12,339 matches
-
manifesta în voie. Centrate în jurul unei imagini de tipul tabula rasa, istoria personală, comunitară, regională sau socială nu are nici o influență pentru că principiile economiei de piață sunt instinctuale, presociale și anistorice. Promovată de „experții” occidentali, precum și de susținătorii terapiei de șoc (cu putere de influență scăzută în România anilor ’90, dar cu vizibilitate mare în mass-media și câmpul intelectual public), aceștia nu au luat în considerare faptul că atât indivizii, cât și instituțiile și comunitățile locale veneau cu un bagaj de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rând, spre asigurarea asistenței medicale de bază și educație primară). Alton (1999) arată că aceste obiective pot fi împărțite în trei mari categorii de activități: activități de ameliorare a situației pe termen scurt, ca urmare a efectelor negative generate de șocul inițial al situației de criză; reorientarea activităților și priorităților administrației locale și a destinației resurselor locale pentru a ținti cât mai eficient indivizii și grupurile cele mai afectate de situația de criză; furnizarea unor servicii grupurilor vulnerabile; fonduri sociale ce
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Lustig, 2000); creșterea securității - programele de combatere a sărăciei trebuie să micșoreze numărul și să reducă amploarea riscurilor sociale și economice care îi amenință pe cei săraci și să ofere mecanisme eficiente de suport pentru ca aceștia să facă față diferitelor șocuri, cu accent pe stimularea independenței/autosuficienței (WDR 2000). În mod specific, fondurile sociale trebuie să se concentreze asupra sprijinirii și dezvoltării rețelei de siguranță socială. Aceste fonduri s-au dovedit extrem de eficiente în special în caz de dezastre naturale pentru că
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de capacități în normalizarea vieții lor. Sociologii preconizau, chiar la începutul anilor ’90, că aspectele disfuncționale moștenite de la regimul trecut, la care aveau să se adauge și alte procese disruptive ale tranziției, necontrolate la timp, se pot transforma în adevărate „șocuri/seisme” pentru comunitate. Ideologia comunistă, prin neglijarea constantă a problemelor individului, a dus treptat la desființarea asistenței sociale ca profesie bazată pe servicii de suport personalizate. În România, asistența socială, atât ca formare profesională, cât și ca intervenție socială, s-
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
traversat o perioadă de destabilizare în timpul căreia era de așteptat să cunoască creșteri ale nivelurilor de inegalitate - din cauza oportunităților diferite de dezvoltare, a opțiunilor de politică economică făcute, dar și a abilităților de adaptare a indivizilor la noile condiții. În afara șocurilor produse de expunerea economiilor la mecanismele economiei de piață libere, guvernele acestor țări au trebuit să facă față unor presiuni sociale crescânde, unor probleme sociale noi, care nu-și găseau locul în vechea structură a sistemelor de protecție socială sau
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
O atingere ușoara poate uneori răni sau șoca, iar în alte cazuri un asemenea gest poate genera confuzie. O altă caracteristică destul de comună este perceperea stimulării invers proporțional cu intensitatea ei, astfel încât o atingere ușoara poate fi simțita ca un șoc electric, în timp ce un contact ferm poate fi nesesizabil și nu prezintă nici o problemă. Unii pot fi insensibili la durere încât nu simt când se rănesc. Auzul poate fi de asemenea dezvoltat dincolo de normal. Zgomote care pe alții nu-i deranjează
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
mecanismele agresiunii - agresologia, fondată de H. Laborit și denumită ca atare de Mosinger, este definită ca „Ramură a fiziopatologiei care studiază mecanismele agresiunilor patogene și reacțiile organismului” . Agresologia desemnează o disciplină științifică cu caracter medical care se ocupă de efectele șocului asupra organismului uman”. În Dicționarul enciclopedic de psihiatrie agresivitatea este abordată mai complex, ca un „ ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta În plan conștient, inconștient, fantasmatic, În scopul distrugerii, degradării, constângerii, negării sau umilirii unui obiect investit cu
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
două mari consecințe: “*” o influență directă asupra unor specii de plante și animale; “*” o activitate bacteriană mai intensă și astfel un foarte mare consum de oxigen (se observă frecvent, în perioadele foarte calde, pești pe mal, asfixiați, victime ale unui ‘’șoc de căldură’’).Pentru reducerea poluării termice a apelor, conductele de evacuare a apelor calde se prelungesc mult în largul lacului, fluviului sau în mijlocul mării. În alte situatii apa se clorinează pentru a nu se dezvolta microorganisme. Conductele lungi de evacuare
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
a fost forțată să întrețină relații sexuale cu agresorul. După acest fapt, minora a fost lăsată să plece acasă. Mama minorei a aflat despre cele întâmplate de la o prietenă de-a fiicei sale, această veste inducându-i o stare de șoc, așa cum declară aceasta. La momentul actual, M. manifestă disponibilitate redusă în a discuta despre cele întâmplate, cu atât mai puțin de a comunica cu mama sa, în ideea de a nu o încărca și mai mult cu problemele personale. M.
