102,424 matches
-
nou, numind arta banală, disciplinară și de o eleganță artificială în comparație cu grandoarea și varietatea luxuriantă a naturii - estetică dezvoltată ulterior și dusă la limite de către romanticii târzii (Warton). Ideile lui Pope despre acest subiect nu diferă, dar Pope le-a adăugat o inegalabilă incisivitate satirică, ridiculizând formele fantastice în care erau tunși copacii în epocă. Chiar dacă a durat destulă vreme, până la urmă epoca naturaleții a venit. Odată cu inventarea noțiunii de pitoresc (de către William Gilpin, Uvendale Price și Richard Payne Knight), cu
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
ce-i face soția, baronul Eduard trebuie să-l întrebe pe grădinar; pornind spre ea, evită locurile neamenajate ale domeniului, pentru că nu vrea să le vadă - simbol al evitării propriilor probleme. Preocuparea pentru altoit (problema oricărei culturi: înnobilarea mlădițelor) se adaugă "artei grădinăritului sufletului" - îndepărtarea vegetației ce tinde să sufoce, eliberarea plantei în creștere. Cât despre iubire, ea e adesea asociată plantatului (precum în Gefunden) - cu interpretare mai ales în cheie psihanalitică. Un punct culminant în dezvoltarea toposului grădinii rămâne opera
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
deși "era nevoie de un ofițer priceput, care să fie în măsură să judece situațiunea momentului în justa ei valoare. Nu am fost chemat". Și cu ajutorul rusesc de numai două divizii, înscris în convenția militară "este o monstruozitate militară". Și adaugă: La masa stabilirii răspunderilor trebuie să fie chemați toți autorii acestui prim pas fatal în nenorocitul nostru război". Cerea chemarea la răspundere a militarilor vinovați de dezastrul de la Turtucaia, de cel de la Flămânda (pe care el îl condusese dar nu
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
aberațiuni strategice". Relevă, apoi, catastrofa tifosului exantematic care a secerat sumedenie de ostași. Cauzele au fost, pe de o parte, neprevederea, iar, pe de alta, greșelile neiertate ale Înaltului Comandament", care a dat dispoziții de retragere mereu contrazicătoare. "Reorganizarea armatei, adaugă generalul, din interiorul Moldovei a fost condusă cu atîta stîngăcie și lipsă de metodă... își dă cineva seama de gravitatea acestei întîrzieri? Dacă lucrurile ar fi fost conduse cu pricepere, ofensiva noastră s-ar fi putut produce în luna mai
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
creuzetele aseptice ale aristocrației românești de la sfîrșit de secol, Ressu venea din viața reală și puțintel chiar din mediul promiscuu și suculent al proletariatului portuar. Iar acestui spectacol trist al lumpenului, cunoscut mai mult sau mai puțin direct, el îi adăuga și oleacă de propagandă socialistă, culeasă de prin broșurile care circulau prin aceste medii sau chiar direct de pe la diverși militanți de serviciu. În timpul îndelungatei sale șederi la Paris, în afara contactului inevitabil cu mediul academic, în general, și cu profesorul Laurens
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
a promovării perversiunilor celor mai joase la rang de virtuți naționale. Tineri jurnaliști fără experiență și fără brumă de cultură au devenit victimele "bulevardismului" cristoiot și de aproape zece ani ei cred cu sinceritate că așa trebuie făcută presa. Aș adăuga, însă, că Vadim Tudor e mai ales creația posturilor de televiziune, mai precis, "Antena 1" și "Tele 7 abc". Prin aceste canale, în special după 1996, când a fost eliberat din lesă de către P.D.S.R. și încurajat "să-i termine" pe reprezentanții partidelor
Chelia d-lui Goe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16499_a_17824]
-
ruptură și de continuitate. "Îndrăznesc să spun - era de părere Tocqueville - că un mare număr de procedee întrebuințate de guvernul revoluționar au avut precedente în ultimele două secole de monarhie. Vechiul regim a furnizat Revoluției multe exemple, la care au adăugat geniul atrocității". România a preferat de multe ori continuitatea și de aceea nu a cunoscut o perioadă de destabilizare sau decomunizare și nici post-decomunizare. Singura perioadă de ruptură violentă a fost cu ocazia evenimentelor din decembrie 1989, dar din păcate
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
corectează și unele lecțiuni ale ediției Perpessicius. Și, în sfîrșit, memorabilă e ediția din 1978 a lui Petru Creția la Ed. Cartea Românească, în două volume, avînd ca text de bază ediția Perpessicius, cu unele lecțiuni ale lui Murărașu. Să adaug că ediția Perpessicius, continuată la Ed. Academiei, s-a încheiat de-abia în 1998, adică în 59 de ani. E, aici, simbolul tragic al soartei edițiilor critice la noi. Pericle Martinescu, Odiseea editării "Poeziilor" lui Eminescu. În prima sută de
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
