3,455 matches
-
moralității asupra unor entități care din perspectiva eticii tradiționale erau în afara acestuia. Apare astfel o controversă cu privire la entitățile cărora li se cuvine să le acordăm un statut moral. Recunoașterea statutului moral pentru diverse entități nu înseamnă că le acordăm aceeași însemnătate morală. Dacă extinderea sferei moralității ar presupune o însemnătate morală egală pentru toate entitățile cu statut moral, atunci discuția despre însemnătatea morală nu ar mai avea sens. Dar majoritatea eticienilor construiesc ierarhii și caută criterii ale însemnătății morale. Totuși, noțiunea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
erau în afara acestuia. Apare astfel o controversă cu privire la entitățile cărora li se cuvine să le acordăm un statut moral. Recunoașterea statutului moral pentru diverse entități nu înseamnă că le acordăm aceeași însemnătate morală. Dacă extinderea sferei moralității ar presupune o însemnătate morală egală pentru toate entitățile cu statut moral, atunci discuția despre însemnătatea morală nu ar mai avea sens. Dar majoritatea eticienilor construiesc ierarhii și caută criterii ale însemnătății morale. Totuși, noțiunea de statut moral nu este neproblematică. Attfield 33 menționează
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cuvine să le acordăm un statut moral. Recunoașterea statutului moral pentru diverse entități nu înseamnă că le acordăm aceeași însemnătate morală. Dacă extinderea sferei moralității ar presupune o însemnătate morală egală pentru toate entitățile cu statut moral, atunci discuția despre însemnătatea morală nu ar mai avea sens. Dar majoritatea eticienilor construiesc ierarhii și caută criterii ale însemnătății morale. Totuși, noțiunea de statut moral nu este neproblematică. Attfield 33 menționează un manuscris nepublicat al lui Routley în care acesta propune abandonarea noțiunii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
le acordăm aceeași însemnătate morală. Dacă extinderea sferei moralității ar presupune o însemnătate morală egală pentru toate entitățile cu statut moral, atunci discuția despre însemnătatea morală nu ar mai avea sens. Dar majoritatea eticienilor construiesc ierarhii și caută criterii ale însemnătății morale. Totuși, noțiunea de statut moral nu este neproblematică. Attfield 33 menționează un manuscris nepublicat al lui Routley în care acesta propune abandonarea noțiunii de statut moral deoarece aceasta poate fi folosită pentru a elabora o etică normativă eronată pe
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
44. Noțiunea de valoare intrinsecă, așa cum voi arăta mai încolo, permite însă recunoașterea valorii unor bunuri. Astfel, am putea vorbi, așa cum face Routley, de acțiunile rele ale ultimului om, de exemplu, dacă acesta taie un copac. De aici, pe baza însemnătății morale a unor asemenea entități, se trece la recunoașterea statutului moral al altor entități naturale, așa cum ar fi stâncile, râurile sau peisajele 45. O ultimă extindere pe care o analizez vizează statutul moral al unor entități colective sau al unor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
statutul moral este definit, așa cum am văzut, în legătură cu capacitatea de a avea interese. Firește, teza extremă potrivit căreia au valoare intrinsecă numai ecosistemele duce la consecințe inacceptabile, nu doar din punct de vedere moral, prin refuzul de a mai atribui însemnătate morală indivizilor, ci și din multe alte perspective socio-politice. Din acest motiv, Rolston oferă o nuanțare a tezei holiste și susține că numai indivizii au interese, au valoare intrinsecă și pot fi evaluați din dubla perspectivă biologică și morală a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
naturii. 3.1.3. Problema criteriului Etica mediului se poate constitui ca domeniu autonom al reflecției filosofice în măsura în care putem delimita propriul ei domeniu pe baza unui criteriu acceptabil. Ideea comună este aceea că tot ceea ce este natural ar avea o însemnătate etică. Drept urmare, apelul la ceea ce este natural este transformat într-un criteriu sofisticat al identificării entităților care sunt susceptibile de a fi cuprinse în domeniul eticii mediului. Elliot Sober supune unei critici puternice această presupoziție metodologică 81. În primul rând
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
normativă prin asumarea tezei că tot ceea ce este natural, adică nu a fost afectat antropic, este bun. Altfel spus, se trece de la un discurs despre fapte și deosebirile dintre diverse stări de fapt la un discurs despre valori, de la recunoașterea însemnătății biologice a unor entități la proclamarea însemnătății lor etice și la acordarea unui statut etic acestora. În al doilea rând, o altă dificultatea majoră a urmării consecvente a raționamentului bazat pe apelul la tot ceea ce este natural constă în consecința
