4,243 matches
-
a doua afirmație a mamei, că fata asta fusese disperată când eu mă căsătorisem? Și că divorțase când divorțasem și eu? Nu cumva își omorâse și copilul? Nu trebuia pentru asta să-l arunce într-o copcă pe un râu înghețat, ca Margareta din Faust, ci era suficient să-i facă o baie și să-l uite pe niște cârpe ude, cum făcuse una din cartier. A răcit, a făcut pneumonie, se întîmplă, mai răcesc copiii, mai mor... Bineînțeles că pruncucigașa
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
faptul că ne-a prins pe amândoi în flagrant delict, nu e un semn? Și ne-a prins aici în cabină, fără martori... O să ne arunce pe amândoi în prăpastie... În clipa aceea un uruit și o pală de aer înghețat năvăli în cabină. Ea scoase un țipăt, de astă dată adevărat: "Victoraș, vrea să mă omoare." Atunci sării. Suzy era pe marginea deschisă și trăgea, ai fi zis, de sine cu disperarea morții. Încă puțin și ar fi fost aruncată
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fu adeverită la sosirea la destinație: era vorba de o capsulă de salvare. Nici un semn de viață însă, nici cel mai neînsemnat răspuns la întrebările lor politicoase. Chiar și semnalizatoarele de drum erau stinse. Aidoma unui organism rătăcitor prin tărâmuri înghețate, mașina încetase alimentarea cu energie a extremităților cu gândul de a ocroti elementele vitale dinlăuntrul ființei sale. Căpitanul desemnă trei oameni care să ajungă la bordul navetei rătăcitoare și, cu o extremă blândețe, nava uriașă se apropie de capsulă. Metalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
model mai nou. Mișcă niște întrerupătoare și motoarele gemură: un sunet grav ieși din burta mașinii, transformându-se într-un bâzâit regulat. Își vârî mâinile și picioarele în mănușile și încălțările care transmiteau mișcările membrelor ei încărcătoarei. Precum un dinozaur înghețat care se trezea la viață, monstrul de oțel se ridică pe picioarele de titan, mârâi și înaintă cu un mers greoi spre marfă. Clești enormi se întinseră și intrară în cavitățile inferioare ale containerului cel mai apropiat. Ripley vorbi, tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
pe jos. Discuri magnetice de ordinator fuseseră călcate în picioare. Bunuri personale, transportate cu cheltuială mare pe distanțe interstelare incredibile, erau distruse. Cărți din hârtie adevărată, de o valoare inestimabilă, pluteau în băltoace de apă datorate unor scurgeri din conductele înghețate și unor găuri din plafon. ― Parc ar fi camera mea de la colegiu. Dacă Burke voise să fie amuzant, n-o nimerise. Multe dintre încăperile pe lângă care trecea echipa lui Hicks nu fuseseră devastate, ci incendiate. Dâre negre se întindeau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
băiat. Cu fiecare secundă care trecea. Gosseyn devenea tot mai conștient de cât de idioată trebuia să pară această mică întrecere pentru privitori. Dar, bineânțeles, din moment ce împăratul era implicat, nimeni nu îndrăznea să i se opună. Așadar, stăteau cu toții acolo, înghețați, nemișcați ca și cei doi competitori. Dintre cei aproape treizeci de oameni, fără a mai pune la socoteală gărzile din spate, numai trei, deși nici ei nu făceau nici o mișcare, păreau să privească situația speculativ. Gosseyn putea să-l vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
rapid prin minte... Ar trebui într-adevăr să dau de urma băiatului... 12 Gosseyn simți pe față adierea unui vânt rece. Cât vedea cu ochii, numai vârfuri înzăpezite. Și chiar sub poalele lor, un. râu cu ape repezi și malurile înghețate. Văzu băiatul care admira cu ochi măriți peisajul. Obrajii lui palizi începuseră să prindă culoare. Putea să fie numai răceala acelui vânt care străbătea prin toată nebunia aceea și se făcea simțit la un nou nivel al realității. Multă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
și se făcea simțit la un nou nivel al realității. Multă vreme, nimeni nu vorbi. - Hei, este grozav, într-adevăr, nu-i așa? Vocea de copil era plină de încântare. În timpul acesta, vântul începu să bată mai tare și mai înghețat. Gosseyn zâmbi cu amărăciune și zise: - Da, într-adevăr este... grozav. Majestatea Sa Imperială, Enin părea că nu auzea și nici nu simțea. Vocea sa deveni și mai plină de încântare: - Hei, ce faci tu într-un loc ca ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Ar fi fost interesant să vadă ce fel de soare era acela. De-acum, aerul părea și mai rece decât în momentul în care sosise. Era timpul să pornească la drum. În timp ce amândoi coborau, când pășind, când alunecând pe panta înghețată, Gosseyn Trei avu o mică discuție cu sinele său. Probabil, locul în care el - și mai înaintea lui, băiatul - ajunsese, era o zonă "fotografiată" dodecimal de Gosseyn Doi sau Gosseyn Unu; o localizare exactă pe care unul dintre ei o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