multimilenară? Într-o carte din 1934, Geneza formelor culturii, P. P. Negulescu afirma, evident polemic, că românul din vremea lui Ștefan cel Mare era altul decît cel din secolul al XIX-lea iar acesta altul decît cel din interbelic. Și, adaug, e același românul din interbelic cu cel de astăzi? În condițiile eșuării lamentabile a raseologiei biologice dar și a acelei Völkerpsyhologie din secolul al XIX-lea fondată de Lazarus și Steinthal mai putem conta pe existența unei invariante a unui
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
articole apărute în reviste românești care puteau fi subsumate temei anunțate în titlu. Pornind de la constatarea exasperată a lui Cioran din Schimbarea la față a României (1936) admitea, și el, că poporul român a creat numai o cultură minoră, ceea ce, adăuga el relativizant, "nu înseamnă neapărat inferioritate calitativă. Cultura noastră populară, deși minoră, are realizări calitative comparabile cu cele ale culturilor mari". Dar unde se alătura opiniilor antisămănătoriste și, în general, ale curentelor de idei de extremă dreapta din cartea lui
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
pierdută, cu împăcarea părților în conflict, e trăsătura distinctivă a românului. Nu pun temei pe aceste trăsături, socotite distinctive, dar dator sînt să le înregistrez, asemenea, de pildă, cu aceea a adaptabilității propusă de M. Ralea. Sînt, toate, contribuții. Să adaug că Noica propunea întregitor trăsătura armoniei și integrare în spiritul cosmic relevate de Pârvan, la care s-ar putea deduce și anumite sensuri ale filosofiei lui C. Rădulescu-Motru. Rămâne, totuși, deschisă dacă nu chiar îndoielnică opinia lui Noica potrivit căreia
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
adevăr. Dacă Arhimede s-ar fi născut mai tîrziu, în era creștină, drept-credincioșii evului de mijloc cu siguranță că l-ar fi pus pe rug, înainte ori după Galileo Galilei, nu contează. Astfel încît, Papa de astăzi l-ar fi adăugat pe lista grozăviilor și cruzimilor prin care Sanctitatea Sa cerea iertare umanității întregi pentru toate relele săvîrșite de Biserica occidentală. Fapt e că mai ușor te înțelegeai cu Zeus și cu Junona cu Apollo și ceilalți, dacă îți trecea prin cap
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
însă, că într-un interviu arogant la B.B.C. același Ion Iliescu, întrebat despre apelul în favoarea sa al membrilor societății civile, a spus textual: "Un asemenea sprijin îmi este nefavorabil!" Și, pentru a nu lăsa nici un dubiu asupra orientării sale, a adăugat: Ce motiv aveam noi să-l contracarăm pe Vadim?" într-adevăr, nici unul! Așa încât, poate e cazul să-l lăsăm în pace, să-și regleze singur socotelile cu monstrul politic pe care l-a adus la viață! Iar noi vom rămâne
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
Marii Terori. Iată Recviemul: Recviem . Epilog II: "Din nou, ceasornicele-n pragul clipăi/ Cînd bate ceasul. Văd, aud și pipăi:// Cu toții, pîn' la capăt, au să-și poarte/ Ologul în dureri, pre cel pe moarte;// Și fata fluturîndu-și părul, ca să/ Adauge: // Pe toate v-aș striga pe nume, dar/ Pierdute-s listele și e-n zadar...// Țes pentru toți un giulgiu necuprins/ Din vorbe mici, pe care i-am surprins//Șoptindu-și-le ... îi evoc în treacăt,/ Fie și dacă pune-mi-s-ar
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
universului. Conform unui asemenea model, fenomenele lumii înconjurătoare se produc și se justifică în termeni cauzali, și nu în vederea atingerii unor scopuri, a împlinirii unei finalități. A urmat secolul al XVIII lea, care a preluat de la anteriorul noțiunea de cauzalitate adăugînd însă o critică severă a ideii de putere imanentă: nimic nu există sau nu se manifestă datorită unor resurse interioare. Frankfurt crede că asemenea modificări conceptuale produse în epocile anterioare conduc la o slăbire de semnificație a principiilor de activitate
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
reciclat monstruozitatea într-o ordine simbolică înaltă, semnate de cîțiva dintre cei mai importanți sculptori români din generația de mijloc: Titi Ceară, Laurențiu Mogoșanu, Radu Dumitru, Gheorghe Zărnescu, Sava Stoianov, Vlad Ciobanu, Vasile Ivan și Ionel Cojocariu, cărora li se adaugă și colegul lor ceva mai în vîrstă, Dionisie Popa, dispărut de curînd în plină putere. Ștefan Drăghici a reușit să construiască totul cu o aparență ludică și jovială, în spatele căreia se ascundeau, însă, ca fiarele în crepusculul pădurilor, eforturi enorme
Un rebel mai puțin by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16580_a_17905]
-
acesta îl reprezintă, pentru democrația din România. Într-un editorial din ZIUA, Dan Pavel atrage atenția că popularizarea limbajului de tip CVT s-a produs la televiziunile care au găzduit și găzduiesc emisiunile Vacanței mari, sau cele de tip Bingo, adăugăm noi, moderate de inși de o vulgaritate și de o lipsă de prețuire a demnității în general care depășesc vadimismul însuși. * Totuși în materie de impostură, CVTudor e imposibil de întrecut. Acesta se adresează "fratelui Bush" simulînd o anumită credință
