3,948 matches
-
Amsterdam/Philadelphia, 1995, p. 267. 7 V. Walter A. Koch, "Normaltext, Drama, Film als vergleichbare Strukturen", în Das Textem, pp. 98-126. 8 În funcție de obiectul cercetării noastre și de perspectiva de investigare adoptată, termenul idiomatic cumulează, pe parcursul lucrării de față, două accepțiuni care, deși înrudite, rămân totuși distincte: 1) "referitor la o categorie a discursului repetat" (în sintagme precum "expresii idiomatice"); 2. "referitor la planul istoric al vorbirii" (în formulări precum "semnificatul lexical se situează la nivel idiomatic"). Întrucât ambele concepte au
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
precum "semnificatul lexical se situează la nivel idiomatic"). Întrucât ambele concepte au deja o valoare "tehnică" indispensabilă, am decis să le păstrăm pe amândouă, dar, pentru a evita eventualele confuzii sau ambiguități, am hotărât ca, atunci când ne vom referi la accepțiunea sa coșeriană (accepțiunea 2), să marcăm termenul prin ghilimele (de ex., "planul "idiomatic" al vorbirii"). 9 Eugeniu Coșeriu, "Vers l'étude des structures lexicales" ["Structure lexicale et enseignement du vocabulaire", 1966], în L'homme et son langage, textes réunis par
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
se situează la nivel idiomatic"). Întrucât ambele concepte au deja o valoare "tehnică" indispensabilă, am decis să le păstrăm pe amândouă, dar, pentru a evita eventualele confuzii sau ambiguități, am hotărât ca, atunci când ne vom referi la accepțiunea sa coșeriană (accepțiunea 2), să marcăm termenul prin ghilimele (de ex., "planul "idiomatic" al vorbirii"). 9 Eugeniu Coșeriu, "Vers l'étude des structures lexicales" ["Structure lexicale et enseignement du vocabulaire", 1966], în L'homme et son langage, textes réunis par H. Dupuy-Engelhardt, J.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pp. 105-149. 282 Ibidem, p. 107. 283 Ibidem, p. 110. 284 Ibidem, pp. 117-118. 285 Ibidem, pp. 120-123. 286 Ibidem, pp. 123-132. 287 Ibidem, pp. 132-137. 288 Ibidem, p. 156. 289 Ibidem, pp. 237-238. 290 Ibidem, p. 212. 291 Conform accepțiunii atribuite acestui concept în Idem, "Información y literatura", în Comunicación y sociedad, vol. 3, nr. 1-2, 1990, pp. 185-200, și în Idem, "Periodismo y historia", în Eugeniu Coșeriu și Óscar Loureda Lamas, Lenguaje y discurso, Ediciones Universidad de Navarra, Pamplona
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
439. 330 Ibidem, p. 438. 331 În următoarele șase secvențe (infra, 3.1.2.-3.3.1.), vom adopta provizoriu terminologia lui Geeraerts și vom folosi astfel conceptul de "sens" (meaning) indiferent dacă acesta vizează "semnificatul" sau "sensul" propriu-zis (în accepțiune coșeriană). Vom oferi, însă, dezambiguizarea necesară în secvența 3.3.2., care va cuprinde și o critică a ideilor cercetătorului belgian. 332 Idem, "The Interaction of Metaphor and Metonymy in Composite Expressions", p. 440. 333 Ibidem, p. 441. 334 Ibidem
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mai nefericită decât diasketice. 342 Richard P. Honeck, A Proverb in Mind, pp. 182-184. 343 Eugeniu Coșeriu, "Determinare și cadru", în Teoria limbajului și lingvistica generală, pp. 296-297. 344 Idem, "Las solidaridades léxicales". 345 Folosim aici termenul tranzitiv nu în accepțiunea sa gramaticală (din formule precum "verb tranzitiv"), ci în accepțiunea sa etimologică, ce privește capacitatea unui element de a transfera o calitate sau o acțiune dinspre un obiect către altul. 346 Eugeniu Coșeriu, "Las solidaridades léxicales". V. și infra, IV
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
in Mind, pp. 182-184. 343 Eugeniu Coșeriu, "Determinare și cadru", în Teoria limbajului și lingvistica generală, pp. 296-297. 344 Idem, "Las solidaridades léxicales". 345 Folosim aici termenul tranzitiv nu în accepțiunea sa gramaticală (din formule precum "verb tranzitiv"), ci în accepțiunea sa etimologică, ce privește capacitatea unui element de a transfera o calitate sau o acțiune dinspre un obiect către altul. 346 Eugeniu Coșeriu, "Las solidaridades léxicales". V. și infra, IV.1.3.2. 347 Eugeniu Coșeriu, "Sistemul, norma și vorbirea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
simbolice 2. În acest sens, o istorie a elitelor ar trebui să pună accent tocmai pe grupurile conducătoare percepute ca purtătoare ale puterii, fie aceasta politică sau simbolică. Problema majoră care se ridică vizează clarificarea conceptului de elită, existând numeroase accepțiuni ale sale care provoacă serioase confuzii în discursul public sau în cel academic. Dincolo de elitele sociale, administrative, elitele politice noțiunea de elită este specifică societăților liberale și industriale; de aceea atunci când vorbim despre elite ne raportăm îndeosebi la elitele politice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
