4,105 matches
-
fără chip a disidenței și rezistenței românești. P.S. „Calomniez, calomniez, il va rester toujours quelques choses” (sic!) este o variantă jenant schilodită a celebrei: „Calomniez, calomniez, il en restera toujours quelque chose”. Trist dar cu totul previzibil la cel mai academician dintre autodidacții români. (Cotidianul, 18 iulie 2002) Ciufulici și Interim (I) România are azi doi logicieni extraordinari. Primul dintre ei (dar, să fim bine înțeleși, primus inter pares, primul între egali) este ministrul Culturii și Cultelor, dl academician Răzvan Theodorescu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
cel mai academician dintre autodidacții români. (Cotidianul, 18 iulie 2002) Ciufulici și Interim (I) România are azi doi logicieni extraordinari. Primul dintre ei (dar, să fim bine înțeleși, primus inter pares, primul între egali) este ministrul Culturii și Cultelor, dl academician Răzvan Theodorescu. Întremat cu totul după extenuantul Forum Național al Culturii, spectacol în regia căruia mulți participanți au simțit fiorul Congreselor Culturii și Educației Socialiste, dl ministru ne iluminează cu privire la situația Bibliotecii Naționale Române. Personalitate tranșantă, dl Theodorescu ne spune
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
funcția de redactor-șef al revistei Teatrul-Azi, act de sorginte stalinistă, este drapată în același imperativ al restructurării: punerea la concurs a unor asemenea poziții. Toate bune și frumoase, numai că interimatul nu i se oferă dnei Ichim, ci dlui academician Nicolae Breban, deținător și al unei mai vechi sinecuri din același buget. Sigur, unde-i lege, nu-i tocmeală, dar tocmeală nu poate fi nici când e vorba de alfabet ori valoare. Pe când scoaterea la concurs a postului de redactor
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
implicit, nu am vreun amestec în hotărârea celorlalți complotiști. Nu știu ce vroiau să demoleze. O ecvestră ori doar un bust Breban? Mințind grosolan despre mine, de ce ar fi adevărat ceea ce afirmă despre ceilalți demolatori? În sfârșit, ar fi timpul ca dl academician Breban să privească adevărul în ochi și să-l accepte bărbătește: „un grup parizian” se acordă cu „s-a hotărât”, nu cu „s-au hotărât”. Scrie dl Breban în Cotidianul: „țașa cum nu am răspuns la atacuri, unele ignobile - apărute
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
dl Noel Bernard nu mai este printre noi, exită o persoană care a „testimoniat” despre cele afirmate de mine. Și, cum se va vedea, este o relatare greu de „rejetat”, „repusat” ori „rebufat”, ca să mă aliniez lingvistic la franco-păsăreasca dlui academician Nicolae Breban. ( II ) Așadar, dl Nicolae Breban respinge afirmația că ar fi jucat murdarul rol al unui agent de influență. La comandă ori din inițiativă personală - îi privește pe Domnia sa și pe dl Nicoale Pleșiță, prietenul dlui Breban. Mă acuză
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
a împins la aceasta, sau, mai știi, a fost pe dos: D. Tudoran l-a influențat pe mai vârstnicul său prieten”. Răspund: evident, dl Manolescu nu m-a împins la scrierea acelui text. Și tot evident este că logica dlui academician Breban se află în aceeași „sufransă” în care se zbate româneasca Domniei sale: la ce l-am influențat pe dl Manolescu? Să scrie textul semnat de mine?!? Dl Breban se acoperă de ridicol. ( IV ) Sunt puțini intelectualii români care invocă mai
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
pe principiul „izmene pe călător”. În sfârșit, întreb: chiar nu poate Academia Română să organizeze niște cursuri, fie ele și foarte, foarte serale, de reîmprospătare a cunoștințelor de limbă română pentru „nemuritori” ca dl Breban? Fiindcă a venit vremea ca distinsul academician să afle că, în poziție adverbială, „formal” înseamnă exact contrariul celor pe care mi le solicită Domnia sa. Oricum, nu am ce scuze să-i cer dlui Breban - nici „expres”, nici „categoric”, nici „formulat precis”, cum ar visa, nici „de formă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
aminte de vremurile când era membru supleant în CC al PCR și de arsenalul din dotare pe atunci: „Noi am invitat expres pe dnii Liiceanu și Manolescu, ca să dezbatem acest scandal. Ar fi fost potrivit ca cei (diafanele cacofonii ale academicianului Breban!) doi să vină aici, ca să-i apărăm. Nu putem să-i apărăm dacă ei lipsesc. Dacă ei lipsesc, vom fi noi aici. Mai puțin amabili, pentru că amândoi au avut derapaje”. Interesant, nu? Apăra-te-ar N. Breban! „Și dl
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
transformat în "voința de tehnologie", iar "esența tehnologiei nu (mai) are nimic tehnologic"65. Lumea este structurată și percepută din ce în ce mai mult ca resursă antropocentrică și ca posibilitate de exprimare și reprezentare a proiectelor noastre specifice, ca oameni de afaceri, ingineri, academicieni, adolescenți etc. Tehnologia dă sens vieții noastre, ne orientează în lume. Ca și construct social, tehnologia este amprentată politic. În condițiile în care esența tehnologiei a devenit modul de a fi al ființei umane, necesitatea scrutinului etic drastic asupra orientării