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este natural, adică nu a fost afectat antropic, este bun. Altfel spus, se trece de la un discurs despre fapte și deosebirile dintre diverse stări de fapt la un discurs despre valori, de la recunoașterea însemnătății biologice a unor entități la proclamarea însemnătății lor etice și la acordarea unui statut etic acestora. În al doilea rând, o altă dificultatea majoră a urmării consecvente a raționamentului bazat pe apelul la tot ceea ce este natural constă în consecința acceptării a tot ceea ce este natural ca
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
3.1. Antropocentrism și ecocentrism Putem deosebi în mod legitim între antropocentrism și ecocentrism ca forme ale eticii. Eticile tradiționale, în măsura în care permit dezvoltarea unei etici a mediului, sunt antropocentrice. O etică robustă a mediului va admite că anumite entități au însemnătate morală și de aici vor fi deduse anumite consecințe morale, în principal cu privire la atitudinea față de aceste entități. Dacă aceste entități (animale și ecosisteme) sunt privite ca resurse dintr-o perspectivă instrumentalistă, așa cum fac teoriile tradiționale, atunci perspectiva asupra mediului va
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o vom face pe baza unui calcul de utilitate. Nici din perspectivă deontologică nu excludem raportarea la animale, așa cum o face însuși Kant în treacăt. Așadar, teoriile etice tradiționale, deși dominate constrângător de presupoziții antropocentrice, lasă loc unei discuții despre însemnătatea morală a altor ființe decât oamenii. În teoriile ecologiste radicale viața însăși este considerată o valoare în sine. De aceea, un adept al ecocentrismului va susține că poluarea nu afectează doar interesele pe termen lung ale oamenilor, ci și ecosistemele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
interese și nevoi. Domeniului bioculturii îi aparțin agricultura, creșterea animalelor, silvicultura, folosirea animalelor în cercetările științifice. Animalele și plantele sălbatice trebuie să fie luate în considerare din punct de vedere moral, însă numai ființele umane au drepturi. Statutul moral sau însemnătatea morală a unei anumite ființe vii nu duce în mod necesar la recunoașterea unor drepturi ale acelei entități naturale. Taylor formulează ipoteza că între etica umană și etica mediului avem o simetrie structurală sau un izomorfism, ceea ce înseamnă că putem
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sensul că prin recunoașterea "diferenței ontologice" i se acordă omului un loc privilegiat în lume și se trasează o graniță între cultură și natură. Aceasta înseamnă că natura merită să fie luată în considerare numai în măsura în care ea are o anumită însemnătate culturală pentru om și umanitate. Altfel, natura îi este omului inferioară și ostilă, ceea ce face ca acesta să fie nevoit să o ia în stăpânire și să o domine. Autenticitatea ființei umane ca ființă virtuoasă este caracterizată dual în termenii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
resurselor naturale sau la luarea de decizii cu impact asupra mediului, fără ca mediului ca atare să i se acorde un statut moral. • Regândirea domeniului moralității și a sferei sale de cuprindere, adică a ceea ce are un statut moral și o însemnătate morală. În tradiția occidentală dominantă se acordă statut moral numai oamenilor (cu unele excepții) pornind de la temeiul că numai oamenii au rațiune și sensibilitate, folosesc un limbaj, au drepturi și datorii, au interese și se caracterizează prin viață sufletească și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este susținută de faptul că Leopold admite că întregul prevalează părților, că sistemul este mai important decât întregul, că un bine al comunității biotice este mai important decât binele indivizilor care o alcătuiesc. 2. Eliberarea sau drepturile animalelor? Dezbaterea despre însemnătatea morală a atitudinii oamenilor față de animale începe prin anii 1970. Desigur, așa cum voi preciza în continuare, până atunci mai putem consemna câteva pronunțări filosofice ocazionale, dar lipsește concentrarea programatică asupra temei. Fac distincție între ceea ce numesc mișcarea de eliberare a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
imoral. Aceasta însemna că o moralitate întemeiată pe tradiție duce la conservatorism. În acest sens se poate discuta despre condițiile în care acceptăm noul și revizuirea unei tradiții, a unui mod de viață. Tema are relevanță pentru etica mediului în măsura în care însemnătatea morală a strămoșilor obligă la continuarea unui mod de viață. 41 T. M. Scanlon, "Contractualism and Utilitarianism", în Amartya Sen, Bernard Williams (eds.), Utilitarianism and Beyond, Cambridge University Press, Cambridge, 1977, pp. 103-128. 42 Robin Attfield, A Theory of Value
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