general în care sînt cuprinse în interconexiune filosoficul, politicul și religiosul cu manierele specifice de răspuns la ingerințele postmodernității. Concluzia anticipată în Prefață evidențiază de ce identitatea socială sau personală nu poate supraviețui în absența culturii înalte în cea mai profundă accepțiune a cuvîntului. În continuare își propune să sublinieze căile proprii prin care cultivarea literaturii asigură sănătatea valorilor culturale și posibilitățile lor de dezvoltare. Aici asistăm la o strălucită aplicare a demersurilor proprii în siajul celor demonstrate în O teorie a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și vocație a fost susținută în iarna anului revoluționar 1918-1919 în fața Ligii Independente a Studenților din München. Își propune să prezinte auditoriului, în viziune proprie, ce este și ce poate însemna politica, privită ca profesie și ca vocație. Într-o accepțiune foarte largă, politica îmbracă orice fel de activitate de "conducere" autonomă. Max Weber, în sens restrîns, înțelege prin politică doar conducerea sau influențarea conducerii unei grupări politice, respectiv, în ziua de astăzi, a unui stat. Sociologic, singura trăsătură definitorie pentru
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
În absența constrîngerii, statul, inclusiv noțiunea de stat ar fi dispărut și ar fi devenit în sensul cel mai propriu, anarhie. Constrîngerea nu este unicul instrument al statului, dar constituie instrumentul său specific. Sociologul german definește statul, nu departe de accepțiunea sa actuală, ca fiind comunitatea umană care își arogă (cu succes) dreptul de a avea, în granițele unui anumit teritoriu - și acest "teritoriu" face parte din caracteristicile sale -, monopolul asupra constrîngerii fizice legitime. E un drept asupra căruia are monopol
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fie din nou supusă analizei. Giovanni Sartori a studiat, timp de aproape jumătate de secol, un asemenea concept. Lipjhart, referindu-se și el la modele de democrație, a introdus criterii ce restrâng tot mai mult sensurile înțelegerii democrației funcționale. În accepțiunea profesorului Morlino, statul de drept relevant pentru analiza unei "bune" democrații trebuie să fie caracterizat de: aplicarea erga omnes a unui sistem legal, chiar supranațional, care garantează drepturile și egalitatea cetățenilor; absența, chiar și la nivel local, a aspectelor dominate
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
disting aceste societăți (în țări precum Belgia, Austria, Luxemburg, Olanda sau Elveția) sunt "reasamblate" la nivel politic de elita democrată proprie fiecărui segment în parte. Aceste entități mențin unitatea țării, sunt deschise la cooperare și obțin sprijinul adepților sau (în accepțiunea lui Lijphart) a "sub-elitelor" activiștilor (în context apolitic, cu participare scăzută la nivel de masă). La nivel instituțional, democrațiile consociative sunt caracterizate de guverne cu coaliții largi; existența unor mecanisme de veto este menită să asigure rolul minorităților în procesul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Ecolocația Ultrasunetele emise de lilieci au o frecvență foarte mare, de 20.000 foarte mare, de 20.000 - 120.000 Hz. Ca termen de comparație, amintim că omul percepe sunete cu o frecvență între 20 și 20.000 Hz. În accepțiunea ei etimologică, noțiunea de ecolocație nu acoperă în totalitate sistemul a acustic al liliecilor, deoarece alături de localizarea sursei ecoului, ei mai percep și mărimea, forma ș și textura acesteia. Prin urmare, mai corect ar fi să vorbim de o "ecopercepție
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
organizația. Acest grup de referință poate fi format din colegi, superiori, vecini, prieteni sau poate fi chiar angajatul aflat în situații trecute ori viitoare de muncă ori o industrie în ansamblul ei. Rezultatele evaluării schimbului cu organizația pot conduce, în accepțiunea lui Adams, la două situații: schimbul este perceput ca fiind echitabil, respectiv, schimbul este considerat inechitabil, fie în direcția sub-recompensării fie în direcția supra-recompensării. Inechitatea este definită ca o disonanță cognitivă, o tensiune pe care angajații caută să o diminueze
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
comit acte de fraudă. Acțiunea de fraudă intelectuală putea să apară ca reacție la frustrare, tocmai pentru a reduce tensiunea și a restabili echitatea. În urma cercetării s-au identificat cauzele/factorii care pot determina și justifica comportamentul de fraudă, în accepțiunea studenților. S-a constatat că există două tipuri de factori /motive /cauze: unele determinate de motivația intrinsecă și altele de cea extrinsecă. Lucrarea de față analizează factorii de natură extrinsecă care sunt legați de percepția justiției sau injustiției sociale. Aceștia