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
te capturase În teritoriile riscurilor paralizante. (ÎI) - Provin dintr-o familie macedoromâna de anticomuniști intransigenți cu mare trecere În societate, legată genealogic de nume ilustre: oameni de știință, unul din ei laureat al Premiului Nobel, miniștri, scriitori, pictori, artiști lirici, academicieni, ctitori de instituții, universitari celebri, supraviețuitori ai Fenomenului Pitești etc. - Părinții mei, Niculina și Ghiță Tăcu oameni de o ținută morală ireproșabila, au fost mistuiți de mașinăria terifiantă a Circularei ultrasecrete NKVD/ 1947.003 Moscova/ 2.6. ĂĂ/CC 113
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
care a scris câteva cuvinte calde. După doctorat a mai rămas aproape un an la Jena. Avea de elaborat o lucrare despre o colecție de meduze a lui Haeckel și de așteptat un răspuns din țară de la Dimitrie A.S. Sturdza, academician și istoric reputat. Grigore Îi scrisese rugându-l să-i trimită un act de recomandare către Anton Dohrn, directorul stațiunii Zoologice din Napoli. În sfârșit, poșta din primele zile ale lui ianuarie 1892 i-a adus mult râvnita recomandare. « De
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93358]
-
cu marii clasici ai literaturii române și că pe unii dintre ei i-a apreciat nu înseamnă că a avut vreo contribuție în ceea ce privește statutul lor. Deosebit de relevant este faptul că atunci, ca și mai tîrziu, de altfel, erau cuprinși între academicieni numeroși scriitori mărunți; Eminescu nu a devenit însă academician, aceasta fiind dovada sigură că nici Maiorescu și nici alții nu i-au recunoscut valoarea de excepție. Titu Maiorescu considera că cei care creează opere literare nu sînt în măsură să
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unii dintre ei i-a apreciat nu înseamnă că a avut vreo contribuție în ceea ce privește statutul lor. Deosebit de relevant este faptul că atunci, ca și mai tîrziu, de altfel, erau cuprinși între academicieni numeroși scriitori mărunți; Eminescu nu a devenit însă academician, aceasta fiind dovada sigură că nici Maiorescu și nici alții nu i-au recunoscut valoarea de excepție. Titu Maiorescu considera că cei care creează opere literare nu sînt în măsură să emită judecăți de valoare asupra literaturii, în această activitate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fi fost spijinită de factori interni, nici ocupanții și nici inculții antrenați în politică nu ar fi fost atît de eficienți. Fenomenul s-a repetat într-un mod oarecum camuflat după 1990, căci s-a manifestat sectorial: cineva poate ajunge academician, de exemplu, beneficiind de imensele avantaje materiale pe care le presupune acest titlu, sau poate evita pensionarea la data legală dacă "se dă la brazdă" (spre victoria celor exersați în datul la brazdă 133) și acceptă să scrie cu sunt
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
să gîndească și nici nu le oferă cunoștințe folositoare, irosindu-le energia vîrstei în activități inutile. Perioada de după 1990 a fost din plin exploatată de criticii literari, de inginerii activiști și de alți pseudointelectu-ali, unii găsind portițe pentru a ajunge academicieni prin îmbrățișarea luptei diversioniste pentru sunt și â, menite să distragă atenția de la problemele autentice ale culturii române și, în primul rînd, de la necesitatea reformării vieții academice și științifice, care s-a putut menține astfel la vechii parametri ("tradiționali") foarte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care s-a putut menține astfel la vechii parametri ("tradiționali") foarte scăzuți, iar, sub unele aspecte, a coborît mult. Este lesne de înțeles că, înainte de a propune reforme, o instituție trebuie ea însăși să se reformeze sub toate aspectele, altfel, academicienii nu fac decît să mărească numărul farise-ilor susținători de reforme, fără a fi ei înșiși reformabili, adăugînd la prestigiul scăzut din trecut un prestigiu și mai scăzut astăzi. Acest statut diferit al criticilor și al literaților, în general, la români
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care se poate reține din asemenea jurnale și memorii este informația că autorii lor, ajunși în Occident, în loc să învețe ceva util, au irosit timpul, cheltuind sume mari de bani, consumînd droguri, frecventînd localuri rău famate etc. 132 În același timp, academicienii promotori ai acestor aberații și-au aranjat, după model stalinist, indemnizații și imense avantaje materiale pentru ei și pentru familiile lor, acaparînd, tot după model stalinist, majoritatea instituțiilor de cercetare, pentru a simula desfășurarea unei activități științifice, deși cei mai mulți (spre
