8,189 matches
-
aproape nepămîntească o au femeile în zilele după facere, cînd, eliberate de sarcina împovărătoare a copilului și de chinurile nașterii, ele trăiesc totodată și bucuria sufletească pentru frumoasa creatură ce le-a fost dăruită... [36 td]. Trebuie imediat să ne îndoim că această frumusețe lipsită de vlagă ar putea fi în stare să se manifeste cu forța rațiunii în raporturile din viață și din cadrul statului și că, dimpotrivă, așa cum se constată la nevoie o asemenea viață de sentimente, în realitate, încetează
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
principii toți să nu fi existat nu fu, nici timp viitor nu va fi fără ca noi să fim. Sufletul, după ce în acest trup omenesc copilăria, tinerețea, bătrînețea le-a trăit, în trupuri noi intră: și puterea acestuia niciodată nu se îndoiește... [285]. Nicicînd nonrealul nu durează precum nicicînd realul nu dispare [286]: astfel îi apare adevărul aceluia ce vede Indestructibilul tu îl știi pe Cel din care întregul univers se naște [287]: Eternul nimeni n-ar putea vreodată să-l distrugă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
compoziție poetică, se situează cu totul în afara spiritualității creștine, bazată pe Speranță, și se încadrează, cum e evident, în cea indiană. Este o atitudine statornică din partea poetului, ceea ce, cum nădăjduim să o demonstrăm cu altă ocazie, ne face să ne îndoim în parte de convingerile "creștine", ce îi sînt de obicei atribuite. Aceasta în paranteză. La postularea eliminării speranței contribuie și considerentul deșertăciunii existenței: "Deșartă-i viața!... viața e asemeni unui foc de paie; plăcerile sînt ca niște neguri ce se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
care rupe vălul iluziei, trecând dincolo. c) ieșirea din timp și spațiu, în: Romanul Nouăsprezece trandafiri tratează tema spectacolului ca exercițiu spiritual, prezentând un scenariu mai complicat, la apariția căruia Eliade însuși avertiza într-un fel asupra mesajului: „nu mă îndoiesc de reușita literară a romanului; dar mă îndoiesc dacă mesajul atât de abil camuflat va fi înțeles“. Mircea Handoca afirma în prefața romanului că: „întâlnim aici unele teme preferate ale prozei lui Mircea Eliade: ieșirea din timp, manifestarea sacrului prin
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
din timp și spațiu, în: Romanul Nouăsprezece trandafiri tratează tema spectacolului ca exercițiu spiritual, prezentând un scenariu mai complicat, la apariția căruia Eliade însuși avertiza într-un fel asupra mesajului: „nu mă îndoiesc de reușita literară a romanului; dar mă îndoiesc dacă mesajul atât de abil camuflat va fi înțeles“. Mircea Handoca afirma în prefața romanului că: „întâlnim aici unele teme preferate ale prozei lui Mircea Eliade: ieșirea din timp, manifestarea sacrului prin obiecte și acte profane, literatura ca valorificare și
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
sau „amazoancele“, cum le numea doctorul Tătaru. La ele se referise doctorul în ultimele lui cuvinte, înainte de a morții. De amintit că, specific tehnicii narative a lui Eliade, personajele nu spun niciodată totul, revelația este fragmentară și nesigura (personajele se îndoiesc ele însele de autenticitatea faptelor). Versiunea dată de Frusinel Mincu asupra morții doctorului Tătaru pare a fi cea verosimilă. Femeia fusese grav bolnavă de cancer și, abandonată de știința medicinii, doctorul Tătaru îi propusese tratamentul lui. Alte două bolnave acceptaseră
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
unor comunități amestecate: moldovenii pe care îi consideră "puri", grecii, albanezii, sîrbii, bulgarii, nemții, polonezii, evreii, țiganii. În capitolul pe care îl consacră religiei moldovenilor, el menționează: "În zilele noastre tot norodul ține de biserica creștinească a Răsăritului. Nu se îndoiește nimeni de slova credinței, nimeni nu se arată fără luare-aminte față de vreuna din porunci și nu face nimic din cele oprite de biserică. [...] O erezie sau un eretic nu s-au arătat vreodată în Moldova și cu atît mai puțin