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pregătire în lipsa unor recompense, a recunoașterii prestigiului de către angajatori. La nivel social, indiferent de recompense (de notele obținute), nu există garanții că se va obține un loc de muncă în domeniu, după absolvire. Prin urmare, prestigiul care se referă, în accepțiunea lui Max Weber, la capacitatea unei colectivități de a aprecia, respecta și, prin urmare, de a onora indivizii și/sau grupurile plecând de la niște criterii de valoare bine stabilite nu atinge un nivel dezirabil. S-a cercetat impactul concursului de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Rorty și Vattimo, Girard, Wilson și, respectiv, Hick drept formele contemporane viabile, de sorginte religioasă, ale iubirii aproapelui. Sunt formele adecvate contextului post-secular. Ele poartă în dimensiunea lor reducționistă amprenta secularizării (care, la rândul ei, ar putea fi într-o accepțiune guenoniană, a raportării la Tradiția primordială, semn al îndepărtării fizice, în timp, de momentul Revelației). Pe suportul acestor expresii amprentate secular socotesc autorii menționați că se poate configura viitorul confortabil al lumii. Dar acest lucru nu se întâmplă neapărat. Pentru
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ca mai degrabă bunăvoință omenească sau ca mai degrabă lege. Divinul pare a garanta în felul acesta, kantian, raportarea corectă a oamenilor unii la ceilalți. În același timp, posibilitatea bunei funcționări a sistemului în numele simplei iubiri omenești, cel puțin în accepțiunile explicite ale lui Rorty, Vattimo și Hick, există. Această posibilitate sugerează recalibrarea statutului ontologic uman. Dacă omul poate guverna din iubire, păstrând lumea în ordine, distanța dintre acesta și divinitate se dezvăluie mai mică decât în reprezentările canonice. Astfel, demersurile
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de coeziune socială, recunoscute ca temelie a Occidentului democratic și revendicate ca expresii ale iubirii aproapelui. Creștinismul este în primul rând o religie a iubirii. Totuși, în cel mai generos (pentru că atotcuprinzător) dintre demersurile prezentate, cel al lui Vattimo, prin accepțiunea kenotică a secularizării se deschide, insinuant, calea gnosticismului. Luând asupra sa grija lumii, omul poate asuma un statut diferit de cel al creaturii care împlinește poruncile Creatorului. Omul se poate resimți de natura Creatorului. Iubirea transfigurează. Uriașul ei potențial metanoic
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
diferite. El apare ca noțiune în logică, matematică, semantică, semiotică și epistemologie; el are, de asemenea, o îndelungată tradiție în domeniul teologiei ("simbol" este sinonim cu "crez"), al liturgicii, al artelor frumoase și al poeziei. Elementul comun în toate aceste accepțiuni curente îl constituie probabil ideea unui element care înlocuiește, care reprezintă un alt element. 249 Dar verbul din limba greacă, care înseamnă a alătura, a compara, sugerează că la origine a existat ideea analogiei dintre semn și obiectul desemnat. De
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
înlocuiește, care reprezintă un alt element. 249 Dar verbul din limba greacă, care înseamnă a alătura, a compara, sugerează că la origine a existat ideea analogiei dintre semn și obiectul desemnat. De altfel ea se niai păstrează în unele dintre accepțiunile moderne ale termenului. "Simbolurile" algebrice și logice sunt semne convenționale ; dar simbolurile religioase sânt bazate pe o relație intrinsecă între "semn" și obiectul desemnat, o relație metonimică sau metaforică: Crucea, Mielul Domnului, Păstorul cel Bun. Este de dorit ca în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Evoluție înseamnă altceva, și ceva mai mult, decât schimbare sau chiar decât o schimbare regulată și previzibilă. Este evident că termenul se cuvine folosit în sensul elaborat de biologie. În biologie, dacă cercetăm mai de aproape lucrurile, vom găsi două accepțiuni ale noțiunii de evoluție care se deosebesc considerabil : prima accepțiune este aceea a evoluției ilustrate de procesului de dezvoltare de la ou până la pasărea adultă; a doua, este aceea a evoluției ilustrate de modificările succesive ce intervin de la creierul de pește
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
chiar decât o schimbare regulată și previzibilă. Este evident că termenul se cuvine folosit în sensul elaborat de biologie. În biologie, dacă cercetăm mai de aproape lucrurile, vom găsi două accepțiuni ale noțiunii de evoluție care se deosebesc considerabil : prima accepțiune este aceea a evoluției ilustrate de procesului de dezvoltare de la ou până la pasărea adultă; a doua, este aceea a evoluției ilustrate de modificările succesive ce intervin de la creierul de pește la creierul omului. 338 Aici na avem a face, de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Stadiile individuale de dezvoltare sunt văzute ca tot atâtea etape de apropiere de idealul reprezentat de "creierul uman". Oare putem vorbi de evoluție literară în unul din aceste două sensuri ? Ferdinand Bruneuère și John Addington Symonds au susținut că ambele accepțiuni biologice ale noțiunii de evoluție pot fi aplicate și în literatură. După părerea lor, genurile literare pot fi tratate prin analogie cu specule din natură. *14 Brunetière considera că genurile literare, după ce ating un anumit grad. de perfecțiune, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]