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
el relații sexuale cu minora a fost interupt de martora C.A. și R.I. care au ajuns la locul faptei ca urmare a zgomotului produs de victimă (țipete și plans). Cei doi au abandonat victim care era în stare de șoc, aceasta find luată de cei doi martori, care au și anunțat organele de poliție. Imaginea despre propria persoană 1. părerea despre sine („cum mă văd eu”): N. se percepe ca fiind o persoană nesigură pe sentimentele ei, cu stima de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
ca o insuficiență a mecanismului de abreacție cu încărcarea interioară emoțională a persoanei. Studiind relația dintre psihotraumatism și reacție, Th. Kammerer notează existența a trei faze în dinamica psihopatologică a reacțiilor după cum se poate vedea mai jos: 1) Faza de șoc Aceasta corespunde momentului în care persoana se află sub acțiunea imediată și directă a psihotraumatismului. Emoția dominantă este angoasa manifestată prin plâns, țipăt, agitație psihomotorie dezordonată. În mod egal, se poate nota și o situație inversă; stupoare, inhibiție psihomotorie totală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
emoționale se însoțesc de modificări neurovegetative (cardio-vasculare, gastrointestinale, secretorii, spasme sau tremurături musculare etc.). 2) Faza de adaptare După atenuarea manifestărilor emoționale primare, asistăm la instalarea unui proces de „adaptare” sau de „apărare” caracterizat prin următoarele: - estomparea manifestărilor emoționale de șoc (depresie, dezorganizarea comportamentului, tendințe regresive, tulburări neurovegetative); - rememorarea accidentului cu toate detaliile și circumstanțele acestuia; - retrăirea amintirilor și a experiențelor afective în raport cu obiectul pierdut. În timp se poate chiar observa organizarea unei „nevroze tematice” specifică acestei faze, prin incapacitatea realizării
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1886-1972) Franța Schizofrenia (1927). Tratat de psihopatologie (1966) I.P. Pavlov (1849-1936) Rusia Reflexele condiționate. Tipurile de activitate nervoasă superioară H. De Jong și H.Baruk Franța Catatonia experimentală (1930) E. Durkheim (1858-1917) Franța Du suicide (1930) J.M. Sakel (1900-1957) Austria Șocul insulinic în tratamentul bolilor psihice E. Moniz (1874-1955) Portugalia Leucotomia. Psihochirurgia K. Horney (1885-1952) Germania Personalitatea nevrotică a timpului nostru. Psihanaliza J.L. von Meduna (1896-1964) S.U.A Șocul cardiazolic în tratamentul bolilor psihice (1934) F. Kallman (1897-1965) Germania Teoria
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
E. Durkheim (1858-1917) Franța Du suicide (1930) J.M. Sakel (1900-1957) Austria Șocul insulinic în tratamentul bolilor psihice E. Moniz (1874-1955) Portugalia Leucotomia. Psihochirurgia K. Horney (1885-1952) Germania Personalitatea nevrotică a timpului nostru. Psihanaliza J.L. von Meduna (1896-1964) S.U.A Șocul cardiazolic în tratamentul bolilor psihice (1934) F. Kallman (1897-1965) Germania Teoria genetică a schizofreniei U. Cerletti (1877-1963) L. Bini (1908-1964) Italia Terapia prin electroșoc a bolilor psihice (1938) L. Binswanger (1881-1966) Elveția Daseinanalyse L. Kannnner (1894-1981) S.U.A Autismul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
schimbări profunde, adesea totale ale curriculumului educațional. Societatea contemporană pare să se afle în vâltoarea unei transformări de amploare, cea mai profundă din câte a traversat vreodată, și, indubitabil, curriculumul educațional este supus deja presiunilor și va resimți din plin șocul acesteia în viitorul foarte apropiat; - grupurile special interesate pot influența prin intervenții mai mult sau mai puțin judicioase curriculumul educațional. A.I. Oliver a prezentat o listă surprinzătoare de asemenea grupuri care au determinat modificări dintre cele mai neașteptate în învățământul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care i le formaseră până atunci studiile și magiștrii săi. McKeon l-a convins să recitească și să reinterpreteze textele importante din domeniile care îl preocupau. Un asemenea domeniu era curriculumul educațional. Recitirile i-au produs lui Schwab un adevărat șoc. El a făcut o descoperire care i-a marcat profund restul carierei: și-a dat seama că orice curriculum se bazează nu pe realitate, ci pe interpretarea realității. Aceasta ridică o problemă hermeneutică gravă și, cel puțin în aparență, insurmontabilă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înainte, Zbigniew Brzeziñski publicase Between Two Ages: America’s role in Technetronic Era (1970), în care utilizase expresia „eră tehnotronică” deja încetățenită 19. La începutul aceleiași decade s-a făcut cunoscut și „viitorologul viitorologilor”: Alvin Toffler. La început, profețiile din Șocul viitorului (1971) n-au fost crezute și lumea academică l-a luat peste picior, supranumindu-l „von Däniken al sociologiei”20. Dar, cum multe dintre previziunile acestuia s-au adeverit în anii următori, oficialitățile academice și politice au fost nevoite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