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să conducă la credința că alianțe ca cea a României cu Germania nu însemnau nimic mai mult decît un angajament punctual pentru realizarea unui scop de război, limitat și rapid atins: eliberarea Basarabiei. Or, dacă opozanții lui Antonescu nu se îndoiesc de patriotismul acestuia, ei refuză o nouă ordine europeană în care s-ar înscrie o nouă ordine românească. Ei se adresează periodic lui Antonescu și dialogul surzilor merge mult mai departe de apărarea intereselor patriei. Problema subiacentă este aceea de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și libera sa chibzuință. lată dar că din haosul de idei liberale-cosmopolite, pentru cari clasele și statul nu sânt nimic, iar individul totul, răsare ca din senin necesitatea absolută de existență a unei clase asigurate de muncitori agricoli. Nu ne îndoim că mai târziu capetele mai clare dintre liberali vor recunoaște tot atât de mult necesitatea absolută a proprietății mari, care este în toate țările sprijinul cel mai puternic al neatârnării de caracter, al celei mai înalte forme a libertății omenești. Nu o dată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și libera sa chibzuință. lată dar că din haosul de idei liberale-cosmopolite, pentru cari clasele și statul nu sânt nimic, iar individul totul, răsare ca din senin necesitatea absolută de existență a unei clase asigurate de muncitori agricoli. Nu ne îndoim că mai târziu capetele mai clare dintre liberali vor recunoaște tot atât de mult necesitatea absolută a proprietății mari, care este în toate țările sprijinul cel mai puternic al neatârnării de caracter, al celei mai înalte forme a libertății omenești. Nu o dată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ar fi măsurile - fie cât de frumoase și mari - cari ar împiedica dezvoltarea acestui element, fie din considerația pentru idei importate, fie sub pretextul acestor idei, ele sânt a se privi ca stricăcioase și contrarii ideii statului nostru. Nu ne îndoim că cu lista de fraze a programelor liberale cosmopolite s-ar putea asemenea dezvolta câteva milioane de oameni pe suprafața acestui teritoriu, dar acesta n-ar mai fi România, ci America sau Belgia Orientului, precum zice uneori "Romînul" când, fără
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vor convinge că scopul venirii la putere a elementelor flotante nu este realizarea ideilor lor, idei schimbăcioase și pretextate numai, ci căpătuirea membrilor societății americane de esploatare. Lupta noastră este deci a statului român contra republicei americane, și nu ne îndoim că în combaterea americanismului cosmopolit și lipsit de cultură vom avea alăturea chiar pe adversarii cei sinceri. [ 2 martie 1885] {EminescuOpXI 54} ["UN POCO PIU DI LUCE... "] Un poco piu di luce e intitulată cartea generalului Lamormora și astfel trebuie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de tineri care nici visează încă ce va să zică partid roșu și nu știu câtă tiranie, cât esclusivism, cât servilism sufletesc, dar și cită libertate în înstrăinarea averii publice și private îi caracterizează pe așa-numiții liberali. "Unirea" se va convinge, nu ne îndoim, de toate acestea mai târziu. Cât despre noi, nu sîntem deloc turburați de viitorul partid roșu din Moldova. Adevărații roșii nu pot fi acolo de[cît] cei din grupul Goldner-Wortmann, împreună cu câțiva gheșeftari pentru cari funcțiile și moșiile statului sânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
socialiste de ex. În adevăr în Francia actuală nu credem că s-ar opune cineva la înființarea unei facultăți care să propage așa-numitele științe de stat, precum filozofia dreptului, economia politică, administrația, din punct de vedere socialist, nu ne-ndoim asemenea că astfel de credințe ar putea fi profesate de orișicine - de străini ca și de indigeni - și că, cu toate acestea, ar avea deplină libertate întru propagarea doctrinelor lor, întru creșterea poporului, după cum ar înțelege-o, numai congregațiunilor catolice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însemnată adaogire la taxele ce plătește comuna Pitești, acest leagăn al libertății, legea care modifică art. 8 din legea biletelor ipotecare și, în fine, s-a luat în discuțiune și considerațiune legea care suprimă un oarecare număr de subprcfecturi și îndoiește aproape lefile acestor amploiați neprețuiți în manipularea liberelor alegeri. Ni se pare că această din urmă lege va încerca câteva dificultăți, fiindcă chiar majoritatea actuală nu pare a găsi justificat acest spor nepomenit în lefile unor funcționari care nu s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate acestea? Degeaba, gratis să se lupte cineva contra reacțiunii? Ce este o jumătate de milion de lei vechi? Nimic. Atârnă de abilitatea detentorului acestui capital, plătibil îndată, ca să înnoiască jumătatea de milion și, după cum martiriul e lucrativ, nu ne îndoim că aceasta se va întîmpla cât mai curând. Lord Beaconsfield se desparte de prezidenția ministerului Engliterei și nimeni nu se gândește a-i vota o recompensă națională; Gladstone a guvernat și va guverna încă acea țară veche și nimeni nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cult, dar nu ține pururea acolo unde elementul dominant e în minoritate, sărac și incult. Tocmai