Constantin Șerban, și terminată de Radu Leon, ca o prezență binefăcătoare peste cele ce se întindeau ca așezări ale oamenilor acestui minunat oraș. Clopotele băteau surd, iar sunetele lor erau aduse ca adieri de
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
să facem ceea ce a făcut David: „să ne vărsăm inima noastră înaintea lui Dumnezeu și rugăciunea și necazul nostru să le vestim Domnului. Și El, care ne cunoaște starea sufletului nostru, ne va cârmui cu înțelepciune, ușurând necazul nostru și înălțându-ne din întristare”76. Sfinții Varsanufie și Ioan ne dau următorul sfat, în răbdarea încercărilor și înțelegerea lor duhovnicească: „Iar despre celelalte gânduri, pune în seama lui Dumnezeu tot gândul, zicând: < >”77. Calea ieșirii sau a izbăvirii din aceste necazuri
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
o plăcere Fără să-mi ceară partea de lacrimi și durere. **** printre mătasuri , diafana, tu înflorești precum un crin, si-alaturi de-un pocal de vin nevasta mi-esti și curtezana. dulceasta gurii, elixir, matasea pielii, o splendoare, tu mă înalți spre vârf de munte și mă coborî în fund de mare. te trec în lung, te trec și-n lat sub trupul meu , fermecătoare, tu deschizandu-te în floare m-ademenesti înspre păcat. și-n clipa-aceea de sublim noi stim
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]