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
peste 70 de ani, mesajul pe care îl transmite deopotrivă prin portretul fotografic de la începutul romanului, prin romanul în sine și prin activitatea ei continuă rezumată în postfață de Henri Zalis este un mesaj de tinerețe fără bătrînețe. Aș mai adăuga un singur lucru: poate că cititorul de azi are nevoie tocmai de o asemenea literatură fără încrîncenare, simplă, dar deloc simplistă, ușor de citit și greu de uitat. Elveția se dovedește încă o dată un model. Yvette Z'Graggen, La Punta
Din liniștita Elveție by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16591_a_17916]
-
bogăția nu este în aer sau în pămînt, ci în brațe și că, unde lipsesc brațele sau calitatea producției e proastă, nu poate fi nici vorbă măcar de țară bogată." (s.n.) Comentariile în acest moment sînt, credem, de prisos. Mai adăugăm însă încă două exemple extrase din publicistica de la "Timpul": "O societate ca a noastră, care nu se întemeiază pe muncă, e o societate coruptă. (s.n.) Grupurile politice ar trebui să aibă drept corelat grupuri economice și în cea mai mare
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
datorită caracterului manifest asumat, al militantismului, al caracterului voit popularizator, citite succesiv textele sunt redundante. Reiau demonstrații și exemple aproape în aceleași formulări, iar acest lucru ar fi putut fi evitat prin păstrarea numai a celor substanțiale, de fond, acestora adăugându-li-se mai multe articole apărute ulterior. Câteva aspecte (semnificative?) sunt vizibile. Dacă în primele articole, cele preponderent culturale, și Noica și Eliade sunt citați în spirit european, ca adepți ai deschiderii și cosmopolitismului (vezi Literatura europeană, azi apărut în
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
Și încă este însetată. Intensitatea setei sale a devenit atât de mare, încât nu poate fi satisfăcută cu cupa înțelepciunii. Întreaga cupă nu este suficientă pentru a-i ostoi setea 53. Apoi, tot în opera In canticum canticorum, Sfântul Grigorie adaugă o altă mare imagine a progreselor spirituale: cea a cursei (δρόμος)54. Noi nu suntem aici în planul primei căi, a sufletului separat de Dumnezeu și care suspină după El. La acest grad, dorința este sentimentul unei absențe. Suntem în
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
a cuprins, de aceea Mirele i S-a arătat de multe ori sufletului, și ca și când nu i-a stat încă înaintea ochilor, făgăduiește prin glas că i Se va arăta miresei. Ca să ni se facă lucrul acesta mai lămurit, voi adăuga cuvântului o icoană, spre pilduire. Dacă s-ar apropia cineva de izvorul acela, de care a spus Scriptura că a ieșit la început din pământ și care avea atâta mulțime de apă, că uda toată fața pământului, apropiindu-se de
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
1 Cor. 8, 2), nici nu consideră sufletul că a înțeles, ci aleargă spre ce se află înainte, tinzând spre ce este așternut înainte (Filip. 3, 13). Cântarea oferă aceste cuvinte Mirelui: „Deschizând mânerele zăvorului, am deschis iubitului meu”. Și adaugă ea, „Iubitul meu nu mai era. Sufletul meu a înaintat la cuvântul său”87. Mirele ne învață aici că singura cale de a înțelege puterea care transcende întreaga înțelegere este să nu rămânem neclintiți în vreo idee fixă despre el
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Muzica și mișcarea, tipologiile mișcării, memoria gestului, performanța multora este însoțită și de o estetică argumentată într-un scenariu rotund, la baza căruia stau relațiile, tensiunile și dramatismul cuplurilor celebre din piesele lui Shakespeare. Mecanismului decodării teatrale i s-a adăugat acum cel al gestualului. Este meritul Roxanei Colceag, profesoara lor, că le-a încurajat, revelat, dirijat, sistematizat și coordonat acest tip de limbaj. Și posibilitatea exprimării lui profesioniste. Premieră absolută în formula spectacolelor de absolvență. O scenă-cadru, repetitivă, adună trupuri
Studii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11866_a_13191]
-
a filmului. Să detaliez: majoritatea cadrelor au adâncime, iar camera parcă înoată înăuntrul lor. E la fel de meditativă și avidă de nuanțe ca și regizorul. Sondează timid peisajele marine (care-ți iau respirația) la fel ca pe personaje. La care se adaugă un filtru de culoare albastră, de o subtilitate rar întâlnită. Montajul e numai bine dozat din punctul de vedere al vitezei. Ceea ce bănuiesc că i-a cam buimăcit pe spectatorii de atunci, care abia se obișnuiseră cu tăietura bruscă, nervoasă
În apărarea Marelui albastru by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11845_a_13170]