de Gosseyn Doi sau Gosseyn Unu; o localizare exactă pe care unul dintre ei o folosise în trecut într-un anumit scop. Problema era că memoria lui despre călătoriile predecesorilor Gosseyn nu părea să conțină vreo amintire despre o zonă înghețată. Memoria pe care o avea în comun cu primii doi Gosseyn nu includea tabloul unui asemenea peisaj, utilizat în vreun scop oarecare. Nu era decât un mister, desigur, nu un dezastru. În orice moment se putea hotărî să-și folosească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
care fuseseră transferați la bord de Gosseyn Doi". în schimb, îl fulgerase gândul acela despre Enin; și, într-un fel sau altul super-creierul său defectuos elaborase acele detalii secundare și-l adusese unde se afla băiatul, aici, pe această planetă înghețată. Era bineînțeles, posibil să fie chiar Pământul. Tot coborând și tot ținându-l de mână pe băiat, Gosseyn - din cauza gândului său - privea în jos și în jurul lui, cu speranța brusc renăscută. Trase cu atenție aer în piept. Aerul, deși rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
băiatului le era deja frig, nu aveau nici o șansă să poată merge o milă întreagă prin zona întunecoasă, acolo unde râul făcea o curbă. Chiar și să coboare până la malul râului părea că va fi prea mult pentru trupurile lor înghețate. Totuși, începuse să se simtă mai bine în legătură cu transferul greșit care-l adusese aici... Va trebui să învețe să controleze asta, desigur; aceste incidente trebuiau analizate și trebuia făcut ceva, dar... puștiul se aflase în această lume înghețată cu douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
acum... Focul de acolo se afla evident sub control deja, căci nu se mai vedea fum. Asta-l liniști pe Gosseyn, dar în el creștea un sentiment de disconfort pentru că se afla aici, pe malul acestui râu, tropăind pe pământul înghețat și cărând după el o creangă care abia de mai era puțin caldă, acum. Tot timpul cât merse, gândurile alter-ego-ului său se aflaseră în conflict cu propria gândire. Acolo, în spațiul îndepărtat, Gosseyn Doi se afla în mișcare. Făcuse deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
în aceeași manieră speculativă: "Până ce se rezolvă toate problemele astea, s-ar putea ca toți să avem o imagine mai clară a destinului nostru. În ce te privește, salvarea băiatului înseamnă câștigarea mamei." Continuând să meargă de-a lungul malului înghețat, într-o lume care ar putea fi Pământul, Gosseyn Trei spuse: "Haide să lăsăm deoparte viitorul îndepărtat. Mă aflu într-o situație din care vreau să ies, în primul rând pentru că picioarele îmi sunt înghețate tot mai tare, și-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Se pare că Enro a văzut-o pe doamnă și, cum nu a reușit să se căsătorească cu sora lui Patricia, a afirmat că o căsătorie între două familii Imperiale ar fi foarte folositoare pentru relațiile intergalactice." În universul său înghețat, Gosseyn nu știa clar, dacă să se simtă ușurat sau tulburat. Până la urmă, ajunse la indiferență: "Doamna Strala a fost informată în legătură cu interesul bărbatului acela pentru ea?" "Cred", veni răspunsul, "că și-a dat seama singură. După părerea mea..." În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
târziu." Hotărârea fermă din mintea sa trebuie să fi răzbătut prin anii-lumină; pentru că răspunsul îndepărtatului alter-ego veni, fără să mai fie nevoie de precizări: "Noroc, Trei". Pentru a se apăra împotriva temerii de mister, Gosseyn localiza porțiune cu porțiune solul înghețat și "fotografia" cu ajutorul super-creierului. Astfel, în orice moment din viitor, se va putea întoarce în acest loc, să-și continue drumeția. Evident, dacă asta avea să se întâmple, o să aibă grijă să fie îmbrăcat mai călduros. Transmise un ultim comentariu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
undeva prin subconștientul său. Dar fuseseră - constată el - așa de multe alte lucruri care se impuseseră atenției sale, încât, de fapt supercreierul său nu-i transmisese înțelesul. Își aminti cu întârziere că, mai întâi, îl transmisese pe Gorrold pe panta înghețată a muntelui, și de-abia apoi transmisese haina în același loc, ca un gest caritabil - nedorind ca omul să sufere de frig mai mult decât era necesar. Probabil că haina zăcea acum pe podeaua observatorului, lângă telefon, acolo, în America de Sud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