mijloacele pe cari maghiarii le întrebuințează pentru a silui pe concetățenii lor dovedesc lipsa lor de putere reală și de importanță reală. Nu ne îndoim că va veni un timp în care le va părea rău - prea târziu poate - pentru legile vexatorii pe cari le votează cu atâta ușurință spre împiedicarea în cultură și ruina concetățenilor lor. Se știe că statistica nu e în favoarea ungurilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la puntul aquella 12 Ș-adeverata calle abandonassem. (Infernul, cântul I) Să ne răspunză fiecine, cu mâna pe conștiință, care e limba românească, cea din învățătorul copiilor și din colecția d-lui Ispirescu, sau cea scrisă de Heliade Rădulescul? Nu ne îndoim că răspunsul va ieși în favorul celei dentîi. În curând se va ridica ilustrului învățător o statuă în București și deci nu mai voim să insistăm asupra acestui soi de literatură pretinsă clasică. Ceea ce voim însă să amintim scriitorilor noștri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
orice privință, făcând loc imigrațiunei și predominărei străine. [ 25 mai 1880] {EminescuOpXI 190} ["CUNOSCÎND PRINCIPIUL FUNDAMENTAL... "] Cunoscând principiul fundamental al partidului dominant, acela de-a se bucura de toate foloasele vieții publice sub pretextul unei deosebiri de principii, nu ne îndoim că și alegerile pentru consiliile județene vor avea aceeași firmă și se vor face pentru aceleași scopuri. Județele au fondurile lor, iar puternicii zilei au rude, au copii. Pentru rude slujbe județene, pentru copii burse în străinătate - toate aceste împărțite
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
când știm cât de mult făceau chiar bătrânii noștri cu bani atât de puțini și cât de puțin se face astăzi c-un buget de șasesprezece ori mai mare, când ne aducem aminte de toate acestea nu ne vom mai îndoi că ceea ce e azi nu mai e decât un simulacru de administrație, că funcțiile acestei ramure nu mai sânt azi decât pretexte de-a jăfui pentru cei însărcinați cu ele. Administrația noastră nu mai e potrivită cu țara, ea e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
venetici, de-o naționalitate nehotărâtă încă, o nouă rasă americană, în ochii căreia vechiul popor al lui Mircea Basarab dispare și emigrează Promotorul acestui americanism e partidul roșu, care are pretenția de-a se numi și național. Noi nu ne îndoim că și din acest aluat, în care Costineștii și Serurii joacă un rol atât de mare, se poate forma ceva; dar ceea ce se va forma nu va fi desigur nici popor românesc, nici stat românesc. Din punct de vedere istoric
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari a semnat Pacea de la Berlin cu atât mai mult simte necesitatea ca să recomande justei lor aprecieri pozițiunea cea atât dificilă cât și penibilă în care se află pusă prin invitațiunea ce i s-a adresat. Înalta Poartă nu se îndoiește câtuși de puțin că puterile, al căror sentiment de dreptate îl cunoaște bine și despre care niciodată nu poate bănui că ar avea intențiunea să aducă vrun prejudiciu suveranității sale, vor primi cu bunăvoință observațiunile pe cari subsemnatul este însărcinat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
inteligent, instruit în toate cîte-i trebuie să le știe pentru a-și exercita suveranitatea sa? Amăgitu-s-a el vreodată de câte ori n-a ascultat decât propriile lui inspirațiuni? Oare nu e o lipsă de respect pentru suveran de-a se îndoi de infalibilitatea sa? Și în toți timpii adevărații amici ai poporului au răspuns: că modul cel mai bun de-a respecta poporul și mai cu seamă de-a-l iubi e de-a-i spune adevărul. Tot aceștia adaogă că, cu sfătuitori
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu acest sistem nu vor fi ai noștri. Cititorul însă va vedea cât e de elastică coarda concesiilor cătră străini când patrioții sânt la putere și ce moft e catonismul lor când sânt în opoziție! [ 5 septembrie 1880] ["NU NE ÎNDOIM... Nu ne îndoim că și articolii 82 și 83 din Constituțiune, cari regulează succesiunea la tronul României, vor forma obiectul unei tocmeli între guvern și nație, în care guvernul va începe prin a nu concede nației nici un fel de drept
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu vor fi ai noștri. Cititorul însă va vedea cât e de elastică coarda concesiilor cătră străini când patrioții sânt la putere și ce moft e catonismul lor când sânt în opoziție! [ 5 septembrie 1880] ["NU NE ÎNDOIM... Nu ne îndoim că și articolii 82 și 83 din Constituțiune, cari regulează succesiunea la tronul României, vor forma obiectul unei tocmeli între guvern și nație, în care guvernul va începe prin a nu concede nației nici un fel de drept de-a se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]