4,538 matches
-
impozitele necesare finanțării acțiunilor și obiectivelor cu caracter public asumate de guvern. 372 Concomitent, Însă, sunt necesare soluții de optimizare a proporțiilor prelevărilor fiscale și prin raportarea la alte corelații ale acestora, cum sunt cele cu volumul investițiilor sau cu Înclinația de a munci și În final cu proporțiile activității creatoare de valoare și dezvoltării economice și sociale a colectivităților umane. Sub acest aspect, deși vizează direct variația Încasărilor fiscale În funcție de rata (cota) impozitării venitului, se consideră a fi deosebit de reprezentativă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În unele cazuri, mișcări de protest sau revolte. 237 Hoanță N., Economie și finanțe publice, Ed. Polirom, Iași, 2002, p. 165 381 La rândul lor, limitele de ordin economic țin de faptul că prelevările obligatorii pot avea ca efect frânarea Înclinației spre muncă, economii și investiții, precum și slăbirea spiritului Întreprinzător, toate cu impact negativ major asupra dezvoltării economice și sociale. În fine, sub aspectul compensațiilor induse de presiunea fiscală, se consideră că acestea se manifestă ca limite prin faptul că pe seama
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
s-a prezentat similar și În S.U.A., la Începutul președinției lui Ronald Reagan, când cota marginală de impozitare ajunsese la 60-65%, fiind redusă ulterior la 40%. Una din consecințele negative ale progresivității impozitelor o constituie efectul său de stimulare a Înclinației de substituire a muncii cu odihna, fiind astfel un obstacol al creșterii economice. Tocmai progresia impozitului pe venitul personal devine, din ce În ce mai mult, subiect de critici și pe motiv de echitate a impozitării. Criticii cotelor progresive arată că plătitorii harnici nu
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
prin efectul lor asupra producției, ocupării forței de muncă, cererii de bunuri de consum și de bunuri de capital - atrag o creștere a venitului de K ori mai mare decît sporul investițiilor. Keynes a introdus În analiza multiplicatorului conceptul de Înclinație marginală spre consum (c') și de Înclinație marginală spre economii (s'), pentru a demonstra cum se repartizează venitul Între consum și investiții În scopul realizării unei anumite creșteri economice, marcată, În analiza sa, de creșterea ocupării. În acest sens, Keynes
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de muncă, cererii de bunuri de consum și de bunuri de capital - atrag o creștere a venitului de K ori mai mare decît sporul investițiilor. Keynes a introdus În analiza multiplicatorului conceptul de Înclinație marginală spre consum (c') și de Înclinație marginală spre economii (s'), pentru a demonstra cum se repartizează venitul Între consum și investiții În scopul realizării unei anumite creșteri economice, marcată, În analiza sa, de creșterea ocupării. În acest sens, Keynes afirmă că . Încorporarea În analiză a Înclinațiilor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
Înclinație marginală spre economii (s'), pentru a demonstra cum se repartizează venitul Între consum și investiții În scopul realizării unei anumite creșteri economice, marcată, În analiza sa, de creșterea ocupării. În acest sens, Keynes afirmă că . Încorporarea În analiză a Înclinațiilor psihologice, exprimate de c' și s', a condus la determinarea multiplicatorului investițiilor (K) În funcție de acestea: <formula> Deci K este inversul Înclinației marginale spre economii (s'). Cu cît sunt mai ridicate cheltuielile suplimentare de consum, cu atât este mai mare K
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
creșteri economice, marcată, În analiza sa, de creșterea ocupării. În acest sens, Keynes afirmă că . Încorporarea În analiză a Înclinațiilor psihologice, exprimate de c' și s', a condus la determinarea multiplicatorului investițiilor (K) În funcție de acestea: <formula> Deci K este inversul Înclinației marginale spre economii (s'). Cu cît sunt mai ridicate cheltuielile suplimentare de consum, cu atât este mai mare K și invers, cu cât se economisește mai mult din venitul suplimentar, cu atât K corespunzător este mai redus. Mecanismul multiplicatorului oferă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
viitoare. Cu cît rata dobînzii este mai mică cu atît procesul investițional este mai activ, și cu cît rata dobînzii este mai Înaltă cu atît procesul investițional este inhibat. Rata dobînzii, În teoria lui Keynes, ca și de altfel și Înclinația spre investiții, este un fenomen preponderent de ordin psihologic. Profitul care se scontează este sensibil la așteptările pesimiste și acestea pot cauza apariția unor crize economice majore. În cercetările sale Keynes depistează că Într-o economie dinamică tendința de creștere
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