The Coming of Post-Industrial Society: A Venture in Social Forecasting, Basic Books, New York, 1973. 19. Z. Brzeziñski, Between Two Ages: America’s Role in Technetronic Era, The Viking Press, New York, 1970. 20. A. Toffler, Future Shock, New York, 1971 (trad. rom.: Șocul viitorului, Editura Politică, București, 1976). 21. C.A. Reich, The Greening of America, Random House, New York, 1970. 22. J. Frymier, A School for Tomorrow, McCutchan Publishing, Berkeley, 1973. Colecția fusese inițiată încă din 1967 de către James Duncan. 23. Ibidem, pp.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
parte, a fost o iarnă grea, pe de altă parte, până la momentul respectiv, încălzirea apartamentelor din blocurile de locuințe fusese cel puțin acceptabilă 4. Dacă penuria alimentară se instalase relativ treptat, confruntarea cu frigul din case a fost ca un șoc. În pofida spiritului de „descurcăreală”, puțină lume a găsit soluții cu adevărat eficiente la această dificultate. Recursul la folosirea gazelor naturale, destinate doar bucătăriilor în unele blocuri, era foarte răspândit, așa încât nimeni nu mai avea presiunea necesară pentru utilizarea acestui combustibil
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
intențiile lor contrarii produc un spasm ce blochează motricitatea. E ca și cum pornirile spre luptă și fugă, acționând în sens invers, s-ar anula reciproc, paralizând orice reacție și creând astfel o stare letargică. Această formă convulsivă a răspunsului la un șoc emoțional duce la reacția de abandon (Diel,1985). În concluzie, teroarea presupune părăsirea confruntării, căci persoana nu încearcă nici să se bată, nici să se îndepărteze de pericol, depunând, practic, armele. Or, această atitudine nu pare să caracterizeze comportamentul tipic
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
comunismului. Reacția lor a fost, de aceea, agresivă. După stingerea grevei și a repercusiunilor, Ceaușescu a ținut în mod special să pozeze în „miner de onoare al țării” sau în lider național, înconjurat de securiști travestiți în mineri vestimentați adecvat. șocul său fusese real, Ceaușescu fiind luat prin surprindere de faptul că reprezentanții prin excelență ai omului nou se revoltau împotriva sistemului care îi crease în eprubetă. Iconografia minerului model se prăbușise. Tocmai de aceea greviștii din Valea Jiului au fost timorați
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de vârsta și starea sănătății lor. Nu este de mirare că, sub presiune și stres, una dintre persoanele implicate a murit de apoplexie (I.Ciocan). Un altul, G. Nicola, care lucra ca electrician, a suferit ca urmare a unui puternic șoc electric o moarte clinică, a fost readus în viață, dar a rămas cu sechele. Aproape toți au suferit de tensiune, tulburări cardiovasculare și alte afecțiuni psihosomatice. Din păcate, în astfel de situații, s-au ivit și laturi negative, căci unii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
trebuia să ai inițiative proprii, să fii „creativ” în chinuirea celorlalți, descoperind, eventual, noi procedee de tortură (Uricaru, 2000). Metodele de tortură folosite în procesul reeducării au implicat atât tehnici mentale, cât și fizice. Tortura fizică a inclus bătaia, strangularea, șocurile electrice, inserția a diferite obiecte în orificiile corpului, sfărâmarea și ruperea oaselor sau încheieturilor, expunerea la căldură extremă sau la frig. O inovație a fost obligarea deținuților de a sta zile întregi în poziții nefirești, cel mai des utilizată fiind
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
e chiar plăcut... și pentru studenți cred că este o experiență inedită - nu cred că s-au confruntat vreodată cu așa ceva... și probabil că ei vor decanta, se vor gândi... Mărturia dumneavoastră a produs o stare de stupoare... E un șoc pentru noi toți, dar este bine ca din când în când să ne confruntăm cu asemenea mărturii... N.I.: Sigur că da. Detenția politică din România, în timpul regimului comunist, a fost o experiență dureroasă și s-a soldat cu multe victime
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
idei și soluții pentru problemele cu care ne confruntăm? D.G.: A trece brusc de la dictatura absolută la democrația absolută este ca și cum ai elibera, de la o zi la alta, un condamnat pe viață. Orbit de lumină și nepregătit pentru un asemenea șoc, acesta sau va avea nostalgia închisorii, care-i oferea o anumită siguranță, sau va rătăci, ca Ulise, o viață întreagă, blestemându-și destinul tragic. Dintr-o altă perspectivă, cum actele umane nu sunt niciodată pure, nici gândirea nu este altfel
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]