un capitol despre „timpul impoliteților”, ultima treime a secolului trecut. textura societății franceze s-a modificat, reperele tradiționale s-au diluat, urmașii anului 1968 urăsc ierarhiile și contestă puterea emanată de autoritatea de stat. Instanțele clasice de socializare Își pierd Însemnătatea, educator social devine strada și cartierul mărginaș, societatea e marcată de veșnice contestații și răfuieli, valorile fundamentale nu mai pot să ofere sprijin, vechile maniere sunt devalorizate. Când am ajuns pentru prima oară În viața mea la Paris, În iarna
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a amânat pentru ora 14.30. Ar fi trebuit evident să trec pe la sediul ISA. (Trebuie să se mai descurce acum și singuri.) N-am pace până nu fac ceva util, știam doar că ziua avea să fie plină de însemnătate. Am urcat pe culoarul lui Gård. Plăcuța de pe ușă a dispărut, iar în vechea cameră a lui Gård stă directorul de planificare Edin. L-am întrebat pe paznic, nu știa mare lucru, "rearanjarea sediului". Mi s-a permis să folosesc
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Național, 25 noiembrie 2005) VI. PRESA vs. PRESA Procesomania Este reconfortantă solidaritatea de breaslă a jurnaliștilor români față de neinspirata Lege Pașcu. Excesul de a lua drept amenințare cu moartea neroziile comise prim umorul scremut al ministrului Apărării nu a diminuat însemnătatea campaniei. Această reacție în bloc a determinat publicații occidentale și organizații internaționale de prestigiu să semnaleze Bucureștiului că trebuie să stopeze inițiativa legislativă a dlui Pașcu, dacă nu vrea să-și atârne de gât o ghiulea tocmai înaintea comunicării deciziei
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
un călător înstrăinat, care nu ar trebui să-și facă averi, ci să se preocupe de cealaltă lume, a „averilor din ceruri”, a condus la importanța ideii de fraternitate creștină. Pentru frații minori, ascultarea, ca disponibilitate către celălalt are o însemnătate centrală: „Deoarece prin ascultare de adevăr ați curățit sufletele voastre în vederea unei dragoste frățești, fără fățărnicie, iubiți-vă mereu din inimă, unii pe alții” (1 Pt. 22). Deci ascultarea și iubirea zidesc, mențin dăinuirea, pe când egoismul și faptele rele trebuiesc
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
numeroși papi, cardinali, episcopi și preoți evlavioși”. În articolul menționat, părintele dr. D. Niculăeș a explicat cum și pentru care scop a apărut „Foaia Apostolul” din 1941 „pentru un contact mai apropiat cu credincioșii, atât de răsfirați pe teritoriul parohiei...; însemnătatea acestei foi se dovedește prin aceea că pe de o parte, ea aduce în casa credinciosului învățăturile sfinte, iar pe de altă parte, dă parohului putința să țină în evidență pe credincioși”. După atâția ani este imposibil să nu te
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din urmă erau prezente, nu încape nici o îndoială. Ba erau chiar prezentate, expuse în fața membrilor înaltei societăți, scoase pe piața matrimonială. Și totuși, ele rămân aproape invizibile. Buna-cuviință le impune o discreție atât de mare, încât devin lipsite de orice însemnătate. Întâi de toate, trebuie să rămână mute. Nu vorbind îi este îngăduit unei tinere să caute a-și înrâuri favorabil soarta. Ea trezește admirația rămânând tăcută și lăsând ca doar înfățișarea să vorbească în numele său", dictează austera contesă Le Groing
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Marie tot nu se împotrivește, sfârșește prin a o săruta îndelung pe buze. Vai ei, se lamentează Marie, tânărul se ferește din răsputeri s-o ceară în căsătorie. Nu spune nimic clar". Se pierde în "fraze fugare despre lucruri fără însemnătate". În prezența lui Pietro, tânăra rusoaică se simte "iritată", "mâniată" și "agitată". Ce fel de iubire e asta? se întreabă ea. Pietro ăsta nu face nimic pentru mine. Nu mișcă nici măcar un deget. Mă lasă pe mine să fac totul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de vals, "încalecă pe genunchii lor" și nu se sfiește să se arunce, îmbrăcată doar cu un capot, în brațele holteilor. Romancierul conchide, pe un ton categoric: Dacă aceste odrasle ale aristocrației dolarului au o idee cu totul aparte cu privire la însemnătatea capitalului lor când vine vorba de a face bani, de a târî în sclavie matrimonială tineri înstăriți, viciul și desfrânarea nu au nici ele nimic de suferit"55. Se înțelege așadar că sunt numeroși acei francezi care nici nu vor
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cumplită de care nu se putea vindeca", o condamnare la moarte prin sufocare. În ea se dă o luptă. "Pe atunci nu era ceva obișnuit ca o fată să rupă o logodnă. În cercurile noastre cel puțin, logodna avea o însemnătate care aproape o egala pe cea a căsătoriei". Clara scrie cu toate acestea o scrisoare de despărțire, la cincisprezece zile de la logodnă. El e bulversat. Ea, copleșită de rușine. Opt zile mai târziu, fata cade grav bolnavă. Face febră 40
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]