care au fost promovate. În cadrul fiecărui model se evidențiază un anumit instrumenrtariu și se pune accentul pe diferite instituții care Îl vor promova: Modelul investițional american centrat pe implementarea activă a instrumentelor fiscale, În special, a influenței sistemului fiscal asupra Înclinației spre economisire a populației, formării fondurilor de amortizare a Întreprinderilor și asupra profitului nerepartizat. Statul are posibilitate să modeleze proporțiile macroeconomice În ceea ce privește distribuirea venitului național Între economii și consum. Un rol important În cadrul modelului Îi revine pieței de capital, una
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
diversificare a operațiunilor, inclusiv și a celor bursiere. Funcțiile statului se conturează În concentrarea, stocarea, analiza și repartiția informației economice ce determină nivelul de dezvoltare economic și se ocupă de prognozele economice. Dezavantajul modelului constă În lipsa mecanismului de stimulare a Înclinației spre economisire și incapacitatea majorării rapide a economiilor. Modelul investițional japonez se axează pe nivelul Înalt de dezvoltare a sectorului privat și prezența unui aparat eficient al statului. Punctul forte al modelului Îl constituie colaborarea activă și fructuoasă dintre investitorii
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
pentru a evita pierderea piețelor străine În favoarea concurenților. Astfel, firmele transnaționale Își păstrează piețele câștigate inițial prin exportul produsului. In ultima fază faza de declin al produsului firmele transnaționale preferă să continue fabricarea producției În țări străine. În această fază, Înclinația Întreprinderilor transnaționale de a dezvolta producția În străinătate devine tot mai puternică. Organizarea fabricării produsului În țări străine oferă firmelor costuri mai avantajoase, În comparație cu țara lor de origine. Este dovedit că investițiile străine directe sunt efectuate, de regulă, de către Întreprinderi
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
avut rezultate așa de strălucite. Distincția s-a manifestat inegal pe parcursul studiilor. Examenul de licență îl trece prezentând o teză de 35 de pagini de filologie romanică: Studiu asupra genului elementelor latine în românește, în comparație cu celelalte limbi romanice. Având deosebite înclinații filologice, Eduard Gruber a colaborat încă din studenție cu însemnări, versuri și traduceri la revista "Contemporanul". După terminarea studiilor universitare, devine profesor de geografie în cadrul Școlii comerciale din Iași, unde funcționează cu intermitențe (determinate de plecarea la Paris pentru studii
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
d-l Sturdza va apune sub orizontul alegerilor", își manifestă dorința de a continua să lucreze și să se pregătească 4. La sfârșitul scrisorii, Eduard Gruber își precizează adresa: Ghica-Vodă 24, Iași. Încă din timpul studenției, Gruber și-a manifestat înclinațiile politice de stânga, deși nu a făcut propriu-zis politică. Pe când se afla la Paris pentru studii de filologie romanică, așa cum rezultă din corespondența cu prietena sa, Tereza Stratilescu, el ia legătura cu o serie de cercuri de stânga, cele "nihiliste
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
și tonusul postural) și în funcțiile cognitive, cum este atenția; * momentul istoric de dezvoltare al reliefării și diferențierii organelor senzoriale în cursul filoși ontogenezei; * posibilitatea nașterii spontane de reflexe condiționate ale modalităților diferitelor simțuri; b. persoanele cu activități artistice au înclinații într-un procent mai mare spre trăiri sinestezice decât persoanele care nu au astfel de preocupări; c. frecvența întâlnirii de sinestezii scade în decursul ontogenezei. La popoarele primitive, senesteziile joacă un rol mai mare decât la cei aflați pe trepte
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
cuprindeau uneori doar două camere. Aparatele necesare funcționării laboratorului erau fie achiziționate, fie construite în atelierele proprii ale laboratoarelor. În cazul în care fondurile alocate erau mai modeste, acestea erau completate prin contribuțiile financiare ale studenților sau ale persoanelor cu înclinații filantropice. Pentru dotare, laboratoarele aveau la dispoziție credite anuale care oscilau de la cîteva sute de franci la câteva zeci de mii de franci. La aceste credite se mai adăugau uneori și sume necesare publicării lucrărilor elaborate în laborator care ajungeau
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
carnea friptă, favorizând-o pe cea fiartă, așa cum reiese din rețetele „Manuscrisului brâncovenesc“ (chiar și mușchiul de vită, mai întâi fript, este apoi fiert!). Același Păstorel îl citează pe Brillat-Savarin: „Devii bucătar, dar te naști grataragiu“; altfel spus, avem o înclinație nativă pentru acest tip de mâncăruri. Românii n-au școală, afirmă gastronomul nostru, dar au „dispoziții naturale“. Problema apare atunci când facem comparație între modul în care privește Radu Anton Roman culinarogeneza românească (totul se așază pe temelia bucătăriei țărănești) și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