ochii, să nu vomit. Între tine și pământul care te născuse stăteau doar o fâșie de tablă și nouă kilometri de spațiu gol; îți priveai vârfurile pantofilor și vedeai tabla zbârnâind. Dincolo de hublou, soarele strălucea mort pe fuselaj. O lumină înghețată, metalică, pâlpâind în oxigenul rarefiat. Dacă ai fi scăpat de frig și sufocare, te-ar fi strivit presiunea, ca un bloc de zece etaje. Aveam de unde-alege. Cu „Avianca 45“ m-aș fi dat de două ori cu capul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Urlă. În spațiul micuț al fantasmelor ei s-a așezat un hangar de metal argintiu. Părul roșcat, proaspăt vopsit, îl atinge milimetric. Asta-i pentru că m-ai trădat. Boeing-ul se rupe-n trei bucăți. Carlinga și cala zboară prin aerul înghețat. Rămâne burta eviscerată a monstrului. O sigilez. Deschid monitoarele TV. Imaginea se acordează pe frecvența morții. Metalul aprins, corpurile împroșcate. Doar eu, Adina și groaza plimbându-se-ntre ecran și pupila ei mărită. Asta-i pentru amicul tău care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
zebră, trăgea repede piciorul înapoi. Învățai regula încă de la școala de șoferi, îți explica instructorul: „Nu oprești la treceri decât dacă sunt trei pietoni! Dacă vezi mai puțini, claxonezi și treci!“ Am ocolit Burgtheater-ul, lăsând în urmă parcurile și grădinile înghețate. În spatele lor, pâlpâia Muzeul Fluturilor, care l-ar fi făcut invidios pe orice prozator: o hală imensă, jilavă, încărcată cu-o junglă adevărată, tropicală, prin care fluturii ricoșau ca muștele într-o damigeană cu vin. Doctorul Weidle îmi recomandase să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de tip special“, cum le numise Toțki, i se întâmplau destul de frecvent lui Ferdâșcenko și se potriveau perfect cu firea lui. Nastasia Filippovna chiar tresări de furie și-l privi insistent pe Ferdâșcenko; acesta se sperie imediat și tăcu aproape înghețat de spaimă; într-adevăr, mersese prea departe. N-ar fi mai bine să renunțăm? întrebă cu viclenie Afanasi Ivanovici. — E rândul meu, însă voi profita de regula jocului și nu voi povesti, zise cu fermitate Ptițân. — Nu vrei? Nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
am preferit să deschid pe "Guardia ", care mi le-a dat gata; puțin [î ]mi pasă de auditor, de școlari, mai ales cari n-au nici moral nici caracter etc. Dar nu numai lipsa de pudoare încununa regiunile friguroase, înălțimile înghețate ale eruditului nostru și, de astă dată ierte-ne lectorul că nu ne putem reținea indignarea, d-sa a săvârșit o crimă. Da, a comis un spergiur contra științei, violând cele mai sacrosancte tezaure ale clasicismului, conrupând adevăratul lor sens
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
într-o țară civilizată. Ignoranța lui, sărmanul, e mai bună decât ignoranța pospăită a acelor redactori ai "Romînului" cari, prin frustrarea statului, grămădesc milioane și segerează în oameni mari. Pentru acești ignoranți nesățioși se bagă țăranii în spini și pâraie înghețate manu militari, pentru a plăti rămășițe mincinoase sau plătite o dată unor tâlhari; pentru acești ignoranți se vinde patul, vaca, oaia, cenușa din vatra țăranului; pentru a plăti diurnele, recompensele naționale, pensiile reversibile, misiunile în străinătate a acestor ignoranți se iau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai mult decât cel ce primește, și‑și procură cea mai mare mântuire”125. Însăși starea de suferință a celui bolnav este un alt mod al lui Dumnezeu de a ne solicita iubirea noastră. Încercați trupește de fierbințeala suferinței și Înghețați sufletește de răceala singurătății, unii semeni de‑ai noștri se sting singuri și Îndurerați, fără să aibă parte de mângâ‑ ierea unei mâini și de glasul sau de prezența tăcută a unui om căruia să‑i pese. De aceea suntem
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
gol”, destinat unei noi creații, devin repere la care poeta face apel de cele mai multe ori. Dincolo de alb (1972) menține, în linii mari, aceeași tematică, precum și stilul pictural. Se observă aici un erotism delicat, percepții senzoriale vagi, schițate într-un decor înghețat, de un alb absolut, o oglindă în care lumina se reflectă pentru a da naștere unor spații noi. Poemele din volumul Risipa unei veri (1978), pus sub un moto din Paul Valéry, tind să oculteze sensurile prin abundența vegetalului, dublată
VINIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290578_a_291907]