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
majoritatea instituțiilor de cercetare, pentru a simula desfășurarea unei activități științifice, deși cei mai mulți (spre 90 %) nu fac decît să-și asume astfel munca altora. Tot prin aranjamente politice, aceștia au acaparat funcții în comisiile de învățămînt (uzînd de titlul de academician, ca și cum l-ar fi obținut prin merite), pe care și le-au subordonat pentru a-și impune aberațiile. De altfel, instituirea formelor sunt, suntem, sunteți este și ilegală, în măsura în care nu se normează pronunția lor ca fiind [sînt], [sîntem], [sînteți], căci
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a prevăzut și nu prevede pentru nimeni dreptul de a schimba formele limbii) cît și prevederile normei academice. 145 În academiile naționale din lumea civilizată nu pătrund critici literari fără sistem estetic sau scriitorași de rangul al cincisprezecelea, iar numărul academicienilor este redus la cîteva zeci (maximum cincizeci), în vreme ce la români există simultan mai multe sute de academicieni (și astfel, corpul academic devine "organizație de masă"). Se înțelege că academicienii occidentali nu au avantaje materiale (precum indemnizații sau gratuități) și nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
academice. 145 În academiile naționale din lumea civilizată nu pătrund critici literari fără sistem estetic sau scriitorași de rangul al cincisprezecelea, iar numărul academicienilor este redus la cîteva zeci (maximum cincizeci), în vreme ce la români există simultan mai multe sute de academicieni (și astfel, corpul academic devine "organizație de masă"). Se înțelege că academicienii occidentali nu au avantaje materiale (precum indemnizații sau gratuități) și nu acced în funcții ministeriale sau de altă natură decît în raport cu valoarea activității lor. 146 În acest sens
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fără sistem estetic sau scriitorași de rangul al cincisprezecelea, iar numărul academicienilor este redus la cîteva zeci (maximum cincizeci), în vreme ce la români există simultan mai multe sute de academicieni (și astfel, corpul academic devine "organizație de masă"). Se înțelege că academicienii occidentali nu au avantaje materiale (precum indemnizații sau gratuități) și nu acced în funcții ministeriale sau de altă natură decît în raport cu valoarea activității lor. 146 În acest sens, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române din 2005, reprezintă, sub
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu versantele nord-vestice ale Bucegilor, sunt poate descendenți veritabili ai autohtonilor seculari dacă nu milenari. Străinii, în general, au evitat să se stabilizeze în regiuni sărace din punct de vedere economic, cu pământuri slab roditoare și cu vicisitudini naturale descurajante. Academicianul Sextil Pușcariu, ai cărui ascendenți erau brăneni, el însuși rămânând toată viața cu suflet de brănean, afirmă cu fermitate în "Brașovul de altădată" că:"În Bran n-au fost niciodată unguri, decât câte un cizmar sau alt locuitor pripășit printre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
din anii 60 și-au construit câte o căsuță în stilul autohton și se bucurau, în fiecare vară, de pitorescul și microclimatul regiunii. Primul a fost profesorul universitar Ion Murnu, fiul celebrului om de cultură George Murnu, al doilea este Academicianul, profesor, doctor Dumitru Dobrescu, ilustru farmacist, homeopat de mare succes, prin tratamentele reușite homeopatice a unor maladii greu de învins, pe calea medicamentelor tradiționale. DRUMUL CARULUI, ASTĂZI După 1990, satul a cunoscut o dezvoltare similară celorlalte comunități ale zonei, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
s-a făcut asupra depresiunii. De remarcat abordarea științifică modernă și perfecta cunoaștere a zonei de studiu. Ion Gugiuman a fost influențat în drumul său profesional și de viață de un alt Ion, cât se poate de pozitiv, și anume academicianul Ion Simionescu, care prin abundența de scrieri, inclusiv de popularizare, a marcat multe destine, printre care și pe cel al profesorului Ion Gugiuman. Tot în 1943, Ion Gugiuman va publica rodul unei intense activități de cercetare: harta etnografică a orașului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de după adormirea întru Domnul a Starețului Paisie (4 octombrie-13 decembrie 1794)”, precum și un „Cuvânt de laudă” adus marelui stareț, la un an de la încheierea pelerinajului său pământesc, de către apropiatul și preaiubitul său ucenic, dascălul Isaac. Ediția poartă girul domnului profesor academician Virgil Cândea, care semnează prefața primului volum și postfața celui de-al doilea. Realizarea în condiții grafice excepționale, precum și tehnoredactarea fără cusur pun o dată în plus în valoare textul. Toate materialele selectate sunt relativ autonome, fiind vorba de scrisori și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]