școala din Cnidos fiind prin excelență analitici, acordând atenție în special simptomului, școala din Cos introduce dimpotrivă, un spirit sintetic și dinamic în interpretarea bolii. La Cos medicina se considera o artă, iar cei care o practică trebuie să aibă înclinație naturală pentru ea. Pacientul trebuie să fie privit în unitatea psihosomatică, iar terapia era bazată pe dietetică, odihnă, exerciții fizice și eliminarea elementelor nocive. Reprezentanții școlii din Cnidos considerau medicina doar o știință, medicul trebuia să aibă o bună memorie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Poate fi citat în acest sens medicul roman Claudius Aelianus (sec. II d.Chr.) care pune accent pe fantezie, ca și înaintașul său grec Alexandru din Cnidos (sec. I d.Chr.). În acest prim secol al erei noastre se observă o înclinație spre sinteze, științelor naturii autorii integrându-le și medicina, farmacologia, filosofia, istoria ș.a. Pedanius Dioscorides se remarcă prin scrierile Despre materia medicală și Despre medicamente simple. în prima tratează despre produse minerale, vegetale, animale utilizate în terapeutică, prepararea și administrarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dragostea lor pentru medicină, respectiv pentru omul sănătos, a reținut atenția vecinilor mai apropiați și mai îndepărtați. Theophraste, în Istoria plantelor relevă referirile lui Eschil, în Elegii, la pasiunea lor pentru medicina practică și farmacologia naturistă. Istoricii medicinei remarcă și înclinațiile etruscilor pentru terapeutica mitologică, a invocării în sprijin a spiritelor. Nu le lipsea nici simbolul șarpelui. În Muzeul Etrusc din Florența, sunt piese care atestă influența medicinei elene, printre altele, ca și preocuparea lor pentru chirurgie, stomatologie, terapia leziunilor oculare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
îi sunt competitivi: în Italia Guido-Guidi (m.1569), în Anglia William Clowes (m.1604), în Germania Hilden (m.1634), pentru a cita doar câțiva dintre marii chirurgi ai Renașterii. UN FIZIOLOG: JEAN FERNEL (1497 - 1558) Născut în nordul Franței, cu înclinații spre cunoașterea complexă a lumii și universului, Fernel face studii de matematici și astronomie, de geodezie, de filosofie, dar la un moment dat, tatăl său îl îndeamnă spre medicină din considerente materiale. întrun orizont multidisciplinar, pe care-l poseda, scrie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
strâns uniți, încât par să fi uneltit împreună împotriva virtuții: astfel, palatul lui Venus este și casa lui Bachus." Teatrul este nociv, în însăși esența sa, după părerea lui Tertulian, căci emoția suscitată în cursul spectacolului reactivează la spectator toate înclinațiile rele, furie, mânie etc. pe care încearcă să le înfrâneze, cu dificultate, în viață. "Căci pretutindeni unde există plăcere, există pasiune, fără de care plăcerea ar fi insipidă: pretutindeni unde există pasiune, există emulație, fără de care pasiunea ar fi neplăcută. Or
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
surpriza va fi atunci mai puternică decât dacă ele s-ar fi produs de la ele însele sau din întâmplare, pentru că noi găsim loviturile destinului deosebit de surprinzătoare când par să se întâmple voit." (cap. 9) Exigența de logică a spectatorului și înclinația lui către iraționalitate riscă să intre în conflict. De aceea, pentru a la satisface împreună, autorul dramatic poate să meargă până la limitele verosimilului. Există, după părerea lui Aristotel, o verosimilitate a lipsei de verosimil, punct de vedere pe care-l
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pe care ni le-a lăsat moștenire tradiția. Astfel, La Mesnardière scrie: "Cea mai importantă dintre Regulile pe care Poetul tragic trebuie să le păstreze în această privință, este să nu introducă vreodată un Erou sau o Eroină cu alte înclinații decât cele pe care Istoriile le-au remarcat odinioară la ei." Când tradiția nu este respectată, piesa, din cauza neverosimilului său, nu poate căpăta adeziunea publicului. "[Autorul de tragedii] nu ar avea amabilitatea să ne facă (...) un Alexandru galant, și încă
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
totul de acord cu dumneavoastră, și absurditatea acestui lucru mi se pare atât de mare încât numai asta și ar fi destul să mă facă să pierd dorința de a lucra vreodată la poezia scenică chiar dacă aș avea o puternică înclinație. Și în această privință limba noastră se poate declara mai nefericită decât altele, fiind obligată, în afara versului, la tirania rimei, care înlătură teatrului orice verosimil și orice credit celor care aduc acolo vreo scânteie de judecată." Limbaj al convenției, versul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și de maxime de proastă calitate. De aceea nu există nimic mai pernicios decât Morala Poetică și Romanescă, pentru că nu reprezintă decât o îngrămădire de opinii false născute din concupiscență, și care nu sunt plăcute decât prin faptul că încurajează înclinațiile corupte ale cititorilor sau ale spectatorilor. (...) Iar dacă luăm în considerare toate Comediile și toate Romanele, nu vom găsi în ele nimic altceva decât pasiuni vicioase înfrumusețate și colorate de un fel de fard, care le fac plăcute oamenilor de
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]